459 matches
-
bucură; în sfârșit, se vorbește, ceea ce e foarte puțin probabil, că d-sa ar fi fost de-a dreptul destituit în urma memoriului despre care a vorbit "Gazeta gen. de Augsburg". Se înțelege că înregistrăm aceste zgomote sub titlul de simple informațiuni și sub toată rezerva. "Neue freie Presse", tot cu privire la aceasta, ne spune că însărcinatul cu afaceri austro-ungar a primit ordinul de-a se plânge verbal guvernului român pentru atitudinea acestuia în cestiunea dunăreană și pentru chipul cu care a lucrat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
1/2, în sala Facultății de Drept, d. T. Maiorescu a ținut a doua prelegere despre Logică și aplicările ei. Sala era plină. Darea de seamă a acestei importante prelegeri o vom da în numărul următor. Precum am spus la informațiunile noastre, ora și ziua prelegerilor d-lui T. Maiorescu se schimbă. În loc de vineri la 4 1/2, d. am. aceste prelegeri se vor ține de acum în toate miercurile la 8 seara, în același local. [ 23 noiembrie 1880] {EminescuOpXI 414
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
revelațiile autentice ale d-lui ministru de culte. Sânt persoane, atât din capitală cât și din județe, cari nu și le-au putut procura până acuma. Ne grăbim a le satisface legitima curiozitate, rezumând totodată corespondența noastră din Iași și informațiunile ce le-am avut până în momentul acesta ca adaose explicative. [În continuare se republică scrisoarea lui V. Conta din 13 noiembrie 1880 și corespondența din Iași din 21 noiembrie 1880, tipărite de noi mai sus, p. 416 - 418. {EminescuOpXI 425
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
privitoare la autorul ei, va avea de consecință și o turburare prin sferile guvernamentale. Nici d. Teriachiu, nici d. Conta, nu mai pot rămânea în minister. Grupul politic care i-a ridicat la guvern le-a cerut demisiunea. Primul, dacă informațiunile noastre sânt exacte, {EminescuOpXI 426} ar fi și declarat că preferă stima amicilor săi politici portofoliului ministerial; secundul, cu tot amorul său pentru putere, va fi silit, credem, de considerațiunile onestului, de a părăsi umilit scaunul ministerial. Fatalitatea a fost
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
îmbunătățirea procedeelor de cifrare; - Grafoscopia manuscriselor ce interesează securitatea poporului, pentru identificarea autorilor. III. Oficiul de Studii și Învățământ Are în componența sa: - Secretariatul, - Serviciul Studii, - Serviciul Juridic și - Serviciul Învățământ cu următoarele sarcini: - Să centralizeze și studieze datele și informațiunile privind organizarea și funcționarea serviciilor de securitate, elaborând proiecte de legi, regulamente, decizii și instrucțiuni, în vederea îmbunătățirii sistemului de organizare și funcționare a întregii Direcțiuni Generale; - Să emită avize consultative și să întocmească referate asupra tuturor chestiunilor de ordin juridic
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
a Controlul Străinilor și Pașapoarte Constituită dintr-un secretariat, cu aceleași atribuțiuni ca la celelalte servicii și 4 servicii, după cum urmează: 1.Serviciul Frontierelor Are ca sarcini securitatea frontierelor, în care scop: - Urmărește trecerile legale de frontieră, efectuând controale. - Culege informațiuni din interior și zona frontierei pentru a preveni și depista evaziunile clandestine. 2.Serviciul Controlul Străinilor - Ține evidența supușilor străini, a apatrizilor și a naturalizărilor. 3.Serviciul Pașapoarte și Repatrieri. - Eliberează pașapoarte și acordă vize de intrare și ieșire. - Urmărește
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
15 septembrie 1926 până în aprilie-august 1927 (șapte numere). Într-un Cuvânt înainte, redacția își precizează intențiile: „«Cultura proletară» va căuta să devină instrumentul de emancipare spirituală pentru muncitorimea română”. Rubricile cele mai constante sunt „Cronica artistică”, „Notele chenzinei”, „Însemnări”, „Recenzii”, „Informațiuni”. Publicația se ocupă cu prioritate de analize economice, sociale, ideologice, la nivelul intereselor timpului. Chiar în primul număr își fac loc asemenea dezbateri, în care sunt invocate opinii ale unor socialiști sau ale unor simpatizanți din lumea culturii europene: Henri
CULTURA PROLETARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286575_a_287904]
-
, publicație apărută la Botoșani, săptămânal, între 12 și 28 noiembrie 1904 (trei numere). Cu toate că, așa cum ar sugera subtitlul „Gazetă pentru sociologie, știință, literatură, industrie și informațiuni”, avea un proiect ambițios, C. este o revistă modestă. Se republică din „Făt-Frumos” studiul poetului Ștefan Petică Asupra literaturii din România, consacrat seismelor literare de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Ulterioară afirmării lui Delavrancea și Coșbuc, valori de netăgăduit, criza
CURIERUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286603_a_287932]
-
