88 matches
-
a constatat o înmulțire a obiectelor creștine în aproape toate necropolele Sciției Minor. Absența unor canoane privind riturile funerare în Biserica din primele veacuri, creează o dificultate reală în distingerea mormintelor creștine de celelalte. În principiu, mormintele creștine sunt de inhumație, orientate V-E, fără inventar. În necropolele de tip Sântana de Mureș-Cerneahov din secolul IV au fost identificate prea puține morminte care corespund ritualului creștin. Chiar și mai târziu se pot vedea numeroase morminte de incinerație care aparțin necreștinilor, coexistând
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
arheologice, după cum ne-am propus inițial, și diferitele probleme pretinse unei prezentării suficient de ample susținute de peste 50 de ilustrații utile datorită informațiilor schematice sau panoramice, în funcție de caz. Analiza generală a elementelor paleocreștine trece de la prezentarea riturilor funerare (incinerația și inhumația) din secolele IV-VI, potrivit tematicii acestui studiu, la expunerea tipologiilor mormintelor de inhumație. Tot aici este expusă și analiza sistematică a diferitelor tipuri de morminte, în care au fost descoperite elemente paleocreștine (vezi supra), fără a evita discuția asupra
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
ample susținute de peste 50 de ilustrații utile datorită informațiilor schematice sau panoramice, în funcție de caz. Analiza generală a elementelor paleocreștine trece de la prezentarea riturilor funerare (incinerația și inhumația) din secolele IV-VI, potrivit tematicii acestui studiu, la expunerea tipologiilor mormintelor de inhumație. Tot aici este expusă și analiza sistematică a diferitelor tipuri de morminte, în care au fost descoperite elemente paleocreștine (vezi supra), fără a evita discuția asupra celor în groapă simplă ori a monumentelor funerare etc. Descoperirile arheologice extra coemetriale încununează
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
cu epoca următoare a secolelor VI-VIII d.Hr. Necropolele din secolele IV-V conținând un număr deosebit de mare de morminte, unele depășind chiar 450-500 de complexe funerare, sunt de regulă birituale, cea mai mare pondere având-o mormintele de inhumație, în altele însă preponderente fiind cele de incinerație. Dintre necropolele datând din această vreme, care conțin un număr mai mare de morminte și care au fost mai amplu investigate menționăm pe cele de la Budești, Dănceni, Miorcani, Mihălășeni, Bârlad-Valea Seacă, Gherăseni
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
de Mureș, Alba Iulia sau Bratei. Biritualismul înregistrat în necropolele acestei vremi reflectă probabil profundele schimbări produse în mentalitatea religioasă a populației autohtone care, în procesul de romanizare, a renunțat treptat la ritul incinerației, specific geto-dacilor, acceptând pe cel a inhumației sub influența civilizației romane și desigur și ca urmare a răspândirii aici a creștinismului. În pofida faptului că religia creștină s-a răspândit constant, cuprinzând treptat toate comunitățile sătești autohtone de la nordul Dunării de Jos, s-au conservat totuși și destul
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
obținându-se informații importante pentru o zonă geografică relativ limitată. În regiunile de la est și sud de Carpați pentru perioada VI-VIII descoperirile funerare sunt foarte rare, fiind atestate doar necropole de incinerație (Sărata Monteoru, Lozna) și câteva morminte de inhumație sau incinerație izolate. În schimb, sunt destul de bine documentate cimitirele din perioada de timp următoare, mai ales din epoca secolelor IX-XI d. Hr. , cele mai mari și mai bine cercetate arheologic fiind cele de la Hansca, Izvorul, Sultana, Păulești, Chișcani, Platonești
