88 matches
-
cinci secțiuni, având latura lungă de 7 m, lățimea de 3 m și adâncimea variind între 1,50 m - 4,25 m (în situații specifice s-au deschis și casete) care au dus la descoperirea a 47 de morminte de inhumație (un cenotaf), din care 23 în gropi simple rectangulare și 24 în firidă. Trei morminte din prima categorie și una dintr-a doua au fost protejate de țigle de mari dimensiuni (35 cm x 35 cm x 4 cm; 45
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
de uz curent și unguentaria în sticlă (circa 20 de piese), considerate de proveniență locală. Orientarea celor înhumați a putut fi stabilită în 33 de cazuri: 28 aveau orientarea V-E, iar 5 N-S sau NE-SV. Mormintele de inhumație, urmare a cercetării și analizei elementelor de rit, ritual și a ofrandelor recuperate, au fost datate diferit: 7 morminte din secolul II și 12 din secolul III (unele din ele, orientate V-E, ar putea fi atribuite, în opinia descoperitorilor
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
și ele, aceleiași comunități creștine din Tomis (lipsa inventarului fiind semnul probabil al sărăciei creștine ori al unor recomandări ale aceleiași religii, recomandări contrare practicii păgâne de până atunci; secolul IV). Situația mormintelor este următoarea: 1) 22 de morminte de inhumație simplă, în groapă rectangulară, din care 3 sunt marcate printr-una sau mai multe țigle; în 10 morminte, înhumații au fost depuși în sicrie; 2) 24 de morminte în firidă (20 au un înhumat, iar 4 câte doi); 3) un
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
care atestă silențios activitatea multor ateliere locale. La fel de bogat este și mobilierul de import și cel local constituite din obiecte de metal, de sticlă și mai ales de ceramică. În toate mormintele cercetate s-a constatat practicarea exclusivă a ritului inhumației. S-a constatat arheologic prezența mormintelor individuale, dar și a celor colective de 2-6 persoane, potrivit scheletelor identificate în aceleași locuri. Înhumarea mai multor schelete într-un singur mormânt nu este o excepție pentru necropola tomitană: morminte cu două schelete
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
unor săpături de salvare în anul 1968, de către G. Papuc de la Muzeul din Constanța, săpături realizate pe pantele dealului de la N, NE și E față de orașul antic, au dus la descoperirea a 20 de morminte de incinerație și 43 de inhumație (secolele II-VI), 35 din cele din urmă aparținând creștinilor. Bazilicile descoperite sunt: 1) bazilica «simplă» sau «forensis» (A), numită astfel de Vasile Pârvan (1882-1927); descoperită înainte de anul 1900, la circa 50 m spre vest de poarta estică și în
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Săpăturile de salvare (1990), au fost publicate de Al. Barnea în 1992. care ne se vorbește despre cercetarea a două locuințe din epoca Principatului (27 a.Chr. - 284 p.Chr.), dintre care una era suprapusă de un mormânt creștin de inhumație, acoperit cu țigle, fără a se mai da și alte amănunte. În orice caz, mormântul aparține unei necropole din care s-au mai identificat și alte morminte de inhumație cu inventar (vase de sticlă, opaițe, ceramică). Unii istorici vorbesc despre
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Chr.), dintre care una era suprapusă de un mormânt creștin de inhumație, acoperit cu țigle, fără a se mai da și alte amănunte. În orice caz, mormântul aparține unei necropole din care s-au mai identificat și alte morminte de inhumație cu inventar (vase de sticlă, opaițe, ceramică). Unii istorici vorbesc despre martirii de la Noviodunum, cunoscuți deja nominal, a căror prezență este confirmată de inscripțiile descoperite aici. 12.4 Salsovia (Nufărul, jud. Tulcea) Cetatea Salsovia a fost locuită încă din epocile
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
cimiterială, rezervată ca necropolă pentru personajele de vază, militare și bisericești. Mormintele descoperite erau lipsite de obișnuitul inventar funerar, întâlnit în necropolele păgâne. În bazilica de aici au fost descoperite 3 morminte și alte 3 alături de acestea: toate fiind de inhumație; erau orientate spre V-E. Amintim și descoperirea în mormântul D a unei cărămizi pe care era trasată o cruce. Tot pentru secolul VI a fost datat și fragmentul unei lucerne cu ansa cruciformă; în partea superioară a unei amfore
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
orientării religioase a locuitorilor acestei zone: credința anterioară a defuncților și a celor ce au efectuat ritul, evoluția ritului și a monumentelor funerare, a inscripțiilor și a inventarului. Riturile funerare cunoscute în cadrul necropolelor din Sciția Minor sunt două: incinerația și inhumația. 1.1. Ritul incinerației Această practică rituală a fost exercitată îndeosebi în perioada elenistică, cunoscând o anumită amploare în perioada precedentă răspândirii creștinismului. Afirmația este demonstrată prin prezența unor necropole de incinerație la Argamum, Callatis (circa 100 de morminte) etc.
