1,347 matches
-
Consecința negativă pe care o poate avea neadoptarea prezentei ordonanțe de urgență este faptul că, în lipsa unui instrument legal prin care părțile să își asigure egalitatea de tratament și împărțirea justă a riscurilor contractuale, în condițiile evenimentelor menționate, creează insecuritatea juridică a părților, inclusiv cu privire la posibilitatea finalizării furnizării produselor/serviciilor specifice domeniului apărării și securității, cu impact direct asupra eficienței utilizării fondurilor publice destinate în acest scop, pe termen mediu și lung afectând capacitatea de apărare a țării. De
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 126 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259539]
-
Legii-cadru nr. 153/2017, în mod etapizat, nu se încalcă principiul securității raporturilor juridice și principiul egalității. Astfel, prin menținerea în plată a nivelului de salarizare similar celui anterior intrării în vigoare a noii legi de salarizare nu se creează vreo insecuritate cu privire la drepturile salariale ale personalului bugetar. De asemenea, prevederile criticate ca fiind neconstituționale nu încalcă principiul egalității, întrucât nu se aplică un tratament diferit unor persoane aflate în situații similare, ci excepțiile sunt prevăzute pentru anumite categorii de
DECIZIA nr. 892 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253198]
-
stabilitatea normelor juridice constituie o expresie a principiului securității juridice, instituit, implicit, de art. 1 alin. (5) din Constituție, principiu care exprimă în esență faptul că cetățenii trebuie protejați contra unui pericol care vine chiar din partea dreptului, contra unei insecurități pe care a creat-o dreptul sau pe care acesta riscă să o creeze, impunând ca legea să fie accesibilă și previzibilă (Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din
DECIZIA nr. 756 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251754]
-
a drepturilor și libertăților fundamentale (Decizia nr. 454 din 4 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 1 octombrie 2018, paragraful 68). ... 20. Curtea reține că textul legal criticat nu produce în sine o insecuritate juridică, ci aduce în discuție așezarea pe trepte ierarhice a drepturilor salariale de care beneficiază specialiștii IT în funcție de poziția instituțională a entităților în care aceștia funcționează. Faptul că, ulterior, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/2019 s-
DECIZIA nr. 756 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251754]
-
stabilitatea normelor juridice constituie o expresie a principiului securității juridice, instituit, implicit, de art. 1 alin. (5) din Constituție, principiu care exprimă în esență faptul că cetățenii trebuie protejați contra unui pericol care vine chiar din partea dreptului, contra unei insecurități pe care a creat-o dreptul sau pe care acesta riscă să o creeze, impunând ca legea să fie accesibilă și previzibilă (Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012, precitată, sau Decizia nr. 240 din 3 iunie 2020, publicată în
DECIZIA nr. 756 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251754]
-
2019). Având în vedere și expunerea de motive la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/2019, se constată că soluția legislativă promovată prin textul criticat reprezintă mai degrabă un accident/o rezolvare nefericit(ă) a salarizării personalului IT, care a determinat o insecuritate vădită în privința dreptului la salariu al acestuia, corolar al dreptului la muncă (Decizia nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 804 din 2 decembrie 2008, sau Decizia nr. 872 din 25
DECIZIA nr. 756 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251754]
-
existentă, aspect care a necesitat modificarea ei rapidă într-un timp atât de scurt (15 zile), este de natură să afecteze stabilitatea normelor juridice ce vizează salarizarea personalului IT și expune personalul antereferit la o situație salarială confuză și nesigură, insecuritatea juridică fiind, astfel, vădită. Or, dreptul trebuie să asigure o stabilitate normativă de natură a proteja persoana, nu să o desconsidere. O reglementare normativă consistentă, coerentă și consecventă indiferent de domeniul în care intervine este o cerință constituțională din perspectiva
DECIZIA nr. 756 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251754]
-
10 alin. (2) din Legea nr. 500/2002. ... 8. Având în vedere încălcarea principiilor bugetare cuprinse la art. 8 și 10 din Legea nr. 500/2002, se susține că legea criticată afectează calitatea actului legislativ și creează, în consecință, o stare de insecuritate juridică, aducând atingere încrederii legitime a indivizilor în normele aplicabile. Inadvertența textelor mai sus amintite creează o situație obscură, în care destinatarii legii sunt lipsiți de previzibilitatea normelor juridice, ceea ce afectează dreptul cetățenilor la o interpretare universală a legislației
DECIZIA nr. 15 din 19 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251803]
-
