152 matches
-
spongios. Cu toate că pierderile calcice se diminuează prin exerciții fizice cu resorturi elastice, asociate cu un regim alimentar bogat în calciu ele nu pot fi niciodată suprimate în întregime. Sistemul muscular se modifică și el prin imponderabilitate. Au fost observate alterări infrastructurale ale fibrelor musculare și reducerea volumului inimii. Somnul nu este modificat, nefiind influențat de lipsa alternanței zi-noapte. Presiunea este singurul factor de mediu care a rămas constant de la originea Pământului și de aceea reprezintă un factor determinant în evoluția ființei
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
estetic în scopul descoperirii șanselor de perenitate"103. Dimensiunea polemică interesează în măsura în care, prin ficțiune, e învestită cu atribute artistice menite să anuleze injuria și să-i asigure, astfel, un grad de civilitate neblamabil. Polemicul e privit ca un element discursiv infrastructural, la care Mariana Ionescu se raportează doar prin prisma artei pamfletare. Motivațiile autoarei se sprijină, pe de o parte, pe înseși teoretizările pamfletarului, iar pe de alta, pe aprecierile criticii anterioare; trebuie spus că demersul exegetic nu își propune să
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
și metabolizează, totodată, atât vehemența revoltei romantice (nicidecum retorica ei!), propensiunea către conflict și confruntare, statuarea categorică a propriei viziuni (ideologia pamfletarului la Angenot) care vădește un nedisimulat orgoliu al cunoscătorului, al celui ce posedă adevărul, cu alte cuvinte fundamentul infrastructural al discursului polemic eminescian, cât și modul comic-critic de a interoga o "lume, lume" a vanităților, a stereotipiilor comportamentale și a imposturii de orice fel. Eminescu și Caragiale deopotrivă contemporani și predecesori, pe firul tradiției recente, ai autorului Spinilor de
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
pierd și orașe care câștigă), deficiențele de "monitorizare" (sunt tot mai dificil de distins limitele orașului, raporturile omului cu teritoriul său identități teritoriale fragilizate, forme de sociabilitate slăbită), politici urbane rupte de politicile sociale (politici de schimbare în plan material, infrastructural, fără a se ține cont de părerea, de voința, de aspirațiile locuitorilor orașului (acolo unde astăzi e o fabrică, mâine apare un "butic", în locul unui parc apare un cvartal de blocuri etc., fără ca locuitorii să știe, să fie întrebați, măsurile
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
dependent, limitrof domeniului euro-atlantic din Nord. Potențialul infrastructurilor critice de transport plasează spațiul arabofon într-o postură intermediară între spațiile mult mai bine echipate de la nord și est (U.E., Asia) și spațiul Africii subsahariene din sud, cu o slabă înzestrare infrastructurală a teritoriului. Pe componente structurale, rețeaua rutieră este infrastructura care echipează cel mai bine domeniul arabofon, contribuind cu peste o cincime la configurarea potențialului total, urmată de infrastructurile portuare, aeroportuare și de oleoducte, rețeaua feroviară fiind cea mai slab reprezentată
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
vedere calitativ EMBED Equation.3 . Tendința generală exprimată de subiecții eșantionului a fost aceea că superiorii de regulă le cer „ce” să obțină, și nu „cum”. 2) Factorul II (17,30% din varianță) identificat conține variabile exclusiv motivaționale: VEIT motivația infrastructurală totală 0,90 VEI1 motivația infrastructurală generată de considerația pentru subordonați 0,82 I2 motivarea subordonaților 0,81 I4 clarificarea rolului și facilitarea interacțiunii 0,81 EXT expectanța totală față de conduita de rol 0,80 I3 instrumentalitatea preocupării pentru sarcină
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
