85 matches
-
sit per leges legitima uxor”). Dar a fost contestată. Ea a fost aceea care, până la urmă, a obținut permisiunea să aducă în Moldova rămășițele pământești ale fostului Voievod. Le-a îngropat la Mănăstirea Cașin, ctitoria lui. Omorâți într-o țară inospitalieră Dar nu întotdeauna replierea către miazănoapte prin Polonia, a Domnilor maziliți (de obicei din Moldova) ori aflați în pericol să-și piardă scaunul (cale mult mai sigură decât drumul sudic, ce ducea, de regulă, către eșafod ori spre surghiun; fugile
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Deși trupele otomane au reușit să pătrundă efectiv în zonă și să perceapă un tribut, ele aveau permanent probleme în colectarea banilor și ținerea sub control a acțiunilor vasalilor lor care locuiau pe niște meleaguri atît de sălbatice și de inospitaliere ca acestea. Concluzie Domnia lui Soliman Magnificul a marcat punctul culminant al puterii și al prestigiului otoman. Organizarea de bază a Imperiului, care va fi prezentată în capitolul următor, a fost stabilită tot în perioada aceasta. În ciuda faptului că statului
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
la antipod ci miezul ni se contractă o să explodeze anonim nici unei vânzări implozie simetrică licitației arătarea plitei scrise..." (George Anca); "Cufundându-ne-n plenitudine/ reconstituim Principiul Logic al Noncontradicției/ dintre Eu și Ego-ul dictator subtil,/ agonia nous-ului în Logosul inospitalier când/ întâietatea nocturnului intangibil e o metafizică,/ dezmeticindu-mă-n sens, desacralizez umanitatea:/ contopirea Eului cu Absolutul Moale,/ identificat cu undele transcendente ale Ființei Vii/ pentru explorarea Abisului din EGO regenerându-l!" (Ion Antoniu); "Tantal morf în setea semnului./ Claviculă
Cum te poți rata ca scriitor by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7389_a_8714]
-
persoane cu un dar special de a le detecta și locui. Există oameni care trec neobservați și poate că la fel se întâmplă și cu aceste locuri, care se apără pentru a nu fi ocupate, prefăcându-se sărăcăcioase și ușor inospitaliere. În astfel de locuri se fofilează uneori soția mea. O chemi și poate că sunetele ajung la ea, dar la fel de bine poate că nu ajung. În locul în care se află, poate că vorbele din jur se confundă cu zgomotele îndepărtate
Luis Landero - Portretul unui bărbat imatur () [Corola-journal/Journalistic/5607_a_6932]
-
ai ideii, intră prin grajduri, unde cirezi întregi de sintagme așteaptă să fie adăpate din crezul lor poetic." (Cornel Galben); "Cufundându-ne-n plenitudine/ reconstituim Principiul Logic al Noncontradicției/ dintre Eu și Ego-ul dictator subtil,/ agonia nous-ului în Logosul inospitalier când/ întâietatea nocturnului intangibil e o metafizică,/ dezmeticindu-mă-n sens, desacralizez umanitatea:/ contopirea Eului cu Absolutul Moale,/ identificat cu undele transcendente ale Ființei Vii/ pentru explorarea Abisului din EGO regenerându-l!" (Ion Antoniu); " Diversitatea văzută prin lentile de salcie
Cărți proaste by Mihaela Nicoleta Grigore () [Corola-journal/Journalistic/8933_a_10258]
-
severe împotriva străinilor nedeclarați și veniră la căderea nopții să-i ceară lui Lot să-i predea autorităților pe străinii suspecți din casa lui. Lot, neclintit, refuză, oferindu-și în schimb fetele la schimb de carne vie. Sodomiții, incoruptibili și inospitalieri, vrură să spargă casa, dar îngerii semănară confuzie printre atacanți, care nu mai putură nimeri poarta. A doua zi, îngerii îl salutară pînă în pămînt pe Lot ca pe singurul om drept găsit în cetate, și se duseră la treaba
Povești impertinente by Andrei Cornea () [Corola-journal/Imaginative/6975_a_8300]
-
