111 matches
-
de la Société Paul Claudel”, 2002, 168; Gaspard Hons, Le Phi nouveau est arrivé, „Tageblatt”, 2002, decembrie; Daniel Pozner, Huit poètes roumains, „Seine et Danube”, 2003, 1; Gisèle Vanhèse, „Images et livres de France”, „Romantisme”, 2003, 119; O meserie minunată și ingrata în același timp. Odile Serre în dialog cu Gabriela Adameșteanu, „22”, 2003, 2. V.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289645_a_290974]
-
Pepoli: (...) quando mi fia / ogni beltate o di natură o d'arte, / fatta inanime e muta; ogni alto senso, / ogni tenero affetto, ignoto e strano; / del mio solo conforto allor mendico, / altri studi men dolci, în ch'io riponga / l'ingrato avanzo della ferrea vită / eleggerò. (vv. 133-140) Îl Risorgimento: Nessuno ignoto ed intimo / affetto în voi non brilla: / non chiude una favilla / quel bianco petto în se. (vv. 137-140) La Ginestra o îl fiore del deserto: (...) le nostre stelle / o
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
cor; quando mi fia / Ogni beltate o di natură o d'arte / Fatta inanime e muta; ogni altro senso, / Ogni tenero affetto, ignoto e strano; / Del mio solo conforto allor mendico, / Altri studi men dolci, în ch'io riponga, / L'ingrato avanzo della ferrea vită / Eleggerò (Al conte Carlo Pepoli) Și când va fi în pieptul meu să-nghețe / Simțirea pe deplin, când nici surâsul / Colinelor, însingurat și-albastru, / Nici cântu-n zori de păsări vestitoare / A primăverii și nici luna muta
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
seama că el este cel care i-a răpit fericirea și îi cere să nu-l blesteme pentru aceasta. Amalia declară că niciodată n-ar putea să facă acest lucru. Massimiliano proclama că el este pe moarte și că mâna ingrata a fiului său, Francesco, îl va împinge în mormântul la care nimeni nu va veni să l jelească. Amalia își dorește ea însăși să moară în speranța că își va petrece eternitatea cu Carlo. Francesco împreună cu Arminio deghizat în bandit
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
pielea lui. Astfel, cărăușul îl alinta în melodie, spunându-i boului Zaraza, vorbind despre cum va fi când ajung acasă. În caietul lui Fernic se găseau notele și versurile originale : !A la huella, huella, zaraza, huella, huella, guay ! Volverá la ingrata a su casa andará por áhi... Que si yo la viera, zaraza, la hablaré, velay... !A la huella, huella, zaraza, huella, huella, guay ! El descoperise piesa și, imediat cum i-a auzit calda linie melodică, s-a gândit că i
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
de ore). Multă sănătate lui Ducu, Doamnei, Roxanei școlărița, ție, părinților tăi. Te îmbrățișez, Mihai Drăgan P.S. De ce nu-ți apare numele în caseta la numărul pe august? P.S. Aștept răspuns la această scrisoare. Spune-i Lenuței că este o ingrată deoarece nu ne-a trimis un rînd după ce a ajuns la Bacău. </citation> (86) <citation author=”Mihai Drăgan” loc="Iași" data =”12 oct[ombrie] 1974”> Dragă Costică, Am primit scrisoarea și mă grăbesc să răspund. Noutăți deosebite în ce privește presa literară
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
limba și literatura populară română, culege folclor. I se înrădăcinează, de pe acum, sentimentul că e purtătorul unei zestre spirituale unice, ca reprezentant al unei dinastii de cărturari și literați ce trebuia, prin strălucire intelectuală, să-și ia revanșa asupra „ursitei” ingrate ce făcuse din Hâjdei niște pribegi. Cu o siguranță explicabilă în primul rând prin continuitatea de preocupări de la o generație la alta, sunt prefigurate sferele de interes din anii maturității: istoria, filologia, folcloristica, literatura. Între cele dintâi scrieri literare (unele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
avuto modo di osservare altrove - è una visione monocromatica o bidimensionale. D'altra parte lo schemă wittgensteiniano del Tractatus è ricalcato sulla cosiddetta Vero/falso notazione, una sorta di schemă a due soli input (vero e falso appunto) che sarebbe ingrato di dare conto, dal punto di vista logico, cioè della formă logică, di qualsiasi stato di cose, passato, presente e futuro. Questo estremo schematismo, quasi metafisico, di Wittgenstein viene contestato da Sraffa allo stesso modo în cui l'economista contesta
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
oricărei inimi de român, cu singur ajutorul ăl de sus, al lui Dumnezeu. Nicolae Filipescu Își adunase Într-un volum discursurile parlamentare, singura operă cu care politicienii noștri se Încu metau a se Înfățișa posterității, atât de ignorantă și de ingrată, că adesea ne Întrebăm și azi cine au fost și pentru care fapte mărețe, În afară de discursuri, li s-au ridicat monumente prin piețele publice sau li s-au Închinat bulevarde centrale, În timp ce adevărații creatori, poeții și oamenii noștri de știință