generală exprimată de subiecții eșantionului a fost aceea că superiorii de regulă le cer „ce” să obțină, și nu „cum”. 2) Factorul II (17,30% din varianță) identificat conține variabile exclusiv motivaționale: VEIT motivația infrastructurală totală 0,90 VEI1 motivația infrastructurală generată de considerația pentru subordonați 0,82 I2 motivarea subordonaților 0,81 I4 clarificarea rolului și facilitarea interacțiunii 0,81 EXT expectanța totală față de conduita de rol 0,80 I3 instrumentalitatea preocupării pentru sarcină 0,77 I5 instrumentalitatea flexibilității comportamentale
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
subordonați 0,82 I2 motivarea subordonaților 0,81 I4 clarificarea rolului și facilitarea interacțiunii 0,81 EXT expectanța totală față de conduita de rol 0,80 I3 instrumentalitatea preocupării pentru sarcină 0,77 I5 instrumentalitatea flexibilității comportamentale 0,76 VEI5 motivația infrastructurală a flexibilității comportamentale 0,76 EX5 expectanța față de flexibilitatea comportamentală 0,69 VT valența totală a conduitei de rol 0,60 Factorul poate fi definit, în consecință, ca „motivație pentru conducere”. Cercetarea noastră indică astfel că motivația conducerii militare este
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Comunicarea în grup 151 3.1.1. Caracteristicile comunicării 151 3.1.2. Principalele tipuri de comunicare 154 3.1.3. Structuri și rețele comunicaționale grupale 157 3.2. Structuri și relații socioafective 159 3.2.1. Relații de afiliere infrastructurale: prietenia și dragostea 159 3.2.2. Relații preferențiale în grupurile mici și mijlocii. Sociometria 166 3.3. Cooperare și competiție 170 3.4. Percepția echității în grupuri 177 3.5. Luarea de decizii 179 4. Liderii și conducerea 182
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
din urmă impunându-se și, prin aceasta, eliberându-se de încărcătura religioasă, probabil și sub influența multor texte de sociologie și psihologie socială traduse la noi din franceză, limbă unde s-a folosit pentru belief tot „credință”. Credințele sunt entitățile infrastructurale cele mai importante ale spiritualității unei societăți sau unui grup, ele desemnând toate propozițiile ce se întind pe continuumurile abstract - concret, cert - probabil, descriere - evaluare (judecăți de constatare - judecăți de valoare, în termenii filosofiei clasice), difuz - bine definit. Și ele
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mers în cadrul unor activități complexe și de lungă durată. În grupul familial, bunăoară, pe măsură ce copiii se maturizează, deciziile devin tot mai descentralizate. 3.2. Structuri și relații socioafectivetc "3.2. Structuri și relații socioafective" 3.2.1. Relații de afiliere infrastructurale: prietenia și dragosteatc "3.2.1. Relații de afiliere infrastructurale\: prietenia și dragostea" Una dintre certitudinile majore despre ființa umană este aceea că are nevoie de afiliere. Sociabilitatea este un dat genetic (omul este un animal social, în termenii sociobiologiei
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
grupul familial, bunăoară, pe măsură ce copiii se maturizează, deciziile devin tot mai descentralizate. 3.2. Structuri și relații socioafectivetc "3.2. Structuri și relații socioafective" 3.2.1. Relații de afiliere infrastructurale: prietenia și dragosteatc "3.2.1. Relații de afiliere infrastructurale\: prietenia și dragostea" Una dintre certitudinile majore despre ființa umană este aceea că are nevoie de afiliere. Sociabilitatea este un dat genetic (omul este un animal social, în termenii sociobiologiei), întreținut și amplificat de organizarea vieții sociale (de la hoardele primitive
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
vrem reformă dar fără restructurare de personal”. Evaluarea resurselor informaționale. Informatica este definită ca fiind ramură a științei care se ocupă cu proiectarea și exploatarea sistemelor automate de prelucrare a informației, iar informatizarea este domeniul practic de dotare și echipare infrastructurală a unui sistem organizațional cu mijloace tehnice de prelucrare a informațiilor. Resursele informaționale definesc existența În sistemul organizațional a bazei materiale și personalului calificat care să asigure pe de o parte recepția informațiilor din sistemul general informațional și, pe de