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
mai mari și mai bine cercetate arheologic fiind cele de la Hansca, Izvorul, Sultana, Păulești, Chișcani, Platonești, Obârșia, Bratei, Alba Iulia, Gușterița, Blandiana sau Ocna Sibiului. O bună parte din aceste necropole sunt birituale ponderea mai mare având-o mormintele de inhumație. Numeroase morminte etalează trăsături creștine, dovadă că noua religie se impusese treptat și în ceea ce privește ritul de înmormântare. În aceste necropole se întâlnesc însă și complexe funerare cu elemente de ritual păgân, pe care unii specialiști le-au pus pe seama unor
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
Blaj, în județul Albă, localitatea Crăciunelu de Jos, important centru viticol al Podgoriei Târnavelor, este menționat documentar pentru prima dată la 10 iulie 1324. Însă, pe raza satului s-au descoperit urme de neolitice, din epoca bronzului și morminte de inhumație scitice specifice primei vârste a fierului, Hallstatt, astăzi expuse în cadrul Muzeului Brukenthal din Sibiu. După anul 1324, sătul este amintit într-un act din 11 mai 1396, cu ocazia delimitării domeniilor Episcopiei Transilvaniei, iar la 16 august 1370 o parte
Crăciunelu de Jos, Alba () [Corola-website/Science/300236_a_301565]
-
km față de satul Todireni, în albia majoră a râului Jijia s-a descoperit o necropolă din secolul IV e.n. În urma săpăturilor arheologice efectuate de I. Ioniță în anii 1967 și 1968 s-au scos la iveală cinci morminte (4 de inhumație și 1 de incinerație) și s-au găsit obiecte de ceramică, pahare de sticlă și un pieptene de os. În anii 1955-1957 la Lutăria de la școală se semnalează prezența unui mormânt distrus unde era depus un schelet uman flancat de
Comuna Todireni, Botoșani () [Corola-website/Science/300927_a_302256]
-
de secure de aramă aparținând perioadei eneolitice. Din perioada dacică au fost găsite lângă satul Crișeni un tezaur de 82 de monezi de argint, monezi realizate foarte bine. Pe granița comunelor Mociu și Suatu au fost găsite două morminte de inhumație aparținând secolului IV e.n., unul dintre ele aparținând unui provincial daco-roman. Prima atestare documentară datează din anul 1219, localitatea fiind menționată sub numele ""villa Mochy"" în Registrul de la Oradea drept sat arondat la cetatea Dăbâca. Această menționare a satului a
Comuna Mociu, Cluj () [Corola-website/Science/300341_a_301670]
-
de tip "Vîrtejul-București". Tot în acest loc s-au descoperit materiale romane, o locuire din secolul al IV-lea reprezentănd "cultura Sântana de Mureș-Cerneahov". Pe malul drept a râului Negru s-a mai descoperit o așezare și un mormânt de inhumație (distrus) din secolele X-XI. Din secolul al XIII-lea au rămas urmele unei biserici romanice (din care se mai păstrează absida) peste o necropolă din secolul al XII-lea. Economia acestei localități este bazată în special pe agricultură (cultivarea suprafețelor
Reci, Covasna () [Corola-website/Science/300382_a_301711]
-
tezaur, mult mai bogat decât primul, conținea mormântul unui bărbat care a fost identificat după accesoriile existente ca fiind o altă căpetenie gepidă. Cele două tezaure au dus la ipoteza conform căreia în zonă s-ar afla o necropolă de inhumație a căpeteniilor gepide, ipoteză confirmată și de faptul că în 1978 un sătean din zonă a descoperit întâmplător o altă podoabă ornamentală similară celor găsite în primele două tezaure. În Evul Mediu aici era situat un pod de vamă peste
