518 matches
-
facă. Numai cîțiva foarte tineri îl priveau pe Malraux cu idolatrie. Printre aceștia m-am numărat și eu". De remarcat că, în timp, "idolatria" timpurie a lui Pericle Martinescu s-a pulverizat. Nu i se reproșează autorului Condiției umane doar ingratitudinea față de Drieu la Rochelle, care a fost unul dintre cei dintîi ce au scris despre el, cu entuziasm, în 1928, dar și faptul că și-a confecționat "o biografie așa cum și-a dorit-o el" și, alături de carențele de caracter
Mărturia unui longeviv (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9794_a_11119]
-
ani grei de închisoare și chiar cu viața (cazul Monicăi Lovinescu) vini neștiute, au fost excluși din facultăți, au prestat munci care nu aveau nimic de a face cu pregătirea lor, au fost umiliți, loviți de prieteni, au cunoscut ipocrizia, ingratitudinea și ticăloșia unor oameni, presupus prieteni. Loviturile vieții nu i-au îndoit însă, și-au urmat calea cu naturalețe, firesc, fără resentimente și dorință de revanșă, iar mai devreme sau mai târziu victoria (în primul rând, morală) a fost de
Destine și idei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9911_a_11236]
-
Evreiesc) nu s-a arătat interesat de serviciile sale. Puțini dintre cei care l-au admirat în anii din urmă în Tache, Ianke și Cadâr își mai amintesc acest episod. Maestrul însă nu a uitat. El poartă încă trauma "revelației ingratitudinii omenești". Faptul de a se fi văzut lovit de oamenii care i-au fost apropiați și pe care s-a străduit să îi ajute cum s-a priceput mai bine este, pentru Radu Beligan, marea dezamăgire din perioada de tranziție
Destine și idei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9911_a_11236]
-
purtători de stigmat epigonic, ai celui pe care nemții îl numesc der Alleszerbilder (atoatedistrugătorul). Se înțelege, e vorba de Kant. În schimb, dacă citim eseul domnului Vâlcu, ceea ce sare în ochi nu este atît epigonismul lui Humboldt, cît mai curînd ingratitudinea memoriei noastre culturale, o memorie care îi preferă pe unii și îi uită pe alții, după motive care deseori nu au de-a face cu valoarea gîndirii lor. Dovada cea mai bună este stringenta actualitate a gîndurilor lui Humboldt, așa cum
Despre imaginație by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9094_a_10419]
-
e de mirare că Dimineață pierdută (ed. I, 1983; ed. II, 1991; ed. III, 1997, text definitiv; ed. IV, 2003, revăzută integral de autoare) a avut succesul pe care l-a avut. Nu vreau să strecor în acest fel o ingratitudine, total nemeritată, căci romanul mi-a plăcut și la a doua lectură, convingându-mă de sub-stanțialitatea universului epic și de subtilitatea scriiturii. Mărturisesc doar, având la îndemână și documentele receptării, că romanul mi se pare scris parcă în mod special
Fandare până la 1900 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9230_a_10555]
-
aștepta, tatăl. Căzut la pieptul tatălui, acest fiu gol de avere și de sine, dar plin de iubire, supremă recunoștință, înțelegere i-a auzit, părintelui, inima care cu așteptare și rugăciune, pulsând, îi dăltuise (în cea mai dură piatră, a ingratitudinii) spre neuitare, spre viață chipul lui de fiu binecuvântat. El s-a simțit chemat să preia nu atât averea ereditară și materială cu care doar știi, cât pe cea spirituală, ce ține de suprema învățătură: mântuirea, mintea înțelegerii (gr., metanoia
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
din critica de azi, profesată de oameni fără cultură sau cu o informație superficială de gazete" (ibidem) sau de Internet, cum am putea adăuga, cu aceeași tristețe, pentru situația actuală. Poate că tinerii critici de astăzi n-ar merita această ingratitudine (cu care am început acest articol) de a fi raportați la G. Călinescu, dar trebuie semnalată o inaptitudine a lor, cu valoare de simptom: indiferența față de clasici. Frecventarea criticii lui G. Călinescu poate reda "bucuria de a trăi în intimitatea
Modelul călinescian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9726_a_11051]
-
Revocarea voluntară și revocarea judecătorească a legatelor sunt reglementate prin art. 1068 și 1069 Cod civil, iar termenul de prescripție a dreptului la acțiune, în cazul revocării judecătorești, este de un an de la data când moștenitorul a cunoscut fapta de ingratitudine sau de la data când sarcina trebuie executată (art. 1070 Cod civil). Cazurile de caducitate a legatului sunt prevăzute în art. 1071 Cod civil. Execuția testamentară Pentru executarea dispoziției testamentare, testatorul poate numi una sau mai multe persoane, cărora le
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