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
orice cochetărie sau chiar numai grija pentru cum este datoria unei femei să se Înfățișeze lumii, sau chiar celora ai ei sau mai de aproape, Eufimia ne descuraja pe toți prietenii cu acea continență austeră și amară, proprie fiziono miei ingrate și defiante cu lumea a Bucuțenilor. (Un amănunt: pudra, rujul, apa de colonie, coafatul și manicuratul erau soco tite ca dezonorante În menajul lor; sutienul și portjartiera, necunoscute În garderoba lor; Încât lumea se Întreba, pe la re cepții și premiere
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
nu înseamnă că nu mai avem speranțe, iar România a rămas fără șanse; cele menționate sunt doar gânduri care trebuie să fie continuate, aprofundate și finalizate în măsuri adecvate. Cele de mai sus arată cât de complicate și cât de ingrate au devenit sarcinile diplomației române și exigențele acesteia, care trebuie să fie altfel concepută și reorientată potrivit acestei noi etape, dar și greutățile pe care le au de depășit colegii noștri. Să fiu sincer, nu știu încă ce ar trebui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
și atacă vremea lui, totodată depă șind-o: cu alte cuvinte, veninul lui nu poartă o dată isto rică anume. El își asumă datoria de a-i cunoaște pe ceilalți și de a se defini pe sine, întreprindere cât se poate de ingrată: naturii noastre îi repugnă să devină conștientă de ea însăși pentru că nu poate ajunge la asta decât în paguba actelor, și pentru că există o incompatibilitate între cunoaștere și acțiune. Obnubilați de faptă, de coinci dența dintre sinele nostru și lucruri
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
a „doborî în flăcări” nenumăratele cărți-maculatură, semnate adesea de unii scriitori „în vogă” încă și cu „accese” la comitetul central. Pentru „spatele politic” garantam eu, proaspăt „ales” membru „supleant” al c.c. - și unul dintre motivele pentru care am acceptat această ingrată poziție a fost și acela de a conduce o revistă literară care să ducă o bătălie decisivă contra dogmatismului stalinist, cu rădăcini influente, încă, în acei ani, în Bucureștiul literar și cultural. Și, cum o mai spuneam, lupta se complica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
minciună care era să mă coste mult mai scump. Iată în ce împrejurări am săvârșit acest al doilea pacat. Fiindcă sunt pe calea mărturisirelor, voi spune drept, ca și când aș fi înaintea unui duhovnic. Eram un băietan, în vârsta cea poreclită ingrată, adecă nici tocmai copil, nici tocmai om, cu multe doruri în mine și cu puțină pricepere de a le satisface. Mă țănțoșam mereu pe picioare, ca doar voi fi bagat în samă de lume, dar lumea avea altă grijă decât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Suprema voință a decis altfel.Am fost învins, au fost și alții ...mulți alții .După dreapta judecată a istoriei i-a pus la locul lor, ne va pune și pe noi! Popoarele din toate timpurile și de peste tot au fost ingrate.Nu regret nimic și nu regreta nici tu de ce-ai făcut. Să răspundem la ură cu iubire, la bine cu mângâiere, la nedreptate cu iertare! Ultima mea dorință este să trăiești. Retragete într-o mănăstire. Acolo vei găsi liniștea
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
și cu mari răspunderi, dar nicxi acestea nu se cunosc de cine trebuie și nu pot fi prea mult destăinuite. Dar să vă spun ce-mi povestește prietenul nostru, căpitanul Nițu Eugen. „Ținând cont că aveam o muncă atât de ingrată, că nu veneam câte două-trei săptămâni pe acasă și ajunsesem la o vârstă cam înaintată, respectiv la 28 ani, m-am hotărât să mă căsătoresc și eu ca tot omul, să-mi creez un cămin, o familie, care zice-se
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
decay'd, melted with pity & love. And then they wander'd far away, she sought for them în vain: În weeping blindness, stumbling, she follow'd them o'er rocks & mountains, Rehumanizing from the Spectre în pangs of maternal love. Ingrate they wander'd, scorning her, drawing her spectrous Life, 210 Repelling her away & away by a dread repulsive power Into Non Entity, revolving round în dark despair And drawing în the spectrous life în pride and haughty joy. Thus Enion
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
