9,469 matches
-
cenușă, fragmente ceramice. Obiectele descoperite în cetate sunt un opaiț executat dintr-o pastă cărămizie, fără decor, o piesă de bronz de la o apărătoare nazală a unui coif, un cuptor pentru copt pâinea, din pamânt ars la roșu, țigle cu inscripția ( COH) ORS III care indică cohorta a III-a a Legiunii aV-a Macedonia, monezi de bronz, furcă de tors, multe obiecte ceramice care au fost conservate. Primele cercetări științifice au debutat în anul 1901 sub îndrumarea lui Grigore G.
CETATEA SUCIDAVA SI FANTANA MIRACULOASA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cetatea_sucidava_si_fantana_miraculoasa.html [Corola-blog/BlogPost/344951_a_346280]
-
au fost continuate de Dumitru Tudor. ZEIȚA NEMESIS Specialiștii români si lumea științifică mondială așteaptă încă vestea descoperirii la Sucidava-Corabia, a ceea ce arheologii speră să găsească: templul zeiței Nemesis, protectoarea cetății, despre care se știe că a existat potrivit unei inscripții ce spune că „ doi înalți curialis de la Sucidava au ridicat în cinstea zeiței Nemesis un templu”. Până în prezent lucrările arheologice nu au confirmat acest lucru. FÂNTÂNA SECRETĂ - IZVORUL IUBIRII Cercetătorii și vizitatorii continuă să fie atrași de minunea păstrată vreme
CETATEA SUCIDAVA SI FANTANA MIRACULOASA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cetatea_sucidava_si_fantana_miraculoasa.html [Corola-blog/BlogPost/344951_a_346280]
-
cizmarii urbei s-au reorganizat sub denumirea de „Însoțirea cizmarilor români din Suceava”. Cu acest prilej steagului (care prezintă pe o parte icoana Maicii Domnului, iar pe cealaltă pe Sf. Gheorghe Bogoslavul) i s-au adăugat două eșarfe tricolore cu inscripțiile: „Însoțirea cizmarilor români - Suceava” și „Dumnezeu să binecuvânteze meseria onestă”. Învelit într-o cămașă, steagul a fost păstrat în Biserica Adormirea Maicii Domnului, biserica patronală a breslei, și la data de 16 martie 1975 a fost predat spre păstrare instituției
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/Breslele_si_steagurile_lor_cele_mandre_.html [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
de evidență la data intrării în patrimoniu (23 septembrie 1987) cu valoarea de...400 lei vechi (0,04 RON). Steagul din mătase, cu franjuri din fir auriu, cu dimensiunile de 1 x 0,80 m, are două eșarfe tricolore cu inscripțiile „Societatea muncitorilor cărămidari - Botoșani” și deviza „Toți pentru unul și unul pentru toți”. Tiberiu COSOVAN Referință Bibliografică: Breslele și “steagurile lor cele mândre” / Tiberiu Cosovan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 52, Anul I, 21 februarie 2011. Drepturi de Autor
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/Breslele_si_steagurile_lor_cele_mandre_.html [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
românească.... , aduse din prin import din Italia, care datorită prețului ridicat,puțini puteau să le cumpere.. Activiști și cei din conducerea institutilor deși câștigau bine, aveau acces numai la Moskvici și Volga.. . Am remarcat că avea număr de București și inscripția CD. M-am întrebat... cum o persoană care are legături cu Corpul Diplomatic, are nevoie de un sanatoriu de mână două.. Din câte știam... în general cei care se bucurau de acest statut, nu se amestecau cu muritorii de rând
DESTIN DE FEMEIE.OANA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Destin_de_femeieoana_dan_petrescu_1357636736.html [Corola-blog/BlogPost/346207_a_347536]
-
Asia... Prin faptele săvârșite împotriva uzurpatorilor sunt mai presus decât TRAIANUS, și sunt fără îndoială egalul lui în reluarea ținuturilor pe care el le dobândise mai înainte, dacă nu valorează mai mult să recâștigi un lucru decît să-l câștigi...” Inscripția din secolul al IV-lea d. Hr. pe un donariu din bronz, descoperită în 1775 în comuna BIERTAN, județul Sibiu, atestă răspândirea creștinismulu pe teritoriul Daciei și continuitatea neîntreruptă a ppoporului român. PAULUS OROSIUS, cronicar de la sfârșitul secolului al IV
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_american_antirach_marin_voican_ghioroiu_1338400579.html [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