donații se ocupă de reglementarea efectelor donației, începând cu art. 1017. Revocarea donațiilor Irevocabilitatea donațiilor operează în principiu, dar ea nu este valabilă când donația cuprinde clauze care lasă revocarea la latitudinea donatorului. De regulă, donația poate fi revocată pentru: ingratitudine și neexecutarea de sarcini. Pentru ingratitudine operează când: donatarul a atentat la viața donatorului sau a unei persoane apropiate acestuia; dacă donatarul se face vinovat de fapte penale etc.; dacă donatarul refuză să asigure alimente donatorului în nevoi. Cererea de
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
donației, începând cu art. 1017. Revocarea donațiilor Irevocabilitatea donațiilor operează în principiu, dar ea nu este valabilă când donația cuprinde clauze care lasă revocarea la latitudinea donatorului. De regulă, donația poate fi revocată pentru: ingratitudine și neexecutarea de sarcini. Pentru ingratitudine operează când: donatarul a atentat la viața donatorului sau a unei persoane apropiate acestuia; dacă donatarul se face vinovat de fapte penale etc.; dacă donatarul refuză să asigure alimente donatorului în nevoi. Cererea de revocare și prescrierea dreptului de opțiune
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
Omescu, V.Anania, Viorel Cacoveanu și mulți alții, devin din ce În ce mai puțin naționali...Cel puțin, asta e impresia pe care ți-o lasă o privire fugitivă asupra afișelor teatrelor noastre. Noroc cu Caragiale, Mușatescu și Vișniec, că mai spală imaginea de ingratitudine a teatrelor din România față de autorii naționali! Și Mazilu rămîne un nedreptățit. Și, cel puțin, teatrul său scurt este de-o perfectă actualitate. Piesele Inundația, Împăiați-vă iubiții, Pălăria de pe noptieră, Frumos e În septembrie la Veneția ș.a. au umor
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
poate de scumpe și de frumoase, delicatese la masă și o casă spațioasă și luxoasă. Învățăcelul însă, fără pic de recunoștință, invită un vrăjitor taoist să izgonească vulpea din casă ca pe un duh rău. Supărată foc pentru o asemenea ingratitudine, vulpea nu numai că i-a luat înapoi tot ce i-a dat bărbatului, dar l-a și pedepsit cum se cuvine. Pu Songling este apreciat de unii critici chinezi ca "rege al prozei scurte" și "un Maupassant al Orientului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
realitate". Utopia e definită în termeni clari. Sub optimismul de suprafață, destinat celorlalți, există un scepticism ce vine la Machiavelli din neîncrederea în ființa umană, egoistă prin natura ei. în subiacent stăruie credința că nu binele guvernează lumea. Rănit de ingratitudinea unor apropiați care profitaseră de sfaturile sale și care acum nu-l ajutau să-și recapete poziția socială, spre a ieși din sărăcie, i se plînge lui Guicciardini într-o scrisoare. Iar acesta îi răspunde liniștit, consolator, încurajîndu-l să facă
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
-l ajutau să-și recapete poziția socială, spre a ieși din sărăcie, i se plînge lui Guicciardini într-o scrisoare. Iar acesta îi răspunde liniștit, consolator, încurajîndu-l să facă totuși binele. Fraza e ca o maximă împrumutată de la înțelepții lumii: "Ingratitudinea multora să nu vă sperie oprindu-vă de a face bine oamenilor; deoarece nu numai că a face binele fără orice alt scop este un lucru mărinimos, dar se întîmplă, de asemenea, uneori, să întîlnești la cineva atîta recunoștință pentru
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
deoarece nu numai că a face binele fără orice alt scop este un lucru mărinimos, dar se întîmplă, de asemenea, uneori, să întîlnești la cineva atîta recunoștință pentru binele pe care i-l faci, încît acesta te răsplătește pentru toată ingratitudinea celorlalți". Cum s-a putut vedea pînă aici, mefiența față de oameni nu e totală, cîtă vreme autorul Principelui distinge categoria "omului de bine", "pildă de imitat". I se pare nedemn ca oamenilor să le placă robia și supunerea oarbă, în
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Roma și se plînse în Senat spunînd că Albinus, prea puțin recunoscător față de binefacerile pe care le primise din partea lui, încercase prin vicleșug să-l omoare, și de aceea el se vede silit să se ducă să-l pedepsească pentru ingratitudinea lui. Plecă apoi să-l caute tocmai în Franța și îi luă atît domnia cît și viața. Acela care va examina cu amănuntul faptele acelui om va găsi că el a fost și un leu sălbatic și o vulpe vicleană
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
între el și tine se va fi format o legătură bazată pe afecțiune; iar oamenii nu sînt niciodată atît de necinstiți încît să te doboare într-un caz ca acesta, deoarece ar însemna să dea un exemplu prea grav de ingratitudine. În plus, victoriile nu sînt niciodată atît de complete încît învingătorul să nu trebuiască să țină seama de anumite lucruri, și mai ales de dreptate. Dar dacă pierde acela cu care te-ai aliat, vei găsi un refugiu la el