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
necropole de incinerație la Argamum, Callatis (circa 100 de morminte) etc. În perioada de afirmare a noii religii, s-a ajuns la prezența a 20 de morminte de incinerație la Tropaeum Traiani (descoperirea contemporană cu alte 43 de morminte de inhumație, din care 35 aparțineau creștinilor), iar între anii 1958-1971, la Beroe puteau fi identificate doar 5 morminte de incinerație din cele 228 descoperite. La Callatis exista o platformă cu ruguri de incinerație. Mormintele de incinerație din Sciția Minor erau depuse
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
elenistice, romano-bizantine). Ritul incinerației a fost redus ca importanță în secolele IV-VI, în urma ascensiunii creștinismului care interzicea această practică rituală, substituind-o cu cea a înhumării, motivată de învierea totală a omului, cu trup și suflet. 1.2. Ritul inhumației Ritul inhumației a înlocuit masiv ritul incinerației între secolele I-VI. Fenomenul, specific Imperiului roman în ansamblu, pentru perioada în discuție, putea, prin prezența altor indicii să precizeze eventualele caracteristici provinciale. Cercetarea arheologică privind trecerea de la incinerație la inhumație, departe
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Ritul incinerației a fost redus ca importanță în secolele IV-VI, în urma ascensiunii creștinismului care interzicea această practică rituală, substituind-o cu cea a înhumării, motivată de învierea totală a omului, cu trup și suflet. 1.2. Ritul inhumației Ritul inhumației a înlocuit masiv ritul incinerației între secolele I-VI. Fenomenul, specific Imperiului roman în ansamblu, pentru perioada în discuție, putea, prin prezența altor indicii să precizeze eventualele caracteristici provinciale. Cercetarea arheologică privind trecerea de la incinerație la inhumație, departe de a
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Ritul inhumației Ritul inhumației a înlocuit masiv ritul incinerației între secolele I-VI. Fenomenul, specific Imperiului roman în ansamblu, pentru perioada în discuție, putea, prin prezența altor indicii să precizeze eventualele caracteristici provinciale. Cercetarea arheologică privind trecerea de la incinerație la inhumație, departe de a fi completă la Beroe și aproape exclusivă la Callatis (cf. necropola romană târzie), arată că odată cu ascensiunea creștinismului (jumătatea secolului IV) nu mai existau morminte de incinerație. Situația, nicidecum izolată, este identică și la Tropaeum Traiani, Tomis
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
și aproape exclusivă la Callatis (cf. necropola romană târzie), arată că odată cu ascensiunea creștinismului (jumătatea secolului IV) nu mai existau morminte de incinerație. Situația, nicidecum izolată, este identică și la Tropaeum Traiani, Tomis, Dinogeția, Noviodunum etc. a) Tipologia mormintelor de inhumație Mormintele de inhumație cercetate în necropolele din Sciția Minor se pot grupa tipologic astfel: 1) morminte depuse în sarcofage din marmură sau din calcar, cu sau fără inscripție; 2) morminte din plăci de piatră (calcar sau alte materiale), acoperite sau
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
la Callatis (cf. necropola romană târzie), arată că odată cu ascensiunea creștinismului (jumătatea secolului IV) nu mai existau morminte de incinerație. Situația, nicidecum izolată, este identică și la Tropaeum Traiani, Tomis, Dinogeția, Noviodunum etc. a) Tipologia mormintelor de inhumație Mormintele de inhumație cercetate în necropolele din Sciția Minor se pot grupa tipologic astfel: 1) morminte depuse în sarcofage din marmură sau din calcar, cu sau fără inscripție; 2) morminte din plăci de piatră (calcar sau alte materiale), acoperite sau nu cu plăci
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
unele tencuite și decorate în interior cu picturi specifice epocii, ca la Durostorum și Tomis (până în secolul IV inclusiv), altele aveau forma și rolul unor cripte adăpostind relicve de martiri, dispuse sub altarul unor bazilici paleocreștine. b) Observații Mormintele de inhumație (sec. I-IV) se pot grupa în: 1) morminte tumulare scad din importanță după secolul IV și odată cu utilizarea sarcofagelor (adăpostite sub tumuli); 2) morminte simple de inhumație urmate de generalizarea orientării defuncților creștini (V-E) și de stabilirea poziției
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
de martiri, dispuse sub altarul unor bazilici paleocreștine. b) Observații Mormintele de inhumație (sec. I-IV) se pot grupa în: 1) morminte tumulare scad din importanță după secolul IV și odată cu utilizarea sarcofagelor (adăpostite sub tumuli); 2) morminte simple de inhumație urmate de generalizarea orientării defuncților creștini (V-E) și de stabilirea poziției acestora (secolul IV), fapt ce a dus la depunerea tot mai redusă a ofrandelor sau chiar a absenței totale a acestora din mormintele paleocreștine. 2. Elemente paleocreștine în
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
