114 matches
-
formare a prețurilor) și global (ea poate acționa asupra marilor linii de activitate economică, fără a intra în detaliile mecanismelor). B. Economia centralizată Ea se opune tipului precedent și se caracterizează prin următoarele trăsături: a. Este o economie bazată pe injoncțiuni. Toate acțiunile economice sînt supuse unui ansamblu de ordine cifrate adresate diverșilor agenți economici, prin intermediul Statului, al cărui plan joacă rolul dominant. b. Este o economie de unități tehnice de producție. Întreprinderea în sens strict și întreprinzătorul dispar aici, deoarece
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
și atît de rapid, încît tind să reintre în sînul acestei Europe căreia îi întorseseră pînă acum spatele. Toate aceste mutații sporesc comunitatea proceselor. Desigur, fiecare națiune își desfășoară noua dezvoltare economică potrivit unui cocktail unic, în care dozajul dintre injoncțiunea statală și economia de piață variază. Însă fiecare formulă particulară se înscrie în curentul general, pe care nimic nu îl perturbă pînă în 1973. De acum înainte țările europene își experimentează, fiecare în felul său, dar în același ritm, dezvoltarea
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
mea căutare luase sfârșit". Sunt multe astfel de exemple, iar spațiul nu permite nici măcar enumerarea lor. 1 Charles, Morris, Signs, Language and Behaviour, Prentice-Hall, New-York, 1946, pp. 146-148. 2 Referitor la prescripție, la aplicarea unor norme. 3 Are caracter de injoncțiune, poruncitor. 4 Stephanos, Episcop de Nazians, Slujiri sacerdotale și harisme în Biserica Ortodoxă, traducere Felicia Dumas și Adrian Dinu, Editura Institutul European, Iași, 1998, p. 45. 5 Vezi anexa 1. 6Apud, Valențele gândirii creștine și identitatea culturii românești, Interviu realizat
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
Întotdeauna au ales, cu rare excepții, pe candidații guvernului”. Conservatorii se pronunțau împotriva colegiului, dar erau de acord cu îmbunătățirea sistemului electoral. De exemplu, P. P. Carp accepta modificarea vechiului sistem în sensul consolidării colegiilor independente, capabile să reziste la injoncțiuni; accepta și revizuirea censului pentru alegătorii colegiului întâi, admițând întreprinzătorii comerciali și industriași. N. D. Ghica era de acord chiar cu admiterea unui număr de țărani care ajunseseră la o stare materială bună prin muncă și economie. Pentru N. Filipescu
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
o evaluare: "fidelă imaginii sale". Textul 2.3.: O povestire etiologică Primul paragraf și propoziția, în care apare subiectul iepurele mai în vîrstă, reprezintă situația inițială (Pn1) ce se caracterizează prin starea de lipsă a ceva din cadrul comunității. Putem considera injoncțiunea finală " Să căutăm o cale de-a îndrepta acest lucru" și deschiderea paragrafului următor ca fiind declanșatorii povestirii (Pn2): căutarea care apare drept o voință a subiecților, cu referire la o cunoaștere și la o posibilitate care lipsesc. Întîlnirea cu
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
vor (va) citi. Absența referinței pacientului verbului a îndrăgi (co-enunțiator al secvenței) conduce la o desemnare în absență de către cel care citește. J.-M. Adam explicitează acest mecanism 2 plecînd de la un graffiti la care am putea adăuga exemple de injoncțiuni precum "Fumatul interzis" sau "Accesul interzis" sau, mai mult, "Prost e acela care spune", enunțuri care nu se adresează unei persoane anume, ci, de fapt, tuturor celor care, rînd pe rînd, le asumă prin lectura lor. Din punct de vedere
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
216 explicație 37, 39, 45, 65, 93 expresivă (descriere) 14, 23, 25, 26, 30, 33, 79, 212, 213 H hiperonim 124, 155 hiponim 123, 155, 202 hipotipoză 88-90 IJ indice (indicial) 65, 66, 167, 177, 178, 197 indicială (funcție) 63 injoncțiune (cf. instrucțiune) inserție 46, 47, 104, 106, 149, 220 instrucțiune (injoncțiune) 94, 100, 107, 131, 168, 186, 188, 189, 193 izotopie 64, 66, 99, 112, 120, 121, 124, 132, 146, 156, 185, 205, 216, 229-232, 235, 236 justificare 35, 49
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
25, 26, 30, 33, 79, 212, 213 H hiperonim 124, 155 hiponim 123, 155, 202 hipotipoză 88-90 IJ indice (indicial) 65, 66, 167, 177, 178, 197 indicială (funcție) 63 injoncțiune (cf. instrucțiune) inserție 46, 47, 104, 106, 149, 220 instrucțiune (injoncțiune) 94, 100, 107, 131, 168, 186, 188, 189, 193 izotopie 64, 66, 99, 112, 120, 121, 124, 132, 146, 156, 185, 205, 216, 229-232, 235, 236 justificare 35, 49, 55, 78, 206, 229 L locus amoenus 18-21, 23, 24, 87
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
sociales en mutation, p. 126. 16 Anchetele sociologice arată că aproape toți cei investigați găsesc acest fapt obositor, neliniștitor, stresant, angoasant; e mai ușor "să fentezi" o regulă rigidă, decât să inventezi și să urmezi o traiectorie în condițiile tuturor injoncțiunilor paradoxale. În lumea paradoxală a organizațiilor noastre se cere oamenilor să fie larg deschiși spre exterior, dar sunt criticați că nu sunt niciodată de găsit; li se cere să formeze echipă și sunt evaluați individual; se vrea "calitatea totală" și