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]
-
descoperirile de cea mai mare importanță, nu numai pentru complexul de monumente de la Târgșor, ci și pentru întreaga cercetare arheologică românească - concentrarea de complexe funerare, din care au fost cercetate până în prezent cca. 500 de morminte, aparținând unei necropole de inhumație sarmatice și alteia birituale de tip Sântana de Mureș - Cerneahov. Inventarul, specific complexelor funerare de acest tip, se remarcă prin diversitate și bogăție, constând din ceramică, accesorii vestimentare, podoabe și arme. Succesiunea urmelor de locuire continuă cu cele daco-romane din
Târgșoru Vechi, Prahova () [Corola-website/Science/299756_a_301085]
-
prezent cca. 20 de complexe de locuire - , pe malul stâng, la cca. 100 m est-nord-est, a unei necropole sarmatice datată în a doua jumătate a sec. III p. Chr., din care au fost dezvelite până acum 40 de morminte de inhumație, și a marii necropole birituale de tip Sântana de Mureș-Cerneahov, de la sfârșitul sec. III și din sec. IV p. Chr. , cu peste 470 de complexe funerare cercetate, situată în aceiași zonă. În zona de vest-nord-vest a perimetrului rezervației se află
Târgșoru Vechi, Prahova () [Corola-website/Science/299756_a_301085]
-
urmele unei așezări preistorice; există o altă locație în care s-a descoperit ceramică de tip Hallstatt. În secolul al XIX-lea este descoperită o monedă din timpul împăratului Valentinianus III (425-455). Arheologii menționează existența și a unor tumuli de inhumație probabil de origine migratoare. Satul actual a fost înființat de către coloniștii sași, după marea invazie mongolă, cu denumirea ""Lone"", denumire ce înseamnă în germană cadou, dar, cu trimitere la terenul deosebit de fertil și la anumite scutiri de taxe pe care
Luna de Jos, Cluj () [Corola-website/Science/299174_a_300503]
-
cu nodozități, cinci drahme de argint din Dyrrhachium și o monedă de bronz de epocă neprecizată (Muzeul Național Brukenthal). 7. Cu prilejul construirii căii ferate Sibiu - Copșa Mică, între Agârbiciu și localitatea Axente Sever s-a descoperit o necropolă de inhumație, cercetându-se cca 50 de morminte cu scheletele bine păstrate și cu obiecte de fier lângă decedați. O sabie de fier cu un singur tăiș, un vârf de lance de fier și un craniu au fost depuse la Muzeul Mediaș
Agârbiciu, Sibiu () [Corola-website/Science/299826_a_301155]
-
Pe malul stâng al văii Secașului se află o așezare villa rustica, unde s-a găsit o fibulă, o monedă deteriorată și un denar de la Septimius Severus. În anul 1858, pe teritoriul acestei așezări, s-a descoperit un mormânt de inhumație ce conținea materiale din primele decenii ale secolului al III-lea. Săpăturile făcute în anii 1979 și 1983 în punctul numit "Albele", au descoperit un complex termal și rutier format din terme, un bazin, un apeduct, un stabulum, un loc
Miercurea Sibiului () [Corola-website/Science/299823_a_301152]
-
un cimitir de înhumație. Secțiunea Numismatică și Arheologică a Muzeului Național al Transilvaniei a fost informată de această descoperire și Roska Marton a fost mandatat să efectueze cercetări arheologice. În cursul săpăturilor din 1912, Roska a descoperit 57 morminte de inhumație, care au fost datate ca fiind din epoca medievală timpurie. In momentul de fata, (03.07.2012), castelul este proprietate paticulara si nu poate fi vizitat.