sursă certă de venituri bugetare pentru realizarea activităților specifice COSR și CNP, în considerarea statutului special al COSR și CNP de asociații de interes național în domeniul sportului. ... 47. Prin urmare, Curtea nu poate reține criticile autorului sesizării referitoare la insecuritatea juridică și afectarea calității normative a legii supuse controlului de constituționalitate, create prin incertitudinea cetățeanului asupra modului de interpretare și aplicare a legii, aflate în disonanță cu celelalte acte normative în vigoare aplicabile în aceeași materie a alocării resurselor bugetare
DECIZIA nr. 15 din 19 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251803]
-
referitoare la modul de compunere a completurilor de judecată contravine art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituție. Se mai arată că dispozițiile legale criticate nu respectă exigențele de tehnică legislativă, încalcă cerințele de previzibilitate a legii și creează o insecuritate juridică. În susținerea acestor aspecte este invocată jurisprudența Curții Constituționale. ... 4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, invocând jurisprudența Curții Constituționale. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin
DECIZIA nr. 758 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250469]
-
legii. Prin urmare, nu se poate susține că sunt încălcate prevederile art. 1 alin. (4) din Constituție. ... 23. Faptul că un organ administrativ a optat pentru o anumită modalitate de desemnare a membrilor completului nu echivalează cu un element de insecuritate juridică, chiar dacă normele de reglementare secundară sunt caracterizate printrun grad sporit de instabilitate sau inaccesibilitate (a se vedea, în acest sens, și Decizia nr. 17 din 21 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79
DECIZIA nr. 758 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250469]
-
decembrie 2005, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Pădurariu împotriva României, s-a evidențiat că, odată ce statul adoptă o soluție, aceasta trebuie pusă în aplicare cu claritate și coerență rezonabile pentru a evita pe cât posibil insecuritatea juridică și incertitudinea pentru subiectele de drept vizate de măsurile de aplicare a acestei soluții. Prin urmare, instanța consideră că lipsa de coerență, claritate și previzibilitate a normei legale criticate înfrânge principiul securității raporturilor juridice corelat cu principiul încrederii juridice
DECIZIA nr. 575 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266351]
-
26). Referitor la principiul securității raporturilor juridice, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că, odată ce statul adoptă o soluție, aceasta trebuie să fie pusă în aplicare cu claritate și coerență rezonabile, pentru a evita pe cât este posibil insecuritatea juridică și incertitudinea pentru subiecții de drept vizați de măsurile de aplicare a acestei soluții (Hotărârea din 1 decembrie 2005, pronunțată în Cauza Păduraru împotriva României, paragraful 92; Hotărârea din 6 decembrie 2007, pronunțată în Cauza Beian împotriva României, paragraful
DECIZIA nr. 224 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272232]
-
normă ce trimite generic la niște cuantumuri dintr-o lună precedentă care, de altfel, nu sunt precizate nici în normele de salarizare care au precedat-o nu întrunește exigențele de precizie și claritate ce caracterizează un act normativ și creează insecuritate juridică, destinatarii legii fiind în imposibilitatea de a-și adapta conduita la exigențele legii. ... 8. În susținerea criticilor de neconstituționalitate sunt invocate aspecte din jurisprudența în materie a Curții Constituționale privind criteriile de calitate a legii (spre exemplu, Decizia nr.
DECIZIA nr. 83 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272328]
-
în plată. Prin retragerea și eliminarea normativă a indemnizației pentru limită de vârstă în privința acestor destinatari ai dreptului legal, a fost afectată integritatea și substanța unui drept legal dobândit în considerarea mandatului deja exercitat și s-a creat o insecuritate juridică vădită, încălcându-se componenta de neretroactivitate a securității juridice. Evenimente viitoare și incerte – de natură normativă – nu pot afecta nici dreptul care a fost dobândit și care a intrat în sfera patrimonială a persoanei și nici efectele deja epuizate
COMUNICAT din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272513]
-
pentru aspecte ce țin de legalitatea desfășurării procedurii de conferire/atribuire, cu respectarea termenelor prevăzute de lege pentru anularea/revocarea acestora, precum și a condițiilor de legalitate în vigoare la momentul acordării lor. Altfel s-ar ajunge la arbitrar și la o insecuritate juridică permanentă în privința deținerii titlului de doctor. ... 38. Toate aceste aspecte, însă, țin de interpretarea și aplicarea legii, revenind autorității emitente să facă aprecierea in concreto a motivelor invocate pentru revocarea titlului de doctor, cu respectarea principiului aplicării în
DECIZIA nr. 915 din 21 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271378]
-
și au produs efecte juridice, atât titlul de doctor, cât și înscrisul constatator pot fi desființate numai prin hotărâre judecătorească, pentru că, altfel, dacă se lasă la îndemâna instituției emitente a actului desființarea titlului, se imprimă și se induce o insecuritate asupra raportului juridic deja stabilit. O altă chestiune care reiese din analiza Deciziei nr. 364 din 8 iunie 2022 este aceea a limitelor judecății în cadrul acțiunii în anularea titlului de doctor ori, după caz, a ordinului de revocare a