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
La început, nu am înțeles. Mi-a explicat apoi că era vorba de o înserare în logosul, aristotelic, apofantic, - tratând lumea doar la modul indivativului prezent - și al celorlalte logosuri "pasionale" printre care "optativul", ca mod de exprimare, adică dorința, injoncțiunea, completând tabloul logicii cu toate modalitățile de expresie ale gramaticii - aici nu am înțeles, dacă este vorba de o reducere la raportul logico-gramatical, aveam unele îndoieli, dar nu eram pregătit și am preferat să tac, să amân discuția... în linii
4 ianuarie 1957 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8381_a_9706]
-
reguli explicite. Pentru regimuri, Keohane folosește definiția cercetătorului realist Stephen Krasner (1982, p. 186): Seturi de principii, norme, reguli și proceduri decizionale, implicite sau explicite, în jurul cărora converg așteptările actorilor într-o arie dată a Relațiilor Internaționale. Regimurile transmit participanților injoncțiuni privind comportamentul, fără însă a-l determina. Astfel, ele pot fi privite ca variabile intermediare, care intervin în relația dintre caracteristicile fundamentale ale politicii mondiale și comportamentul actorilor. Lucrarea After Hegemony. Corporation and Discord in the World Political Economy este
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
care sunt prezentați pionerii artei naive românești, fiind catalogați așa cum și titlul cărții ne spune, drept artiști amatori. Aceasta a fost prima lucrare prin care se recunoștea valorile acestui curent de artă. „Amatorul poate fi definit ca artistul scutit de injoncțiunile autorității artistice constituite. Asupra profesionistului artei, sistemul de gândire construit în lumea practicienilor artei acționează restrictiv, prohibitiv ori constrângător. Amatorul alege ce-i convine lui, doar, și nu e ținut de nici o lege nescrisă ori scrisă, să se conformeze vreunui
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
amatori. Aceasta a fost prima lucrare prin care se recunoștea valorile acestui curent de artă. „Amatorul<footnote Ion Frunzetti - cap. Gândiri despre arta de amatori, albumul Artă plastic de amatori, București, 1971 footnote> poate fi definit ca artistul scutit de injoncțiunile autorității artistice constituite. Asupra profesionistului artei, sistemul de gândire construit în lumea practicienilor artei acționează restrictiv, prohibitiv ori constrângător. Amatorul alege ce-i convine lui, doar, și nu e ținut de nici o lege nescrisă ori scrisă, să se conformeze vreunui
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
descurce. Aceste rezistențe, care ne apar când sub formă de „tactici”, când sub formă de „șiretlicuri”, sunt dirijate esențialmente Împotriva cotidianității, variantă alienantă a vieții de toate zilele, conform teoriei lui Henri Lefebvre (Lefebvre, 1968). Astfel, actorii sociali deturnează sensul injoncțiunilor emanate de sistemele de reglementare, jucând jocul inevitabilei ipocrizii, punere la adăpost În fața denunțărilor morale prin necesarele ritualizări (Javeau, 2003). Societatea evită destrămarea grație punerii În scenă a unor ficțiuni, care contribuie toate la crearea unei impresii de ordine, mai
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Contaminare" Φ ARTĂ ȘI INTERCULTURALITATE Contract socialtc "Contract social" Φ CETĂȚENIE (codul Î), FRATERNITATE, SOLIDARITATE Contraculturătc "Contracultură" Alcătuită din elemente variate și sincretice preluate din așa-numita cultură „populară”, mijloc privilegiat de rezistență la anumite forme de dominare sau de injoncțiune, contracultura s-a născut În Statele Unite, unde și-a găsit domenii de expansiune, a produs eroi și analiști. Influența sa s-a extins apoi În Europa Occidentală. Astfel, citim În Les Nouvelles littéraires din 21 august 1972: „Malraux și Gide
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
decât media (În realitate, ei obținuseră un punctaj real apropiat de medie la testele de inteligență) de către psihologi au fost percepuți ca atare de către profesorii lor, care nu fuseseră informați despre acest șiretlic, și au devenit mult mai inteligenți În urma injoncțiunilor pozitive adresate de către aceștia (citat in Seca, 2001, pp. 69-70). Prejudecățile sunt așadar niște „bucate alese” pentru experimentatorii care le-au manipulat diversele elemente, cum ar fi, În special, efectele lor asupra vieții sociale sau politice ori aspectul lor cognitiv
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sens, P. Watzlawick, Janet H. Beavin și Don D. Jackson afirmă existența a trei tipuri de comunicare paradoxală, manifestată la nivelurile logico-sintactic, semantic și pragmatic în interacțiunile umane: 1) paradoxurile logico-matematice (antinomiile); 2) definițiile paradoxale (antinomiile semantice); 3) paradoxurile pragmatice (injoncțiunile paradoxale - dubla constrîngere - și prescripțiile paradoxale). Paradoxurile logico-matematice se bazează pe celebra afirmație paradoxală: clasa tuturor claselor nu este membră a ei înseși. În teoria tipurilor logice se spune că acest enunț paradoxal rezultă din suprapunerea nivelurilor de abstractizare sau