Castelul Jósika din Moldovenești () [Corola-website/Science/307426_a_308755]
-
lungime. În unele cazuri izolate pe Valea Dunării s-a identificat o pavare a locuinței cu pietre de râu. Mormintele descoperite în aria Körös-Criș sunt destul de puține ca număr. Marea lor majoritate au fost descoperite în cadrul așezărilor, fiind morminte de inhumație în care corpul este depus în poziție chircită. Ca inventar s-au descoperit în unele cazuri fragmente ceramice depuse în zona capului. În cazul descoperirilor de la Ecsegfalva, în Ungaria, alături de corp au fost identificate cereale și resturi de alte plante
Cultura Starčevo-Criș () [Corola-website/Science/302737_a_304066]
-
mici dimensiuni practicau păstoritul transhumant. Conform descoperirilor de ceramică apeninică , regiunea colinară a Romei era slab locuită. Către sfârșitul epocii bronzului, ceramica se modifică și uneltele se dezvoltă în conformitate cu creșterea demografică și amplificării dimensiunilor așezărilor umane . Cremația înlocuiește sau dublează inhumația, fiind descoperite câmpuri de urne similare celor din centrul Europei. Diferențierile culturale se amplifică . Epoca fierului debutează în anii 1100-900 î.Hr., oferind o varietate mare de aspecte culturale, fiind clasificate după informațiile funerare. Se disting două mari zone culturale, către
Regatul Roman () [Corola-website/Science/299419_a_300748]
-
tip fosă, în Apulia, este întâlnită ceramica cu motive geometrice și cu mânere, într-o varietate mare de forme, în zona coastei Mării Adriatice apar stelele de piatră cu scene de vânătoare și război. Armele erau depuse în mormintele de inhumație, ceea ce atestă existența unei cateogorii sociale militare. În cadrul culturii Golasseca sau Atestine, defuncții aristocrați erau incinerați, a căror urne erau depuse în morminte cu inventare bogate în arme, armuri, care cu patru roți. În cadrul culturii Villanova, cenușa era depusă în
Regatul Roman () [Corola-website/Science/299419_a_300748]
-
urnele funerare se numără cești, boluri, farfurii, arme, lănci și săbii, ceea ce sublinia dubla calitate de războinic și conducător al unui clan al defunctului. Probabil avea și roluri religioase din pricina prezenței cuțitelor de jertfă depuse în unele morminte. Mormintele de inhumație de femei și bărbați erau simple, mormintele de bărbați neavând arme. Locuințele găzduiau sedentar o populație agrar-pastorală, ce practică meșteșugul casnic, împărțit în mici sate separate ce se vor unifica în a două faza a culturii Latiale. Zona colinară a
Regatul Roman () [Corola-website/Science/299419_a_300748]
-
pe nici un fel de scaun, și ține mâinile amândouă pe un picior. Se presupune că cele două statuete formează o pereche. În conformitate cu unele ipoteze, „Gânditorul” ar reprezenta un zeu al vegetației, iar femeia o zeiță a recoltei. Rit funerar de inhumație, unde cel decedat era așezat în poziție întinsă, foarte rar apar și morminte în care scheletul este în poziție chircită. În cultura Hamangia întâlnim mari necropole de inhumație, precum cel de la Cernavodă, cu cca 400 morminte. Lânga cel decedat în cadrul
Cultura Hamangia () [Corola-website/Science/303821_a_305150]
-
zeu al vegetației, iar femeia o zeiță a recoltei. Rit funerar de inhumație, unde cel decedat era așezat în poziție întinsă, foarte rar apar și morminte în care scheletul este în poziție chircită. În cultura Hamangia întâlnim mari necropole de inhumație, precum cel de la Cernavodă, cu cca 400 morminte. Lânga cel decedat în cadrul culturii Hamangia erau așezate diverse ofrande, oase, și bucăți de animale.
Cultura Hamangia () [Corola-website/Science/303821_a_305150]
-
privind locuințele culturii Starcevo-Cris din Moldova, în Hierasus, VII-VIII, 1988, p. 7-15. 32.Date istorico-arheologice privind dinamică locuirii în bazinul Miletinului (zona comunei Prajeni, jud. Botoșani), în Hierasus, VII-VIII, 1988, p. 281-298 (în colaborare cu Paul Sadurschi). 33.Mormintele de inhumație, de tip Costișa, descoperite la Prajeni (jud. Botoșani), în SCIVA, 39, 1988, 1, p. 45-52 (în colaborare cu Paul Sadurschi). 34.Concepția lui Gheorghe Brătianu despre rolul mediului geografic în etnogeneza și evoluția istorică a românilor, în Lucrările Seminarului Geografic
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]