ostenim nu ajungem la sfințenie. Înspre această stare au râvnit nevoitorii de la Rîmeț și râvnesc și maicile de astăzi, dimpreună cu duhovnicii lor, în acest loc râvnit de reconfortare duhovnicească. Documentele puține scrise nu expun explicit viața sfinților de aici. Inscripția din biserica veche îl pomenește pe Arhiepiscopul Ghelasie, acest vlădică cu viață sfântă, care-și păstorea „oițele” umblând din munte în munte, călare pe măgar, cum l-a găsit și ceasul morții, și „sluga necuvântătoare” l-a dus la mănăstire
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Credinta_si_spiritualitate_romaneasca.html [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
anul de pe piatra așezată deasupra ușii de intrare în biserică: „Dintîău au fost zugrăvită s(fân)tă biserica în zilele lui Matiiaș crai, văleato 6895”, nu corespunde domniei lui Matei Corvin(1458-1498) și este posibil că cel care a săpat inscripția lapidară a greșit cifra sutelor. Recent, un colectiv de cercetători după ce au studiat o inscripție slavonă de pe arcada dintre naos și pronaos, au descifrat următorul text de o însemnătate deosebită: „Am scris eu prapăcătosul rob a lui Dumnezeu, Mihul, adică
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Credinta_si_spiritualitate_romaneasca.html [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
fân)tă biserica în zilele lui Matiiaș crai, văleato 6895”, nu corespunde domniei lui Matei Corvin(1458-1498) și este posibil că cel care a săpat inscripția lapidară a greșit cifra sutelor. Recent, un colectiv de cercetători după ce au studiat o inscripție slavonă de pe arcada dintre naos și pronaos, au descifrat următorul text de o însemnătate deosebită: „Am scris eu prapăcătosul rob a lui Dumnezeu, Mihul, adică zugravul de la Crișul Alb, cu încuviințarea arhiepiscopului Ghelasie în zilele regelui Ludovic în anul 6885
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Credinta_si_spiritualitate_romaneasca.html [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
rob a lui Dumnezeu, Mihul, adică zugravul de la Crișul Alb, cu încuviințarea arhiepiscopului Ghelasie în zilele regelui Ludovic în anul 6885 (1377), luna iulie 2”. Așadar, mănăstirea este cu cel puțin un secol mai veche decât se credea, după cum arată inscripția de pe cel de al treilea strat de pictură și că la acea dată în Transilvania exista o organizare bisericească superioară, cu un ierarh propriu, în fruntea ei, cu titlul de arhiepiscop. Mănăstirea Rîmeț a avut numeroși ctitori și binefăcători, începând
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Credinta_si_spiritualitate_romaneasca.html [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
cu acei modești eremiți și credincioși din împrejurimi sau de mai departe, care au găsit aici loc de reculegere sufletească ori de refugiu în vreme de primejdie. Pe parcursul veacurilor, biserica a fost reparată sau renovată de mai multe ori. După inscripția de la intrare biserica a fost zugrăvită în vremea lui Matei Corvin, ce se trăgea dintr-o veche familie românească, care o dată cu înnobilarea a trecut la catolicism dar nu a persecutat biserica ortodoxă, ci a ajutat-o. Dealtfel, soția lui Mateiaș
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Credinta_si_spiritualitate_romaneasca.html [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
scenă de martiriu, pe peretele estic, datată ceva mai târziu, dar tot secolul 14, a treia păstrează fragmente de o remarcabilă ținută artistică datată 2 iulie 1377, punctul de pornire iconografic fiind arcada de trecere dintre pronaos și naos cu inscripția zugravului Mihu de la Crișul Alb. A patra etapă, reprezintă scena „Nașterea sfântului Ioan Botezătorul” și se află pe peretele de Nord la Vest de fereastră, datată la jumătatea secolului 15, a cincea se află pe iconostasul de zid reprezentând scena
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Credinta_si_spiritualitate_romaneasca.html [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
un monument de valoare pentru istoria arhitecturii și artei vechi românești, biserica mănăstirii „Izvorul Tămăduirii” și casa veche, au fost cuprinse pe lista monumentelor istorice și de arhitectură veche bisericească, încă din anul 1955. Cu mult înainte de a fi descoperită inscripția care-l pomenește pe Ghelasie ca arhiepiscop al românilor din Transilvania, locuitorii satelor din jurul mănăstirii cinsteau amintirea unui monarh cuvios, cu același nume, cu o viață plină de sfințenie, cu dragoste față de păstoriții săi. Sfintele sale moaște, descoperite în chip