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
Bacău), apoi și șosele transversale, peste coline, fie pe tronsoane locale de tipul șoselei Bârlad Podul Turcului, fie mai generale cum este șoseaua transversală de legătură a orașelor Vaslui și Bacău. Dar să nu ne lăsăm înșelați. Dacă sub aspect infrastructural se înmulțesc și se modernizează căile de comunicație și apar sedii noi instituționale (politice, sanitare, de învățământ, culturale etc., în centrele comunale), suprastructura tradițională răzășească patriarhală, cu obiceiuri, concepții și mentalități învechite și cu economie autarhică la limita subzistenței familiale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
tihnită dezvoltare obștilor sătești și, apoi, a răzeșimii pe aceste meleaguri. Dacă pentru acele timpuri izolarea și greutatea pătrunderii în regiune au constituit o binefacere, pentru timpurile moderne și, mai ales, actuale, aceste condiții devin obstacole ce frânează pătrunderea emancipării infrastructurale și suprastructurale pe teritoriul comunei noastre. Problema se pune îndeosebi pentru satele mai îndepărtate de centrul comunal și de căile modernizate, precum Stâncășeni, Obârșeni, Rugăria, Uricari, spre a li se asigura condiții de acces la lumea civilizată. Cum? În primul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
POR este conform Documentului cadru de Implementare (Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, 2012): „sprijinirea unei dezvoltări economice, sociale, echilibrate teritorial și durabile a regiunilor României, corespunzător nevoilor lor și resurselor specifice, prin concentrarea asupra polilor urbani de creștere, îmbunătățirea condițiilor infrastructurale și ale mediului de afaceri, pentru a face din regiunile României, în special cele rămase în urmă, locuri mai atractive pentru a le locui, vizita, investi și munci”. Obiectivele specifice ale POR, așa cum apar acestea în Documentul Cadru de Implementare
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
Dezvoltării Regionale și Turismului, 2012) este: „dezvoltarea economică, socială, echilibrată teritorial și durabilă a regiunilor României, corespunzător nevoilor lor și resurselor specifice, prin concentrarea asupra polilor urbani de creștere, îmbunătățirea Bancabilitatea proiectelor de investiții finanțate din fonduri structurale europene condițiilor infrastructurale și ale mediului de afaceri, pentru a face din regiunile României, în special cele rămase în urmă, locuri mai atractive pentru a locui, a le vizita, a investi și a munci”. Aceasta înseamnă că scopul POR constă în reducerea disparităților
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
modern însă este conținutul istoric al operelor luate în discuție, și deci impune propriile sale limite istorice, care nu pot intra sub incidența alegerii personale.477 Studiile culturale sunt importante pentru istorie și sociologie, ele putând determina dacă anumite tendințe infrastructurale impun schimbări la nivelul societății ori sunt doar mode pasagere, pornind în evaluarea lor de la modificări care se discern în suprastructură (un exemplu constituindu-l lucrarea lui Wright despre filmele western, unde observă că modificările structurale în narațiunile consumate de
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
ungară, cu gingașă dragoste maternă, își strânge la piept mult așteptatele rude de sânge, atât de puternice sufletește, împreună cu toți fiii fideli". Ce anume gândea prim-ministrul Teleki - ale cărui idei privitoare la politica naționalităților și la dezvoltarea economică și infrastructurală au fost definitorii pentru politica Budapestei în Transilvania (chiar și destul timp după moartea sa) despre sarcinile perioadei de după septembrie 1940 știm suficient de bine. În cuvântarea rostită pe 4 septembrie, în Camera superioară, șeful guvernului a conștientizat (cu ușoară
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