parte și profilul) că „în chestiuni sociale, economice, literare, religioase”, publicația „va da loc părerilor obiective, căutând să înlăture orice discuții de personalități și certuri, care ar contribui la vrajbă și dușmănie între frați”. Rubrici de interes literar-cultural: „Foișoara”, „Litere-Artă-Știință”, „Informațiuni”, „Bibliografie”, „Poșta redacției”. Beletristica ocupă un loc important în sumare. Pentru poezie se rețin numele Mariei Cunțan (se publică și postume) și al lui Al. T. Stamadiad. Întrucâtva mai substanțial apare sectorul de proză, unde alături de Constanța Hodoș (nuvela Jurământul
DACIA TRAIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286642_a_287971]
-
1924 până astăzi, 1933). Cu un caracter pronunțat critic la adresa realităților politice ale vremii, simpatizând mișcarea de dreapta, gazeta nu a subscris unei singure formule până în octombrie 1940, când devine organ al mișcării legionare. Rubricile obișnuite sunt „Ultima oră”, „Bloc-notes”, „Informațiuni”, „Economice și financiare”, „Știri politice”, „Sport”, „Cuvântul cinematografic”, „Panopticum”, „Cuvântul în țară”. C. dezbate probleme politice, economice, sociale și culturale, dar publică și literatură și critică, în cadrul unor pagini literare sau al unor rubrici cu caracter nepermanent, intitulate „Cuvântul literar-artistic
CUVANTUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286628_a_287957]
-
Cluj, săptămânal, de la 28 ianuarie până la 18 noiembrie 1923. „Cuvântul” de început (Un cuvânt de lămurire) aparține lui Vasile Bogrea, care își numește revista „organ de înregistrare și informație”, având rubrici privitoare și la cronica politică, „cronica internă”, „cronica externă”, „informațiuni”. Colaborează Sextil Pușcariu (despre Cezar Petrescu, Scrisorile unui răzeș), N. Drăganu (Limba noastră), N. Georgescu-Tistu (O carte care e și o binefacere), C. Sudețeanu (Cultura și politica), Th. Capidan ( Starea românilor din Peninsula Balcanică), Dan Rădulescu (Garanția legalității), Virgil I.
CONSTIINŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286386_a_287715]
-
nostru de-a reproduce din ziarele străine părerile ce privesc țara, comunicăm articolul de mai la vale, pe care "Neue freie Presse" [î]l consacră fazei nouă în care a intrat cestiunea Dunării. Ieri (29 ianuarie) am primit din Berlin informațiunea telegrafică că Austria a acceptat în cestiunea Dunării propunerea Franței (Barrere ) și au renunțat la votul preponderant în Comisiunea Mixtă. Dacă informațiunea aceasta e exactă atunci guvernul austriac operează o retragere foarte regretabilă într-o cestiune în care toată populațiunea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
î]l consacră fazei nouă în care a intrat cestiunea Dunării. Ieri (29 ianuarie) am primit din Berlin informațiunea telegrafică că Austria a acceptat în cestiunea Dunării propunerea Franței (Barrere ) și au renunțat la votul preponderant în Comisiunea Mixtă. Dacă informațiunea aceasta e exactă atunci guvernul austriac operează o retragere foarte regretabilă într-o cestiune în care toată populațiunea monarhiei e unanimă, fiind vorba de un mare și însemnat interes al statului. Guvernul s-ar fi învoit atunci de-a se
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
anticității și ne răzbună pe toți. [4 aprilie 1882] [""NEUE FREIE PRESSE" SPUNE"] "Neue freie Presse" spune că, în urma știrilor ce i-au sosit, nu mai e îndoială că soluțiunea cestiunii dunărene e asigurată. Foaia vieneză primește din Paris următoarele informațiuni: Guvernul francez n-ar fi încheiat învoiala cu contele Wolkenstein daca nu s-ar fi asigurat de mai 'nainte de consimțimântul guvernului englez, căci guvernul Republicei o ține una și bună că în toate cestiunile mari cată să meargă mână
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
făcut acestei foi, s-a dovedit amic partidului roșu. În adevăr, n-am cunoscut opinie rea exprimată de roșii în privirea partidului conservator de ex. sau a altora al căreia răsunet să nu se fi făcut corespondentul. Având dar, în ce privește informațiunile sale anterioare, pururea de sorginte sferele guvernamentale, sprijinindu-le și făcîndu-se organ al inspirațiunilor lor, e probabil că și informațiunea ce-am dat-o ieri și pe care o repetăm azi să fie luată din aceleași sorginți. Foaia germană din
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
privirea partidului conservator de ex. sau a altora al căreia răsunet să nu se fi făcut corespondentul. Având dar, în ce privește informațiunile sale anterioare, pururea de sorginte sferele guvernamentale, sprijinindu-le și făcîndu-se organ al inspirațiunilor lor, e probabil că și informațiunea ce-am dat-o ieri și pe care o repetăm azi să fie luată din aceleași sorginți. Foaia germană din Augsburg zice așadar: că dizolvarea Camerelor e hotărâtă pentru finele lui septemvrie și că imediat se vor escrie alegeri pentru