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
de către stăpînul lor cu averi, onoruri și demnități, încît nu le mai lipsea decît tronul pentru a-și satisface puterea și ambiția; au conspirat, deci, pentru a se urca pe tron. Comploturile lor au avut soarta pe care o merita ingratitudinea lor." (III, 6) "Un principe care vrea să se ferească de comploturi trebuie să se teamă încă și mai mult de aceia pe care i-a umplut de favoruri decît de aceia pe care i-a ofensat. Acestora le lipsesc
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
trupele a căror valoare ai încercat-o deja și care și-au dovedit fidelitatea, decît în niște necunoscuți de care nu poți fi sigur în nici un fel. Îl las pe cititor să ducă mai departe această judecată. Cei care urăsc ingratitudinea, și care au avut fericirea să cunoască prietenia știu ce vorbesc și o vor face. Trebuie, totuși, să-l avertizez pe cititor să fie atent la sensurile diferite pe care Machiavelli le dă cuvintelor. Cînd spune că "fără ocaziile de
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
în ziua bătăliei, să fiu iubit, și nu temut, de soldații mei. Mă opresc acum la argumentul lui cel mai înșelător. Un principe, spune el, va cîștiga mai mult făcîndu-se temut decît făcîndu-se iubit, pentru că majoritatea oamenilor sînt porniți către ingratitudine, cameleonism, disimulare, lașitate și avariție; iubirea este o legătură care obligă, pe care răutatea și josnicia omenească au făcut-o foarte fragilă; în timp ce teama de pedepasă asigură mult mai bine supunerea oamenilor; oamenii sînt stăpîni pe bunăvoința lor, dar nu
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
să răspundă întru totul încrederii care i se manifestă și că, dacă el n-ar face-o, în această ocazie, față de cei care i-au încredințat ce aveau ei mai prețios, aceasta ar fi trăsătura cea mai nedemnă a unei ingratitudini ce nu va întîrzia să-i vestejească memoria. William, prinț de Orania, a acordat, pînă la sfîrșitul vieții, prietenia și încrederea lui celor care-i puseseră în mîini conducerea Angliei, iar cei care-i erau ostili și-au abandonat patria
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
pe toți adepții integrării europene nu cu ocări și afirmații fără acoperire, care ar fi fost la îndemâna oricărui fraier cu cioc, ci cu docte previziuni despre soarta țării după ce avea să ajungă în Uniune, drept pedeapsă că întorsese spatele cu ingratitudine prietenilor din Cuba și din Coreea de Nord și tot așa mai departe, și tot așa, până la sațietate. După ce își notă, totuși, într-un carnețel, câteva din cele mai aiuristice și mai artistice mesaje, Bart își goli cana cu ceai, apoi scrise
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
japonezi și chinezi? Datorăm mult generației de aur a fotbalului românesc. Un capitol uriaș de imagine, care devine cu atît mai proeminent astăzi, cînd, adesea, sîntem călcați învinși de echipe de amatori din Asia și Europa. In buna tradiție a ingratitudinii românești, noi ne străduim însă să-i demitizăm pe acești fotbaliști, deocamdată singulari în istoria sportului românesc. Le numărăm banii din conturi, le căutăm amantele, le stabilim pensiile alimentare, îi filmăm cînd merg la toaletă și, mai nou, îi „deconspirăm
România - o perspectivă londoneză by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6875_a_8200]
-
et d'une notation qui lui est propre et qui témoigne de sa profonde originalité". Este opinia lui Frédéric Acquaviva, cel care semnează prefața din bookletul respectivului CD (editat de "Al Dante" în parteneriat cu SACEM), lansând ideea unei anume ingratitudini din partea contemporaneității, cea care îl exclude încă pe întemeietorul letrismului de la agapele ei curente. O ingratitudine care însă nu l-a împiedicat să fie prompt și trainic adoptat, încă de la debarcarea sa din 1945 în capitala Franței, de corifei ai
Când literele încep să cânte by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/7896_a_9221]
-
opinia lui Frédéric Acquaviva, cel care semnează prefața din bookletul respectivului CD (editat de "Al Dante" în parteneriat cu SACEM), lansând ideea unei anume ingratitudini din partea contemporaneității, cea care îl exclude încă pe întemeietorul letrismului de la agapele ei curente. O ingratitudine care însă nu l-a împiedicat să fie prompt și trainic adoptat, încă de la debarcarea sa din 1945 în capitala Franței, de corifei ai avangardei precum François Dufrene, Jean-Louis Brau, Maurice Lemaitre, Guy Debord, Jacques Spacagna sau Roberto Altman. De
Când literele încep să cânte by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/7896_a_9221]