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Credinta_si_spiritualitate_romaneasca.html [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
median se întâlnește la bisericile din Țara Românească. În axul bisericii, la răsărit este reprezentat Iisus Hristos, încadrat în următoarele ocnițe de Maica Domnului și de Ioan Botezătorul, apoi de la est către vest, arhangheli, prooroci, ținând în mâini rotulusuri cu inscripții, apostoli, sfinți, ierarhi, sfinți militari, sfinți mucenici și sfinte mucenițe, ca un fel de „Mare Deisis” (Deisis=Rugăciune). Ultimii reprezentați în ocnițele de la sud și nord, către vest sunt sibile și înțelepți ai antichității, iar pe mijlocul fațadei vestice apar
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Credinta_si_spiritualitate_romaneasca.html [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
un izvor de apă rece, flori, cântec de păsărele, de greieri și o bancă cu „laviță” făcută de pădurarul cel harnic și unde, în apropiere, iubind locul, pe un copac, am pus un afiș gravat în tabla de aluminiu cu inscripția: „Nu conturbați liniștea ce v-o oferă natura, ascultați muzica ce v-o oferă păsările și vântul. Nu murdăriți covorul natural de iarbă și flori!” Deseori vânzolindu-mă prin zonă întâlneam un cuplu de cosași, soț și soție, oameni harnici
BANCA AMINTIRILOR (8) OUL, ŞOPÂRLA ŞI MAMA SOACRĂ de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/george_goldhammer_1425824153.html [Corola-blog/BlogPost/369655_a_370984]
-
Ibidem. 10) I. Ionașcu, Documente privitoare la Oltenia și jud. Olt,în „Arhivele Olteniei”, nr. 77-78, p. 111. 11) Preotul D. Cristescu, op. cit., p. 116. 12) Ibidem, p. 120. 13) Ibidem, p. 81. 14) Ibidem, p. 62. 15) Constantin Bălan, Inscripții medievale și din epoca modernă a României. Județul istoric Vâlcea (sec. XIV - 1848), Editura Academiei Române, București, 2005, p. 438. 16) Preotul D. Cristescu, op. cit., p. 90. 17) Ibidem, p. 90. Referință Bibliografică: SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU / Ion Nălbitoru
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1401909217.html [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
Autorul pune statornic în evidență contribuția locală la formarea, perpetua �rea, îmbogățirea și înnoirea tezaurului lexical al limbii române.Opera: Tipografi și tipografii (în colaborare), Râmnicu Vâlcea, 1973; Istoria cărții vâlcene (sec. XVII-XVIII), Craiova, 1981; Drumuri pe Olt, București, 1983; Inscripții în cărbune, București, 1985; Itinerare vâlcene, București, 1987; Oameni și locuri vâlcene, București, 1989; Liceul „Alexandru Lahovari" (în colaborare), Râmnicu Vâlcea, 1991; Istorie și continuitate (în colaborare), Râmnicu Vâlcea, 2000; Catalogul preliminar al colecțiilor de carte veche din județul Vâlcea
IN MEMORIAM-COSTEA MARINOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_costea_marinoiu.html [Corola-blog/BlogPost/350961_a_352290]
-
încearcă să imite timid strălucirea stelelor. Poate... Dar cine știe?... Privit în infrarosu, Dumnezeu pare a fi vizibil în dungile infraroșii din spectrul luminii; Privit în ultraviolet, credem că este vizibil în dungile ultraviolete Și-n mozaicul de cărți, icoane, inscripții, cruci și statui din bisericile de pretutindeni... Dar să nu ne pripim cu definițiile, cu simbolurile naive Și cu presupunerile hazardate, căci veșnic va rămâne ceva neclar și neînțeles de mintea noastră. Vom ști mai multe - Dincolo... Răbdare și pioasă
DUMNEZEU de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 by http://confluente.ro/cristian_petru_balan_1472897407.html [Corola-blog/BlogPost/375183_a_376512]
-
pentru CIPA. 2) întâmplarea a făcut ca pe 19 mai să mă fi născut... Cum spuneam, era pe la orele prânzului. Liniște pe pista. Avioanele Tarom-ului (AN24) majoritatea, decolaseră. Moment în care un BN2 (nu AN2 cum apare în titlu) cu inscripția Crucii Roșii, trece cu mare viteză pe lângă mine (aproape că am fugit din calea lui) pregătindu-se să decoleze, deja, de pe breteaua de rulaj a avioanelor. "Pilotul", văzând că nu are viteza necesară decolării, frânează cu putere în dreptul locului de
