413 matches
-
o spusese atât de frumos: "Tu nu vezi că nu-mi aparțin?", o dojenise blând pentru insistențele ei, deci cum nu se întâlnise de mult cu iubitul ei nu avea cum să rămână gravidă, iar ea nu ar fi avut insolența să se creadă personaj biblic, până la urmă simptomele ei de gravidă se dovediră o cumplită criză de rinichi. Acest incident i-a zdruncinat încrederea în iubitul ei ficțiune. Ceva nu era în regulă. Ea îl crease după toate regulile ficțiunii
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
câine. Lucarna se închisese - Ea era pentru mine ca un buchet de flori proaspete aruncate la gunoi. În seara ultimei ieșiri, vremea era urâtă și ploioasă, o ceață groasă acoperea împrejurimile. În atmosfera asta umedă, care atenua vioiciunea culorilor și insolența liniilor, încercam o senzație de libertate și de calm; ploaia îmi spăla gândurile negre. Or, în această noapte, ceea ce n-ar fi trebuit să se întâmple s-a întâmplat. Hoinăream, inconștient. În orele de singurătate și în minutele a căror
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
ele declanșează un scandal de pe urma căruia Biserica este pusă la zid. O țară în care toți sunt împotriva reacționarilor, deși nimeni nu mai știe prea bine cine sunt reacționarii. O țară în care bunăvoinței indigenilor li se răspunde cu o insolență rasistă de la care autoritățile își întorc privirile. O țară în care filantropia se vinde cu toptanul și, în fine, o țară a cărei capitală riscă să rămînă fără parizieni. Cartea lui Sévillia este radiografia cronologică a modului cum ideologia marxistă
Artizanii decăderii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9156_a_10481]
-
blocat funcționarea spiritului critic în legătură cu acest subiect, "declarat de ei tabu". Afirmația este cu totul falsă (din punctul de vedere al celor care cunosc dosarul problemei), iar îndrăzneala de a-i da lecții de spirit critic Monicăi Lovinescu reprezintă o insolență. Cu toate acestea articolul (reproducere a unei intervenții în cadrul unui colocviu) prezintă interes tocmai prin faptul că intrigă și poate provoca o dispută edificatoare. La rubrica sa, Imprimatur, Ovidiu Pecican comentează versurile deocheate și totuși rafinate ale octogenarului Deliu Petroiu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9198_a_10523]
-
lume. E mai amuzant să sper Într-o himeră, decât să-ți fac ție ceai, spre exemplu. Sunt incapabilă de iubire. Adioooooooooooooooooooooooooooooo!,, ,,Draga meaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa, Arta europeană a fost Întotdeauna un vârf de lance ce-a străpuns cu ascuțișul lui cruzimea, insolența, trufia, nerecunoștința, cinismul, abjecția, orgoliul, veninul, grosolănia, invectiva, dezmățul. Nu am dreptate?,, ,,Îți spun pentru ultima oară, Adiooooooooooooooooooooooooooo!. Sunt În drum spre aeroport și-mi pasă de arta europeană, cum Îi pasă mortului de fluctuațiile valutare. Nu te iubesc. ,, -Fantezie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
va fi rezonabil. El o Întrebă fără veste: — Va fi gazeta dumneavoastră de acord cu asta? — Evident că nu, spuse ea. Aș fi concediată chiar mâine. Dar când vor primi relatarea mea, va fi cu totul altceva. Adăugă cu calculată insolență: — Cred că, În ce mă privește, valorați patru lire pe săptămână. Dr. Czinner spuse gânditor, fără mânie: — N-am de gând să vă spun nimic. Ea făcu un gest cu mâna. — Mi-ați spus deja destule. E aici, bătu cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
ci și pentru că purta Însemnele banilor În ambientul lor auster. — Așa? spuse funcționarul. — Vreau să cer o informație, spuse Myatt. Despre o fată care a fost uitată aici de Orient Expressul din dimineața aceasta. — Ce vreți să spuneți? Întrebă cu insolență funcționarul. Dacă părăsește cineva trenul, e treaba lui. Nu e uitat. Păi cum, trenul a așteptat aici În dimineața aceasta mai mult de o jumătate de oră. — Și n-a coborât nici o fată? — Nu. — Nu sunteți bun să vă uitați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
cap. Oricine l-ar fi luat drept un negustor amabil, care călătorea cu secretarul lui. Myatt, Încotoșmănat În haina lui de blană, era cel care se zăpăcise, amintindu-și de femeia care Îi strigase „Evreu Împuțit“, de privirile santinelei, de insolența funcționarului. Tocmai În asemenea colțuri pustii de lume, printre câmpuri Înghețate și vite slăbănoage, te puteai aștepta să găsești, Încă vii, vechile aversiuni ale lumii. Un soldat Îi lumină fața cu lanterna și repetă somația cu nerăbdare și dispreț. Myatt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
sînt deschise toate porțile face femeia un gest deznădăjduit. Vreți să-l dau eu afară? s-a oferit tînărul asistent, gata să-și etaleze condiția fizică. A, nu! a intervenit femeia, temîndu-se de scandal. Vreau să văd pînă unde merge insolența clasei noastre muncitoare a șoptit spre cei doi -, apoi îl dau singură de urechi afară și vin la Operă. Sper să ajung la timp. O rafală puternică de vînt lovește geamul din plin, făcîndu-l să scoată un sunet de contrabas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