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Adunarea actuală ar fi absolut intratabilă; dar s-au îmbogățit aproape toți și vor fi urcat tarifa conștiințelor lor. Se vede că d-lui Brătianu [î]i trebuie una cu tarifele mai scăzute ca să meargă lucrurile strună. [17 iulie 1882] INFORMAȚIUNI ["ESTE MULT TIMP... Este mult timp de când am dat, sub toate rezervele, știrea că guvernul ar fi având de gând să convoace pe toamnă Corpurile leguitoare spre a le dizolva apoi îndată. Această știre a fost anunțată și de alte
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
doi conducători ai liberalilor naționali, par a exista diferențe însemnate între Rosetti și I. Brătianu și în privirea dizolvării Parlamentului pe care-o plănuiește ministrul prezident. Numai astfel ne putem esplica cum "Romînul" lui C. A. Rosetti, în acord cu informațiunea mea, spune că regularea titulaturii nu e un cuvânt îndeajuns pentru convocarea unei Constituante, afirmând afară de asta că, în privirea cestiunii Dunării și a atitudinii României față cu propunerea Barrere, nu există între guvern și majoritatea parlamentară o divergență de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
tron și țară; prăpastia e acoperită cu desăvârșire de-un portofoliu ministerial și de-un directorat de bancă. E ciudat - dar consecuențele și principiile sunt cam fragile în țara noastră. Spre a nu trece de părtinitori reproducem tot aci unele informațiuni cari i se trimit "Gazetei generale" din Augsburg, tot în privirea noului cabinet. Se poate că tema, tratată cum e mai jos, să convie mai mult confraților noștri. Iată acele informațiuni: Numirea d-lui Dimitrie Sturza la Ministeriul de Esterne
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a nu trece de părtinitori reproducem tot aci unele informațiuni cari i se trimit "Gazetei generale" din Augsburg, tot în privirea noului cabinet. Se poate că tema, tratată cum e mai jos, să convie mai mult confraților noștri. Iată acele informațiuni: Numirea d-lui Dimitrie Sturza la Ministeriul de Esterne se tratează de presa austro-ungară într-un mod care are nevoie de-o rectificare, cel puțin întru cât privește aserțiunea foilor din Pesta și Viena, că chemarea sa la ministeriu ar
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
dorit; lucrurile au fost ticluite așa de transparent încît și cei mai credincioși au stat la îndoială în fața rușinei ce li se cerea să sancționeze. De aceea, când nevinovatul d. Orleanu și-a citit raportul, făcut în numele faimoasei comisiuni de "informațiune", prin care fostul ministru de război era spălat de toate păcatele comise și se conchide că nu e necesitate de trimitere înaintea Curții de Casațiune, murmure destul de expresive s-au ivit printre senatori. Palidul ministru de justiție abia a avut
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
care trece marginile loialității". Să fie bine înțeles! Mitropolitul român este acela care vorbește astfel în circulară cătră clerul său propriu. Avem așadar un martor clasic pentru aserțiunile gravante pe care capul bisericei române ortodoxe le-a scris - desigur după informațiuni amănunțite asupra celor petrecute și cu intențiunea cea mai bună. Indignarea cu care-a fost primită această admonițiune de cătră inteligența română ne întărește în credința veracității acestor enunțări, cari îndealtmintrelea ni se confirmă și din alte sorginți competente (? ). Pietrele
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
după ce alegerile vor fi terminate, majoritatea asigurată. Cine se mai îndoiește despre aceasta n-are decât să citească depeșa din Londra pe care-o reproducem aci. Iată în adevăr ce i se depeșează ziarului "Le Temps" de către corespondentul său: Conform cu informațiunile mele precedente, lord Grandville a fost însărcinat din partea Conferenței Dunării de-a notifica statelor riverane deciziunile Conferenței și de-a face pe lângă România demersuri amicale, dar stăruitoare, pentru a o determina să adere la deciziunile reuniunii europene. Notificarea adresată statelor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Hohenzollern în România. "Timpul" e perfid, își permite a zice reptilul fondurilor secrete, "Gazette de Roumanie". Suntem perfizi noi, care spunem adevărul; nu sunt însă perfizi aceia cari 'l știu mai bine decât noi și-l ascund. Iată, după "Ortodoxul ", informațiunile pe care i le dă capul nostru bisericesc Sfântului Sinod în cestiunea în care noi suntem acuzați de perfidie: Cu această ocaziune socot de datoria mea a informa pe Sf. Sinod că eu, din motivul celor publicate în jurnale, respectiv
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
titlu de arhiepiscopat, în contra tratatelor din vechime și a uzului țării, am abordat pe d. ministru președinte al Consiliului și am espus drepturile sfintei noastre biserici, apărate energic chiar de sultanii Imperiului otoman, și l-am rugat să-mi dea informațiune dacă este vreo stăruință oficială în această afacere și dacă nu cumva guvernul a luat vreun angajament. D. ministru m-a asigurat că nu este nimic și nu se face nimic. Tot astfel am fost asigurat și de către d. ministru
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]