72 matches
-
pentru to? i aici, exist? m�ncare ? i de lucru pentru to? i. Rom�nii se mul? umesc s? nu fac? nimic altceva dec�ț s? m?n�nce, s? doarm? ? i s? fac? dragoste. Aceasta este firea lor. Evreii ? i str? inii fac ? ara s? mearg? �nainte. Cei care duc totul �n spate c�? tig? ? i bani, nu? i a? a? S? ar putea mai cur�nd spune c? rom�nii dau totul ? i nu iau nimic �n schimb�. Afirmă? ia lui a fost
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ionali? ții democra? i propuneau o reform? agrar? moderat? , o variant? a reformei agrare din 1864 a lui Cuza, colonizarea p? m�nturilor statului, m? suri �mpotriva alcoolismului, na? ionalizarea companiilor de asigur? ri, vot universal pentru rom�ni; str? inii (evreii) urmau s? fie alunga? i din sate ? i nici un evreu nu putea face parte din for? ele armate; nu se spunea nimic despre industrializare. (Este �ndoielnic dac? Iorga o dorea). �n continuare, partidul propunea reforme �n �nv??? m�nt ? i restabilirea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nimic altceva dec�ț emană? ia sacrificiilor lor transformat? �n energie�. Iorga ? i?a amintit c? , atunci c�nd Domnitorul Gheorghe ? tefan a fost sf? tuit s? fug? din ? ara să amenin? at? , a exclamat: �Mai degrab? m? las m�ncat de c�inii acestei ?? ri dec�ț s? o p? r? sesc! �61 Pe m? sur? ce situa? ia se �nr? ut?? ea, s? a iscat o mi? care puternic? �n Camer?: �s? mergem la Odessa! � Dr. Constantin Angelescu l? a �ntrebat pe Iorga cum s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
din urm? , la sf�r? ițul lui decembrie, Iorga a plecat de la Ia? i ? i s? a �ntors la Bucure? ți. Nu avea dec�ț dispre? fă?? de un oră? care tr? ise sub ocupă? ie inamic? , numindu? l �oră? ul ru? inii�. Remarcă �n atitudinea locuitorilor acestuia �insolen? a pe care o poate afi? a doar un sclav biciuit�16. �ntruc�ț locuin? a sa de la V? leni fusese serios avariat? , a �nchiriat o cas? modest? , iar prima lui ac? iune a fost s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
prim? vara anului 1932 un nou scandal a zguduit Palatul, eroul principal fiind Prin? ul Nicolae. Lui Iorga �i pl? cea ? i Prin? ul Nicolae, care era un ț�n? r inteligent, dar irascibil. Dac? vreo mă? în? st? tea �n calea mă? inii sale sport �n timp ce mergea pe strad? , nu consideră c? este sub demnitatea lui s?? i p? lmuiasc? ? i s?? i loveasc? cu picioarele �n public pe ? oferi sau pietoni. Escapadele lui erau de notorietate public?. S?a �ndr? gostit de domni
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pe jum? țațe gangsteri, instigate de ziari? ți corup? i ? i ? antaji? ți, considerau c? este imaginea adev? rului 25. Mesajul sună cam a? a: �Iorga ? i?a luat partea de la casieria b? ncii Blank ? i vrea acum, �mpreun? cu c�inii lui �Jidovi? i� , s? ne lipseasc? de partea noastr? �. Acesta era motivul petru care era el �ap? r? torul ? i lefegiul evreilor! � Tema aceasta va fi adesea adus? pe tapet �n ultimii ani ai vie? îi lui Iorga. Efectele cumulate ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
va fi diferit. Iorga explică felul �n care se poate vedea cum s? au schimbat lucrurile: confuzie ? i degradare, degradarea tuturor sentimentelor ? i �nt? rirea supersti? iilor, a celor mai tr? snite misticisme, paralel cu cel mai primitiv cult al mă? inii, care se insinua cu brutalitate �n ordinea moral? ? i c? lca totul �n picioare, r�z�nd triumf? tor �n fă? a hecatombelor de mor? i uci? i cu cele mai perfecte ? i mai sofisticate unelte de distrugere. Totu? i, cei care au reu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de origine etnic? german? , al c? rui nume de botez Boeru nu ? i?l mai amintea. Nici unul dintre ace? ți oameni nu avea o educa? ie care s? merite acest nume, nici m? car Boeru nu era intelectual. ?oferul mă? inii �n care a f? cut echipa mor? îi c? l?toria era ? tefan Iacobu?? , un ? ofer profesionist de la cooperativa agricol?. To? i erau legionari angaja? i ai cooperativei, a? a c? puteau pune la cale complotul �n condi? îi convenabile. Mă? ina