cu Constantin Abăluță); Wayne C. Booth, Retorica românului, pref. trad., București, 1976 (în colaborare cu Alină Clej); W. S. Merwin, Poemele deceniului șapte, pref. trad., București, 1977 (în colaborare cu Constantin Abăluță); Henry James, Ce știa Maisie, București, 1977, Vârsta ingrata, București, 1978; Frank O’Hâra, Meditații în imponderabil, pref. trad., București, 1980 (în colaborare cu Constantin Abăluță); Erwin Panofsky, Artă și semnificație, pref. Ștefan Gramatopol, București, 1980; Mircea Ivănescu, other poems, other lines, îngr. și pref. trad., București, 1983; Bryan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289940_a_291269]
-
interimar, prin numire, de Anca Lăzărescu, care se legitimează prin faptul că este omul de încredere al Rodicăi Culcer, directoarea Direcției de Emisiuni Informative și Sport. Adică un fel de Traian Băsescu al TVR. Misiunea Ancăi Lăzărescu va fi una ingrată, gen Boc, fiindcă ea va răspunde de toate scandalurile pe care partizanatul conducerii TVR le va stârni. Inițial, la concurs nu s-a înscris nimeni, mai ales că Rodica Culcer urmează să facă parte din comisie. Totuși, un jurnalist din
Astăzi se decide cine e şeful ştirilor TVR: jurnalistul Claudiu Lucaci sau marioneta Rodicăi Culcer () [Corola-journal/Journalistic/27639_a_28964]
-
teoretice să revină specialiștilor. Pentru asta știu că nu editurile sînt în primul rînd responsabile, ci tocmai specialiștii. Sigur, astăzi ei își scriu propriile cărți, își țin propriile cursuri, fac cercetări în străinătate, dar trebuie convinși cumva să re-preia misiunea ingrata a traducerilor. Altminteri, se subminează singuri: ce soarta vor avea propriile lor tratate într-o cultură invadată între timp de texte teoretice ininteligibile, confuze, pline de greșeli? Nu mi-a rămas suficient spațiu pentru o discuție serioasă a teoriei lui
Canoneli pe tema canonului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18144_a_19469]
-
atât de lin spre marile tranziții cu arta veche/ nouă artă gâfâie sau are orgasm în împrejurări de neuitat." în fiecare dintre poemele lui Ioan Vieru subzista câte o artă poetica, întrețesuta cu un moralism ce accentuează dramatic condiția umană ingrata, de ins fără patrie afectiva, de poet lucid și melancolic: "Lasa-te prins, scrie că lumea e bună și scrumul unui chibrit ajunge să contrazică/ scrie că lucrurile mărunte nu există decât pentru maeștrii/ deasupra aripile ne urmează pe străzile
Intervalele poemelor by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14766_a_16091]
-
mai și până în toamnă, e un răstimp uriaș de îndoieli, de temeri, aprehensiuni. D.P.: M-am bucurat să văd că lexicoanele noastre, diversele lucrări de referință înregistrează și numele traducătorilor, mai ales că soarta lor a fost considerată mereu una ingrată, uneori numele celui care a transpus un text în limba română nefiind consemnat nici măcar de către edituri, în promovările de carte, sau nefiind reținut de către publicul larg. Sunteți mulțumită de aprecierea de care ați avut parte? A.R.: Aici, cred că
Antoaneta Ralian: „Rafturile cu cărțile mele – conserve de timp, de tinerețe, de emoții” by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/7299_a_8624]
-
-ul, arată Kundera, n-are ce face cu ineditul, cu individualul, cu nuanțele intermediare, cu tendința de diferențiere. El are nevoie de adevăruri și imagini simpliste, ușor de înțeles de marea masă, putînd provoca o secreție lacrimală colectivă: imaginea fiicei ingrate care-și batjocorește părinții, a puștilor jucîndu-se zglobii pe peluza însorită, a patriei trădate de indivizi corupți; tinerei femei impecabil coafate și îmbrăcată în toaletă de gală, contemplîndu-și cu ochii umezi și cu un vag surîs încropit în colțul buzelor
Cîte ceva despre kitsch by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/12368_a_13693]
-
literară, bine dusă la capat. A doua, pentru că reprezintă, de fapt, nu istoria unei idei matematice, ori o incursiune în gîndirea matematică, ci mai curînd un Bildungsroman al unui prototip, matematicianul pasionat, ipostaziat în felurite chipuri. Asumîndu-și condiția de ghid, ingrata de altfel, Atkins propune curajos o analogie: să ne închipuim că lumea elementelor chimice, care reprezintă de fapt tot ceea ce sîntem și este în jurul nostru, e un tărîm, cu o geografie aparte, cu o întreagă, fascinantă istorie a descoperirii și
Un tabel si o teoremă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18158_a_19483]
-
care se așază autorul. Cu alte cuvinte, e o carte serafic de idealistă și inadmisibil de optimistă. Căci în ea este vorba de etica de care ar trebui să asculte oamenii politici în exercițiul mandatului lor, sarcină auctorială cu totul ingrată dacă ținem seama de cinismul de cimitir în care se scaldă demnitarii momentului. Pe scurt, a-i cere unui politician să se supună unui cod al onoarei, așa cum face Manoilescu în acest volum, înseamnă a-l pune în fața unei cerințe
Codul onoarei politice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5985_a_7310]