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cercul vicios de tip dominator - victimă; implicația afectivă are o valoare vitală pentru unul dintre aceștia, pentru mai mulți dintre ei sau pentru toți; 2) dominatorul exprimă două ordine în cadrul aceluiași mesaj, însă primul îl anulează pe celălalt: (a) prima injoncțiune negativă: Dacă nu faci x, te voi pedepsi sau Nu face x, sau te voi pedepsi; în acest caz, persoana damnată caută, mai degrabă, să evite pedeapsa, decît să primească o recompensă; b) a doua injoncțiune o contrazice pe prima
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pe celălalt: (a) prima injoncțiune negativă: Dacă nu faci x, te voi pedepsi sau Nu face x, sau te voi pedepsi; în acest caz, persoana damnată caută, mai degrabă, să evite pedeapsa, decît să primească o recompensă; b) a doua injoncțiune o contrazice pe prima la un alt nivel de abstractizare și este încărcată de semnale care amenință siguranța/supraviețuirea: i) mesajul este detectabil la nivel non-verbal; ii) acesta poate influența orice element al primei injoncțiuni și poate fi verbalizat astfel
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
o recompensă; b) a doua injoncțiune o contrazice pe prima la un alt nivel de abstractizare și este încărcată de semnale care amenință siguranța/supraviețuirea: i) mesajul este detectabil la nivel non-verbal; ii) acesta poate influența orice element al primei injoncțiuni și poate fi verbalizat astfel: Aceasta nu este o pedeapsă. / Eu nu sînt cel care te pedepsește. / Nu-mi da ascultare. Nu te gîndi la ce nu trebuie să faci. Nu pune în discuție dragostea/intenția mea.); 3) victima nu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
-mi da ascultare. Nu te gîndi la ce nu trebuie să faci. Nu pune în discuție dragostea/intenția mea.); 3) victima nu poate iniția o metacomunicare, fie pentru că este confuză, fie pentru că metacomunicarea este imposibilă; 4) există o a treia injoncțiune negativă care interzice scăparea din această situație, regăsită în primele două ordine și apărută, cel mai probabil, în timpul copilăriei victimei; astfel, individul supus dublei constrîngeri simte că se află într-o situație fără scăpare, în care îi este amenințată starea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
aceasta, individul trebuie să preia responsabilitatea asupra lui și să caute referințe interne pentru acțiunile și sentimentele sale, deoarece astfel poate avea acces la resursele interne (Sînt nesigur și confuz. Vreau să am mai multă încredere în mine); 2) detectarea injoncțiunilor contradictorii este necesară pentru a putea recunoaște dubla constrîngere: atenția trebuie îndreptată către indiciile verbale, paraverbale și nonverbale semnalate în primele două ordine și, în funcție de nivelul de abstractizare la care se situează acestea, să se emită un mesaj nou, eliberator
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Tu nu ai înțeles ordinul dat - mesajul se află la nivelul abilităților; Tu nu ai înțeles ordinul dat - mesajul este la nivelul comportamentelor); 3) construirea unor enunțuri metacomunicative care fac apel la gradul de înțelepciune și maturitate al individului supus injoncțiunilor paradoxale: Mă aflu într-o dublă constrîngere în legătură cu această chestiune; 4) eliminarea sau neutralizarea mesajelor negative situate la nivelul identității: nivelul identității trebuie separat de cel al mediului, comportamentelor, abilităților, convingerilor și valorilor; 5) găsirea unei soluții pentru a părăsi
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sau mai multe persoane sînt prinse într-o relație intensă, este emis un mesaj, structurat în așa fel încît să afirme ceva, afirmînd de asemenea ceva despre propria sa afimație. Or, aceste două afirmații se exclud. Dacă mesajul este o injoncțiune, trebuie să nu ne supunem pentru a-i ceda. Sensul mesajului este deci indecis"59. Nu poți să nu reacționezi la acest mesaj. Nu poți să reacționezi. Mai mult încă, este interzis să faci cunoscut că există o contradicție. "Un
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
echivalează cu paradoxul "Fiți spontan". Dacă se cere cuiva să adapteze un anume tip de comportament, judecat pînă atunci ca spontan, el nu mai poate fi spontan, pentru că faptul de a i se cere face spontaneitatea imposibilă"65. Dintr-o dată, injoncțiunea paradoxală impune pacientului o modificare a comportamentului. Pacientul este atunci constrîns să iasă din jocul său, să înceapă să-l stăpînească. 2. De la teorie la experiență A) Locul teoriei Știința tradițională nu dovedește niciodată nimic, căci ea ba ameliorează ipoteze
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]