păienjeniș" ce devine Singur la Bacovia, cu același accent pe încăperea pustie și neprimitoare: "Odaia mea mă înspăimîntă, / Aici n-ar sta nici o iubită. / Stau triste negrele tablouri, / Făclia tremură-n oglindă". În alt loc, în proza Tîrziu, același spațiu inospitalier găzduiește un poet abulic: "Singur prin casă fac versuri", în timp ce în noapte "un greier cîntă în tăcere". Atmosfera și chiar elementele care o generează apar și în Melancolia lui Eminescu: În van mai caut lumea-mi în obositul creier / Căci
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12068_a_13393]
-
tușea când trăia o plictiseală de peșteră, ca să nu-i spunem o moarte înceată, moleculară, însă foarte, foarte sigură, moartea fără microbi, sinucigașă, mai ales când ești un biet conțopist, ceva, acolo, un păianjen cu cotiere, în cotloanele unui birou inospitalier, fără vreo speranță de avansare alta decât spre o bătrânețe vânătă, dar și aceea inaccesibilă, improbabilă, mereu amânată pentru a parcurge cât mai încet, mai analitic, tot răul de a trăi și exprima această istorică tortură pe care i-a
Suspect by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/5254_a_6579]
-
din planul principal, prințul Calimachi, adus să opteze, ca discipol, între două modele aflate la antipozi. Unul, profesorul Martinetti, omul de lume și de succes, elegant, afabil, monden, primitor și îndatoritor, reprezintă diurnul. Iar celălalt, Jiquidi, bătrânul posac, singuratic și inospitalier, exercitând totuși o stranie fascinație, reprezintă nocturnul, închiderea în sine și retragerea din lume. Unul ar fi maestrul de zi, celălalt maestrul de noapte. Eroul oscilează între cei doi poli de iradiație spirituală, de atât de diferite facturi, ilustrând prin
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
sume în euro, spre a li se îndepărta pistolul de la tâmple, ei se tocmesc cu o autoritate care-și păstrează dulciurile pentru propriii nepoți. Atunci, să-i fie scriitorului român de bine! Altfel, pe variate meridiane, exceptând cei doi poli inospitalieri, terorismul puiază pe mișcătoare nisipuri cu palmieri ce nu se ofilesc în hârdaie, în metropole și chiar în pitorești orășele ațipite unde nu e de împușcat decât postașul sau gardianul, cu un copil-doi prin preajmă - cauza o cere. A procura
Scriitorul terorist by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13541_a_14866]
-
familară, pentru un soi de nesigură cumpănă, de sinistră întrecere, - toate acestea induc, în metafora lui Iorga, adîncimi de vis treaz, ce dilată straniu contemplația. A inculca lărgime, neașteptat, povestirii, de cîte ori se abate înspre Nord, dincolo de țărmurii Marii Inospitaliere, fusese de altminteri o tentație conștient resimțită încă demult, de bătrînul Herodot, cînd se aventura pe urmele lui Darius, în inexorabilul întinderilor scitice; cînd își despletea explorarea, ca să i se alăture monarhului trufaș, pe căile unei hybris dezlănțuite - căci Regele
Patior ergo sum - Pentru sculptorul MIRCEA SPATARU by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5256_a_6581]
-
Ninge de anul nou, fără colindători, / buhaiul își plînge singur de milă" (Înainte de final). Inadecvarea, disonanța, discordanța constituie normele de funcționare ale poeziei în discuție, producătoare la acest mod al unui negativ abrupt, sub chipul unor masive conglomerate de imagini inospitaliere. Poetul mizează pe demonia unei anticreații, violentînd cu sistem valorile socotite pozitive, trecînd în zona abjectului, dejectului, infectului cu o înlesnire discursivă totuși, cu un gen de grație ce sugerează pe alocuri frăgezimea unor picturi suprarealiste. Ilogismul se echilibrează prin
Ultimul optzecist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7292_a_8617]
-