DECIZIA nr. 915 din 21 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271378]
-
ce țin de legalitatea desfășurării procedurii de conferire/atribuire, cu respectarea termenelor prevăzute de lege pentru anularea/revocarea acestora, precum și a condițiilor de legalitate în vigoare la momentul acordării lor. În caz contrar, s-ar ajunge la arbitrar și la o insecuritate juridică permanentă în privința deținerii titlului de doctor. Totodată, Curtea Constituțională a constatat că nici instanța judecătorească nu are competența de a statua cu privire la fondul științific al tezei de doctorat elaborate, după cum nici autoritatea emitentă nu are
DECIZIA nr. 915 din 21 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271378]
-
competența de a statua cu privire la fondul științific al tezei de doctorat elaborate, după cum nici autoritatea emitentă nu are competența de a reaprecia fondul științific al acesteia. În caz contrar, s-ar ajunge la arbitrar și la o insecuritate juridică permanentă în privința deținerii titlului de doctor. În ceea ce privește „inexistența unei limitări temporale în formularea sesizărilor“, decizia anterior amintită a stabilit că „În ceea ce privește fixarea unui termen în care autoritatea emitentă să aibă posibilitatea să
DECIZIA nr. 915 din 21 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271378]
-
vizează orice fel de criteriu; în realitate, această imprecizie în reglementare lasă loc arbitrarului în aplicare. În plus, lipsa de previzibilitate a normei nu permite destinatarului normei o corectă raportare la sfera de aplicare a infracțiunii, ceea ce conduce la insecuritate juridică. ... 31. Se arată că dacă infracțiunea prevăzută de art. 73 vizează doar peștele, furtul piscicol are un obiect material mai extins, incluzând pe lângă pește și alte viețuitoare acvatice existente într-o amenajare piscicolă. Legiuitorul a reglementat o variantă
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
legea criticată nu pot fi contestate. ... 37. Având în vedere aceste aspecte, legiuitorul a creat, prin dispoziții confuze, contradictorii și lipsite de claritate, precizie, previzibilitate și predictibilitate, cuprinse la art. 74 din legea supusă controlului de constituționalitate, o stare de insecuritate juridică, contrar art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 38. Se mai arată că dispozițiile art. 74 alin. (1) limitează confiscarea bunurilor la cele care au fost folosite la săvârșirea infracțiunii de furt piscicol. Or, potrivit art. 112 alin. (1) lit.
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
de siguranță a confiscării speciale este instanța de judecată. Având în vedere aceste aspecte, normele legii criticate sunt de natură a crea confuzii, fiind lipsite de claritate, precizie, predictibilitate, creând, contrar art. 1 alin. (5) din Constituție, o stare de insecuritate juridică. ... 64. Alin. (3) al art. 74 aduce în discuție o eventuală suprapunere între măsura confiscării speciale și măsura sechestrului asigurător, fapt care conduce la o lipsă de previzibilitate a normei. Astfel, deși se vorbește de confiscare, se poate concluziona
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
Codul de procedură civilă (invocarea prescripției și momentul până la care se poate invoca aceasta) și care, prin această dislocare într-un alt corpus de norme, pierde coeziunea și coerența cu restul normelor de procedură, atrăgând o situație generatoare de insecuritate juridică și de discriminare. Astfel, din punctul de vedere al egalității, lăsarea invocării prescripției la latitudinea părții, fără ca instanța să aibă măcar posibilitatea de a o pune în discuție, induce o diferențiere între cetățeni, fără o bază rațională, ci
DECIZIA nr. 156 din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272151]
-
legiuitorul nu face o corectă distincție între entitatea cu personalitate juridică ce poate înființa o instituție de învățământ superior și însăși instituția de învățământ superior, persoană juridică distinctă. Astfel, prin modalitatea de redactare a textului de lege se instituie o insecuritate juridică în ceea ce privește modalitatea de înființare a instituțiilor de învățământ superior. ... 29. În ceea ce privește normele juridice de natură fiscală cuprinse în proiectul Legii învățământului superior, semnalează că prin intermediul acestora se încalcă art. 1 alin. (3
DECIZIA nr. 339 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271755]
-
60 din Codul fiscal reglementează categoriile de contribuabili, precum și condițiile în care se poate acorda o astfel de facilitate fiscală. Ca atare, autorii sesizării susțin că alin. (3) și (4) ale art. 96 din lege sunt inaplicabile, determinând o insecuritate juridică, în contextul în care trimiterea la art. 60 pct. 2 din Codul fiscal este lipsită de orice logică juridică. ... 34. În ceea ce privește art. 96 alin. (5) din legea criticată, potrivit căruia condițiile specifice pentru beneficiarii menționați sunt
DECIZIA nr. 339 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271755]