vezi supra) este specific necropolelor de epocă romană din secolul IV, există totuși și anumite elemente de origine barbară; 4) Noviodunum (Isaccea, jud. Tulcea) unde mormintele erau protejate cu țigle; 5) Sucidava (jud. Constanța) unde, în cele șase morminte de inhumație prezente în bazilica creștină din secolul IV, defuncții erau lipsiți de obișnuitul inventar funerar întâlnit în necropole păgâne. Elementele prezenței paleocreștine sunt date de înhumarea lor în bazilică, de orientarea V-E a defuncților, de semnul crucii pe o cărămidă
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
la identificarea celor 4 schelete descoperite in interiorul monumentului, orientarea rituală a acestora și absența obiectelor de inventar; 6) complexele funerare la Tomis (municipiul Constanța): a) cavourile cu caracter familial, monumente funerare cu trei camere mortuare dispuse în cruce, unde inhumații (așezați dorsal, cu mâinile împreunate) erau depuși în sicrie de lemn (laturile lungi aveau incizate cruci de tipul crux Latina). Monumentul e prevăzut cu niște nișe în partea superioară a camerelor funerare, unde au fost descoperite mai multe opaițe cu
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
și forme variate, opaițe cu semnul crucii, incizii de cruci pe diferite obiecte (ex. reprezentarea unei cruci și a doi porumbei pe o cataramă de argint aurit), ceramica (uneori ornamentată cu semnul crucii), varietatea formelor de morminte (vezi supra), inscripțiile, inhumațiile, poziția și orientarea defuncților V-E; 16) la Troesmis (Turcoaia, jud. Tulcea): ruinele a trei bazilici creștine, databile între secolele V-VI; 17) la Tropaeum Traiani (Adamclisi, jud. Constanța): bazilicile paleocreștine, criptele martirice și cele relicvate; 18) la Ulmetum (Pantelimonul
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
a constatat o înmulțire a obiectelor creștine în aproape toate necropolele Sciției Minor. Absența unor canoane privind riturile funerare în Biserica din primele veacuri, creează o dificultate reală în distingerea mormintelor creștine de celelalte. În principiu, mormintele creștine sunt de inhumație, orientate V-E, fără inventar. În necropolele de tip Sântana de Mureș-Cerneahov din secolul IV au fost identificate prea puține morminte care corespund ritualului creștin. Chiar și mai târziu se pot vedea numeroase morminte de incinerație care aparțin necreștinilor, coexistând
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
arheologice, după cum ne-am propus inițial, și diferitele probleme pretinse unei prezentării suficient de ample susținute de peste 50 de ilustrații utile datorită informațiilor schematice sau panoramice, în funcție de caz. Analiza generală a elementelor paleocreștine trece de la prezentarea riturilor funerare (incinerația și inhumația) din secolele IV-VI, potrivit tematicii acestui studiu, la expunerea tipologiilor mormintelor de inhumație. Tot aici este expusă și analiza sistematică a diferitelor tipuri de morminte, în care au fost descoperite elemente paleocreștine (vezi supra), fără a evita discuția asupra
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
ample susținute de peste 50 de ilustrații utile datorită informațiilor schematice sau panoramice, în funcție de caz. Analiza generală a elementelor paleocreștine trece de la prezentarea riturilor funerare (incinerația și inhumația) din secolele IV-VI, potrivit tematicii acestui studiu, la expunerea tipologiilor mormintelor de inhumație. Tot aici este expusă și analiza sistematică a diferitelor tipuri de morminte, în care au fost descoperite elemente paleocreștine (vezi supra), fără a evita discuția asupra celor în groapă simplă ori a monumentelor funerare etc. Descoperirile arheologice extra coemetriale încununează
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
culte, având punctul de plecare în adorarea Soarelui, legate de fertilitatea pământului, animalelor și oamenilor, concepte care primesc o înfățișare materială - idoli antropomorfi, adorați în sanctuare. De asemenea, se modifică ritul și ritualurile de înmormântare, se trece la ritul de inhumație cu ofrande: vase, unelte, podoabe, statuete din lut ars etc.24 Neoliticul reprezintă o „revoluție” în modul de viață al comunităților preistorice. Acestea trec de la stadiul seminomad la cel sedentar, amenajând așezări 28 agrare cu rețea stradală, în care se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din ultimele secole ale mileniului I d.Hr. Resturile de cultură materială descoperite pe teritoriul Moldovei, inclusiv în zona Colinelor Tutovei, se încadrează tipologic culturii Dridu (sec. VIII-XI), urmată de cultura Rădăcineni. Culturii târzii Dridu îi sunt atribuite 11 morminte de inhumație de la Arsura, județul Vaslui, care conțin obiecte de podoabă.37 Din punctul de vedere al dispunerii în teritoriu a populației locale (nu numai românești!), se observă că în secolul al XIIIlea cele mai multe așezări ale comunităților locale polarizează spre centrul și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]