Cogburn o face ironic și autoironic, La Boeuf nu are pe lista de subiecte de conversație ceva similar. Discuțiile se poartă în jurul bărbăției, al armelor, al capacității bărbatului de a domina un adversar sau de a rezista vicisitudinilor unei naturi inospitaliere. Duelurile verbale de aici pornesc, iar fata devine fără voia ei un arbitru. Ea ține locul femeii absente din viața celor doi bărbați, fără ca șerifii să uite vreo clipă faptul că au de-a face cu o fetișcană. Amazoana câștigă
Micuța amazoană în țara bărbaților by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5760_a_7085]
-
așa că m-am trezit pe-un palier cu totul necunoscut. Scara care cobora către etajul părinților mei mi s-a părut deodată atât de lungă și de abruptă, că m-a luat amețeala. Palierul de la șase era însă cu totul inospitalier: uși ca de cavouri, mozaic înghețat pe jos. Nu puteam respira acolo, de parc-aș fi fost pe-o planetă străină. Am luat-o așadar pe scară în sus, pe lângă ziduri vop-site-n ulei vernil. Mi-am adus aminte că la
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
În punctul ăsta: aici e intrarea În iad. Aici simți că, dacă rămâi În locul ăsta prea mult timp, pur și simplu vei Înceta să mai exiști. Iar noi nu ne putem mișca. 0000000000000000000000000aerul care vine dinspre zonele polare peste marea inospitalieră și de acolo direct În plămânii tăi distruși de tutun este atât de Înghețată Încât pare ca un miez arctic În trupul tău. Eu o pot simți de aici Bruce și nu-mi place asta. Simți că toată carnea ta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
trei sute de kilometri pe oră și nu se sinchisea de o furtună acheroniană. În urmă, naveta așezată în zona de aterizare, va aștepta întoarcerea acestuia. Înainte, turnul conic al enormului epurator iradia o lucire spectrală și continua să terraformeze atmosfera inospitalieră a acestei lumi. Ripley și Newt stăteau alături îndărătul cabinei conductorului. Wierzbowski era preocupat de pilotare. Siguranța relativă oferită de blindat o făcea pe fetiță mai vorbăreață. Gândindu-se la duzina de întrebări pe care ar fi vrut să i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
făcu un pas înainte. ― Mă duc eu. Era calm, destins, ca și cum nu avea de ales. ― Ce? Ripley rămase cu gura căscată. El zâmbi, parcă scuzându-se. ― Eu sunt singura persoană calificată pentru a ghida de la distanță o navetă, iar climatul inospitalier al acestei lumi mă afectează mai puțin decât pe voi. În plus mintea mea se lasă... mai greu distrasă decât cea a oamenilor. Mă voi putea concentra mai mult asupra activității mele. ― Dacă nu te acostează vreun trecător, îl atenționă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
proiectate în spațiu. Ripley se ridică și se îndreptă spre hubloul cel mai apropiat cu mers împleticit. Regina fu proiectată în afara câmpului gravitațional artificial al lui Sulaco. Urlând și înverșunată încă pe încărcătoare, creatura se îndepărtă, învârtindu-se, spre lumea inospitalieră de care încercase să fugă. Ripley se uită la ea până când ajunse o pată, un punct pe care-l înghițiră norii lui Acheron. În buncăr, aerul formă câteva vârtejuri, apoi se potoli. Sistemele de reciclare de pe Sulaco lucrau la înlocuirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
Puterea celor veniți a preluat soarta meleagului basarabean stăpânind În jale și revoltă. Avuțiile localnicilor au fost adesea răpite, multe din obiceiurile pământului au fost oprite, iar pentru a slăbi vlaga oamenilor, mulți dintre localnici au fost deportați În regiuni inospitaliere, pentru mulți ani sau pentru toată viața. Reintegrarea Basarabiei În anul 1918 În patria sa România a Însemnat un act de reparație istorică, de progres, prosperitate și de afirmare a valorilor naționale. Împreună cu majoritatea română s-au afirmat În libertate