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
rut peste grani?? , iar pre? urile produselor de baz? au urcat p�n? la cer. Legiunea a organizat propria ei �Poli? ie legionar? �, care va fi �n fruntea anarhiei, a jafurilor, a crimelor ? i a degrad? rîi. ?intele acesteia erau evreii, str? inii (ambasadele str? ine protestau f? r? �ncetare!) ?i chiar cuzi? ții. Antonescu a �ncercat s? ridice moralul poporului s? u. Era o isp?? ire public? pentru p? cațele din trecut, se organizau par? zi, a fost rechemat? �n ? ar? at�ț de nedrept
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
VI, p. 31; vezi ? i vol. VII, p. 25 ? i O via?? de om... , vol. III, p. 247 37�Roberts, op. cît. , p. 176 38�Extinderea declinului social poate fi viu sim? it? din jurnalul politic al lui Iorga. Str? inii comparau Rom�nia cu Mexicul, iar mă? inile care veneau spre Bucure? ți c? deau �n ambuscadele �ntinse de ț�lharii fl? m�nzi. Memorii, vol. VI, pp. 30, 60, 90 39�Conform spuselor societ?? îi bucure? tene, Iorga trebuia s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
el �nsu? i. Toate relat? rile (chiar ? i cele ale altor membri ai Echipei Mor? îi) familiei Iorga ? i concluziile investiga? iei oficiale contrazic rolul pe care ? i-l atribuia mult mai ț�rziu Boeru. Noul rol este produsul poverii ru? inii pe care o resim? ea. Ru? inea această eră at�ț de intens resim? it? , �nc�ț, la �nceputul anilor �60, c�? iva legionari au convocat Juriul de Onoare prezidat de generalul Ion Gheorghe (ultimul ambasador la Berlin al lui Antonescu) că
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
imorale. C]s]toriile regale obligatorii dintre frate și sor] în Egiptul dinastic, în Hawaii din Antichitate, la populația Venda din nordul regiunii Transvaal din Africa de Sud sau incestul ritual al tribului Ronga din sudul Mozambicului sunt practici pe care str]inii le consider] resping]toare. În orice societate, semnificația social] a comportamentului are o puternic] amprent] cultural]. Pentru un b]rbat Tswana din Botswana, a-ți alege drept soție o verișoar] este o fapt] foarte bun] și logica. Un Shona din
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
se considerau oameni diferiți de zei și superiori animalelor. Termenul „str]în” sugera o categorie inferioar] celei pe care egiptenii o considerau categoria uman], deoarece, conform gândirii egiptene, influența str]în] era responsabil] de dezbinarea social]. În unele scrieri, str]inii care locuiau departe de bog]ția Nilului și de normalitatea vieții din Egipt (mă’at) erau incluși în categoria animalelor. Totuși, dac] un str]în dorea s] se stabileasc] în Egipt, atunci acea persoan] intra în rândul oamenilor. iii. Etică
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
eșec și necaz. Deși în Ieșirea (12.49) se spune: „O lege s] fie și pentru b]știnaș și pentru str]inul ce se va așeza la voi!”, diferențele existau. Cet]tenii erau diferiți de sclavi, cei pribegi de str]inii rezidenți, precum și b]rbații de femei. Societatea își manifestă grijă pentru orfani, v]duve și pentru cei aflați în pribegie (Deut. 10.18-19). Evreii ajunși în sclavie erau eliberați dup] șase ani și tratați cu generozitate (Deut. 15.12-18). C
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de femei. Societatea își manifestă grijă pentru orfani, v]duve și pentru cei aflați în pribegie (Deut. 10.18-19). Evreii ajunși în sclavie erau eliberați dup] șase ani și tratați cu generozitate (Deut. 15.12-18). C]s]toriile cu str]inii erau interzise (Deut. 7.3-4; Neem. 13.23-27). Inegalit]țile sociale și politice erau acceptate. Etică familiei sublinia importanța liniei masculine. Nu există credință în viața de dup] moarte, iar „nemurirea” constă în perpetuarea identit]ții prin urmași de sex