MAREA EVADARE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Marea_evadare.html [Corola-blog/BlogPost/355730_a_357059]
-
public câteva cărți, iată lista lor: - Domnul Liszt, poezie, 1994 - Impozit pe prostie, proza umoristica, 1994 - Invitație la castel, sonete,1995 - Vestitorul, poezie, 1999 - Condorul, poezie, 2001 - La cules de stele, poeme haiku, 2004 - Prepeleac cu luna, poeme haiku, 2004 - Inscripție pe bobul de orez, poeme haiku, 2005 - Miniaturi sub lupa, cugetări, 2005 - Locuiesc într-o lacrima suspendată, poezie, 2005 - Autoportret fără oglindă, poezie, 2005 - Fântână în care se văd sufletele, poezie 2005 - Floare de lotus, poezie, 2006 - Coana mare se
DATE BIOGRAFICE de ION UNTARU în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Ion_Untaru.html [Corola-blog/BlogPost/340549_a_341878]
-
cărții ne introduce în lumea medicală a anilor 1953, cu oamenii vremii, ce au devenit peste timp jaloane în știința medicală clujeană și nu numai, dar mai ales conturează personalitatea celui ce este denumit de către profesorul chirurg Gicu Ionescu “o inscripție pe poarta istoriei “, “Everest al medicinii noastre interne“(Petre Vancea ) sau “Profesor al medicinii românești “(Arghezi ). Născut pe 14 aprilie 1885 în satul Dârja, comuna Panticeu, ca fiu al preotului Ioan Hațieganu, viitorul personaj al prezentei cărți, urmează cursurile primare
ȘTEFANIA KORY CALOMFIRESCU- DESPRE MARELE PROFESOR IULIU HAȚIEGANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1472670855.html [Corola-blog/BlogPost/375422_a_376751]
-
14 februarie 2015, ziua nașterii poetului, îndrăgostit până la lacrimi de patria de cuvinte și de țărână, de mamă, de femeie, de copii și de Limba Română LILI BOBU - ASOCIAȚIA CULTURALĂ ,,REGAL D`ART” ----------------------------------------------------------------- Notă: Interviul va fi cuprins în volumul ,,Inscripție pe stâlpul porții” (poeme, cântece, aforisme, confesiuni, interviuri, secvențe publicistice, evocări - pagini alese cu CD), antologie pe care Asociația Culturală ,,Regal d`Art” o va edita în anul 2016, în cuvinte de mătase și auriu regal - o Biblie a Poeziei
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/lili_bobu_1455193785.html [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
de mai înainte îmi amintește o precizare pe care, într-un octombrie 2008, pe 21-22, mi-a oferit-o poetul și marele tribun al românismului din Bucovina, Vasile Tărâțeanu, la întrebarea mea, din priviri, după ce observasem, pe trotuarele din Cernăuți, inscripția exclusivă de pe capacele de fontă ale canalelor de comunicații telefonice: ,,Societatea Română de Telefoane”. Cu surâsu-i mucalit și satisfacție nedisimulată, Don Bazil Tărâțeanu mi-a zis: ,,Au fost turnate, Dane, în 1920, după constituirea României Mari, de o uzină celebră
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
fost devastate sfinte lăcașe, distruse librării și biblioteci de carte românească, schimbate denumirile de străzi... Însă șenilele tancurilor și cizmele ostașilor , care au intrat victorioși cu șaizeci de primăveri în urmă în metropola Bucovinei, n-au reușit să șteargă unele inscripții românești de pe caldarâmuri și de pe cazărmile care ies azi la iveală de sub tencuiala blocurilor deteriorate”. Clocotind ca un vulcan gata-gata să erupă, obida autoarei nu trece pragul exploziei distructive, ci se esențializează într-o decantare - autentic poem în proză: Nu
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
le-a șters nici trecerea vertiginoasă a timpului, căci ele s-au brăzdat ca niște lacrimi pietrificate în inima orașului.”. Maria Toacă amintește, mai departe, că pe ușile unor apartamente de lux din centrul Cernăuțiului mai atârnă cutii poștale cu inscripția românească ,,Scrisori”, după care adaugă cu malițiozitate mușcătoare: Se vede că ele sunt destul de trainice și comode, dacă noii stăpâni le suportă de atâtea decenii”. Comprimate în primele două paragrafe ale eseului Urme de lacrimi în piatră, considerentele din care
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]