dintre naționalități. La Conferința Transilvană prim-ministrul Teleki Pál a atins și "problema timpului liber". El vedea ridicarea Țării Secuilor exclusiv prin intermediul industriei casnice, mineritului, industriei întreprinderilor mijlocii, ridicare căreia i s-ar fi asigurat un cadru potrivit prin investițiile infrastructurale de mare anvergură. Începuse dezvoltarea balneară și hotelieră: în primul rând în Țara Secuilor și în munții Rodnei, și, apoi, în toată Transilvania, după cum începuse și realizarea programului de construire a cabanelor. "Asociația pe Țară a Turismului Ungar" (OMVESZ) a
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
partiarhală și mai rurală"125. Acesta e doar un exemplu edificator despre cum era atunci când de la centru, de la Budapesta, se dorea valorificarea arhaismului rural. Cu privire la viața culturală complexă a epocii - incluzând aici artele, literatura, teatru, cinematografia și sporturile -, existau investiții infrastructurale importante în diferite regiuni, acompaniate de o deosebită atenție din partea guvernării, mai ales de grija pentru exclusivitate. De multe ori, însă, nu întâlneai decât stagnare. În domeniul teatrului, cei patru ani de administrație ungară au însemnat o epocă de avânt
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
toate acestea merită a fi confruntate și cu o cercetare în context mai amplu (L. Balogh Béni-Olti Ágoston, " Chestiunea transferului de populație româno-ungară între 1940-1947", în Cercetări minoritare, 2006, nr. 4, pp. 597-620). Pe lângă cele scrise în capitolul despre dezvoltarea infrastructurală, foarte util s-a dovedit capitolul (referitor la acest subiect) din cartea Construcții feroviare ungare în Transilvania (Budapesta, 1998) a lui Horváth Ferenc și Kubinszky Mihály, care sintetizează cât se poate de bine documentata istorie a construirii liniei Deda-Sărățel (Szeretfalva
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
focalizată de Erol Kulahci asupra Partidului Socialiștilor Europeni. Autorul urmărește relația PSE cu Internaționala Socialistă și cu partidele membre, primirea în rîndurile sale a unor partide social-democrate foste comuniste din Italia și din estul Europei, dezvoltarea funcțiilor sale suprastructurale și infrastructurale, dar și limitele lor. Erol Kulahci constată judicios că PSE poate prezenta o viziune și politici comune, dar se confruntă cu dificultăți considerabile în aplicarea lor, căci partidele membre își conservă puterea națională și promovează interesul național. Cartea relevă și
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
care le compun. De cealaltă, pot fi privite ca infrastructuri în raport cu cadrul instituțional al CE. Pentru ceea ce ne preocupă, reiese că putem prelungi această constatare distingînd în scop analitic două tipuri de funcții ale europartidelor. Tabel privind funcțiile suprastructurale și infrastructurale ale europartidelor și rolurile specifice asumate Funcții suprastructurale Consultarea și coordonarea Europenizarea și familiarizarea Legitimarea ș.a. Funcții infrastructurale Funcțiile electorale Controlul politic 2.3.3.1. Funcțiile suprastructurale Partidele europene îndeplinesc o serie de funcții față de partidele lor naționale, ceea ce
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
preocupă, reiese că putem prelungi această constatare distingînd în scop analitic două tipuri de funcții ale europartidelor. Tabel privind funcțiile suprastructurale și infrastructurale ale europartidelor și rolurile specifice asumate Funcții suprastructurale Consultarea și coordonarea Europenizarea și familiarizarea Legitimarea ș.a. Funcții infrastructurale Funcțiile electorale Controlul politic 2.3.3.1. Funcțiile suprastructurale Partidele europene îndeplinesc o serie de funcții față de partidele lor naționale, ceea ce poate, ca urmare, să aibă incidență asupra sistemelor politice naționale respective. Este vorba despre europenizare, familiarizare și legitimare
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]