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
la antipod ci miezul ni se contractă o să explodeze anonim nici unei vânzări implozie simetrică licitației arătarea plitei scrise...“ (George Anca) „Cufundându-ne-n plenitudine / reconstituim Principiul Logic al Noncontradicției / dintre Eu și Ego-ul dictator subtil, / agonia nous-ului în Logosul inospitalier când / întâietatea nocturnului intangibil e o metafizică, / dezmeticindu-mă-n sens, desacralizez umanitatea: / contopirea Eului cu Absolutul Moale, / identificat cu undele transcendente ale Ființei Vii / pentru explorarea Abisului din EGO regenerându l!“ (Ion Antoniu) „Tantal morf în setea semnului. / Claviculă
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
transmit nici o emoție. Zdrăngănesc strident, ca niște tinichele lovite de copii cu piciorul pe o stradă pavată cu piatră cubică: „Cufundându-ne-n plenitudine / reconstituim Principiul Logic al Noncontradicției / dintre Eu și Ego-ul dictator subtil, / agonia nous-ului în Logosul inospitalier când / întâietatea nocturnului intangibil e o metafizică, / dezmeticindu-mă-n sens, desacralizez umanitatea: / contopirea Eului cu Absolutul Moale, / identificat cu undele transcendente ale Ființei Vii / pentru explorarea Abisului din EGO regenerându-l!“ (Supraraționalitatea) În mod curios, și poemele de dragoste
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
el se suprapune peste spațiul Saharei și întinderea punctată de oaze și forturi a Algeriei franceze. Se simte în acest teritoriu o vibrație particulară a aerului, vibrație pe care o captează imaginile lunare și contorsionate ale peisajelor din proza grafică. Inospitalier și teribil, deșertul este, la Pratt, ca și la Battaglia, locul ce facilitează intâlnirea cu eul adânc ascuns sub epiderma civilizației. Din deșert se ivesc demonii și aici înfruntă moartea cei care nu mai au altă speranță decât zidirea în
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
și întreg continuumul spațio-temporal. Seria lui Bob Morane se apropie de știință-ficțiune, de vreme ce, ca și în Blake et Mortimer, una dintre stratagemele imaginate de Ming este construirea unei capcane temporale fatale, ce îi proiectează pe Bob și Bill în trecutul inospitalier. Călătoriile în timp ale lui Bob Morane sunt provocate de această vigoare cu care domnul Ming își urmărește obiectivul infernal. Stăpân al unei tehnologii ce desfide rațiunea, Ming este călător între planete și vârste istorice. Singurii aliați ce pot stăvili
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
combină ingredientele familiare ale cinematografului și literaturii SF. Drumul către Marte este provocarea tehnologică și umană supremă. Dincolo de cerurile noastre se află necunoscutul cu tainele sale ce se cer citite. Căci Marte, acolo unde aterizează misiunea pământeană, este un loc inospitalier, sumbru, bântuit de uraganele ce izbucnesc cu o ciudată exactitate de ceasornic, ca și cum o forță invizibilă s-ar ascunde în pântecele acestei planete stranii. Pe Marte, pământenii întâlnesc și emisarii unei civilizații ce își oferă alianța - veniți de pe îndepărtata planetă
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
aia! ― Cum să nu admiri simpla simetrie pe care o prezintă? Un parazit interspecii, capabil să devore orice formă de viață care respiră, fără să se sinchisească de compoziția atmosferică. Capabilă să hiberneze un timp nedeterminat în condițiile cele mai inospitaliere. Singurul ei scop era reproducerea propriei specii, o sarcină de care se achită cu cea mai mare eficacitate! Nu se compară cu nimic din experiența umană. Paraziții pe care oamenii sunt obișnuiți să-i combată sunt esențialmente țânțari și artropode
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]