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mai probabil. Din punct de vedere biologic, are sens s] cooperezi cu cei care coopereaz] și cu care împ]rt]șesți interesul de a coopera (Wilson, 1978). În cele din urm], se atinge o limit] exterioar], aceea care vizeaz] str]inii; într-adev]r, posibilitatea pericolului generat de necunoscut poate dep]și orice avantaje ale unei reciprocit]ți posibile. Din punct de vedere biologic, toate acestea par a ar]ta c] nu se diminueaz] doar sentimentele de afecțiune atunci când este vorba despre
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Europe in the New World Order, pp. 3-4, 41. Kennedy, Craig și Bouton, Marshall M., „The Real Trans-Atlantic Gap”. 42. Patten, Chris, „A European Foreign Policy: Ambition and Reality”, discurs susținut la Institut Francais des Relations Internationales (IFRI), Paris, 15 inie 2000. 43. Ibidem. 44. Patten, Chris, „From Europe with Support”, Yediot Ahronot, 28 octombrie 2002. 45. Nye, Joseph S., The Paradox of American Power, Oxford University Press, Oxford, 2002, pp.8-9. 46. „The Biggest Threat to Peace: You Vote”, HYPERLINK
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
amintite, suferă din pricina unei selecții total arbitrare a ființelor considerate mitologice (sunt excluse figurile majore, precum animalele cosmogonice și funerare sau plantele cu valori sacrale și magice). În schimb sunt amplu comentate figuri nereprezentative precum Goga, Pâca, Antipa, Chira Chiralina, Inia Dinia etc.). De asemenea, extrem de discutabile sunt și tehnicile de determinare a semnificațiilor mitologice (bazate pe analogii superficiale și pe asocieri hazardate). Autorul fixează 18 clase În care s-ar Îngloba figurile panteonului mitologic: divinități sincretice (Dumnezeu, Hristos, Sfântul Soare
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
apuce cu mâinile de toartele cerului. „Poezia este ochiul care plânge. Ea este umărul care plânge, ochiul umărului care plânge. Ea este mâna care plânge, ochiul mâinii care plânge. Ea este talpa care plânge, ochiul călcâiului care plânge...” . ENERGII SPIRITUALE! - iniile palmare descoperă energii: Mâna devine o întărire a minții și a energiei vitale/elixirul intern, alături de trunchi și membre/ elixirul extern. Relația dintre coordonările mișcărilor mâinilor și respirație se observă în concentrarea realizată în majoritatea religiilor prin apropierea mâinilor și
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
cu a pasului precedent, dar timpul de execuție evident m * contactul cu solul se face pe piciorul drept, pe călcâi s a tălpii cu vârful orientat spre înainte, formând cu direcția elanului un unghi de 30°-35°; * bazinul se răsu inia elanului; * la terminarea pasului încrucișat atletul realizează cea mai mare “depășire” a suliței (picioarele ’întrec” evident partea superioară a trunchiului), trunchiul este înclinat spre înapoi; *unghiu * axa umeri lor tinde să fie paralelă cu sulița. Al patrulea pas sau pasul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
de pe loc accentuându-se mișcarea de întindere a brațului de aruncare. * Același exercițiu cu partener care se opune aruncare. aruncării, trăgând înapoi brațul aruncător. Brațul nu se duce înapoi în l * Imagine motrică * Aruncări de pe loc pornind cu brațul întins. inie dreaptă. greșită. * Nivel insuficient al * Prezentarea unor chinograme ale aruncării. coordonării, îndemânării în mișcare. Execuție greșită a pașilor. * Imagine motrică greșită. * Elanuri cu semne de control pent * Se lucrează pe 2 pași, pe 3 paș * Lipsă de coordonare, de atenție
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
le-am avut și expus în vitrina școlii Umbrărești, de unde au fost sustrase de un cadru didactic și făcute pierdute. 3.Rănit în luptă; posedăm livretul său militar care, la pagina 9, are adnotările: rane - 1877 octomv. 7, reg 7L/inie/ la atacu, rană la șoldu; la rubrica Decorații: „Virtutea Militară Română” și alte trei mai mici ca valoare simbolică. 4.A fost grav rănit, a stat în spital; un nepot al său relata că a fost îngrijit de însăși Regina
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]