din cap, cu fața învăluită de urma unei dureri. E-adevărat, Doina; a fost dată afară din învățămînt atunci cînd bunicul tău...; cineva dăduse o declarație că ea a luat peste picior clasa muncitoare "vreau să văd pînă unde merge insolența clasei noastre muncitoare", spune Săteanu cu privirea pierdută dar, te rog să mă crezi! zice, uitîndu-se în ochii fetei n-am fost eu acela. Tace, lasă privirea în farfurie și continuă să lovească bucata de carne cu colții furculiței, în vreme ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
tînărul de la seral; s-a gîndit la el toată noaptea, cu ciudă, apoi cu ură și a sfîrșit prin a-l invoca pătimaș, fără să-i fie clar dacă îi dorește răul, pentru că a spus-o directorului (de declarația cu "insolența" avea să afle mult mai tîrziu, cînd soțul i-a fost reabilitat post-mortem), sau se gîndește la el numai să aibă un punct de sprijin în noaptea de coșmar, ce nu se mai sfîrșea. A treia zi, seara, soneria a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
de către unul dintre cei care au cercetat dosarul soțului: "Am fost prezent, și o pot spune și în instanță, sub prestare de jurămînt, că soția acestui reacționar a luat în derîdere clasa muncitoare, afirmînd: "vreau să văd pînă unde merge insolența (și cuvîntul era subliniat) clasei noastre muncitoare."" A uitat, căci în sufletul ei reînviase o flacără veche; a mers în dormitorul Mariei (abia atunci a înțeles, dureros, că ei dorm separat) și a încercat s-o îmbuneze. Puțin îmi pasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
cu viscol, cînd..." Înțepenește cu ochii asupra lui și-n urechi îi răsună vorbele celui care a analizat, cu nouă ani în urmă, dosarul soțului: "Am fost prezent, și-o pot spune și în instanță, sub prestare de jurămînt, că... insolența..." Vorbe frumoase, dificile, greu de crezut să le fi scris un muncitor care nu știa nici cuvîntul "scuze", înlocuindu-l, după o scurtă bîlbîială, cu "iertare". Am! țipă unul din băieți, trăgînd de broboadă, rupînd-o pe bătrînă din firul gîndurilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
stea zile și nopți la spital; ajunsese să doarmă în cabinetul ei; puțin o interesa că Theo se chinuie cu Doina... Hm! Dar eu cum de-am putut?! Și doar eu o născusem. Și declarația aceea: "sub prestare de jurămînt", "insolența". Prea de tot! Dacă-l întreb, cred că nici acum nu știe prea bine sensul cuvîntului. În esență, Theo a rămas un necioplit. Maria putea să facă din el..., dar nu s-a ostenit deloc; a intrat în căsnicie cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
auto, lîngă profesor. Trebuie să-l întreb dacă și el a avut biletul reținut. Ce vrea Maria? O fi aflat că el a dat declarația? Da-da! El a dat-o, era cu Maria în salon cînd am zis de insolență... Cum de nu m-am gîndit pînă acum?! Alții cădeau, el se ridica... Ia să văd unde-i, să-l întreb... E foarte mult pînă la ziuă... Și dacă mor aici... Poate el scapă, să spună că Doina-i a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
eu, care l-am venerat pe tatăl ei, de la care am învățat atîtea... În nici un caz nu cred c-ai învățat de la soțul meu să dai declarații ca acelea aflate la dosarul lui! Și despre mine ai declarat că afișez insolență față de elevii de la seral, "față de toți cei proveniți din rîndurile clasei noastre muncitoare, forța de elită..." îi strigă bătrîna, apoi o rupe la fugă spre ușă, dincolo de care, tupilată, stă cățelușa. Odată ușa deschisă, cățelușa o zbughește afară în zăpadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Conspirației, În pofida obscurei sale origini, era totuși creație omenească. Ceea ce o făcea captivată, necurată și nelegiuită. Acestui text vom Încerca noi să‑i cercetăm originile, aruncând o privire fugitivă asupra celor care au creat‑o, care și‑au atribuit cu insolență prerogativele divinului anonim, care În cele din urmă să putem demonstra dezastrul provocat de un atare gest. 2. Serghei Aleksandrovici Nilus, autorul Antichristului, pentru inițiați părintele Serghei, va intra pe scena istoriei direct din bezna feudalismului rus. Pierzându‑și domeniile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
vreun accent particular. Îi amintea de fetele din Înalta societate, fetele noilor Îmbogățiți, Îmbrăcate extravagant și școlite În Statele Unite sau În Australia. Pe de altă parte, era totuși ceva de mahala În comportamentul ei, o anume agresivitate În pronunțarea consoanelor, insolența adresării În fața unei persoane Înzestrate cu autoritate, gestul nervos și nepăsător cu care Își dădea pe spate părul negru, lucios, toate astea laolaltă Îi sugerau ținuta unei persoane care ar aparține noii orientări a mișcării socialiste. Vrei să spui că
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
nădejdea În momentele ei tot mai dese de disperare, În timp ce se Întreba dacă merita să riște doar pentru a sancționa o presupusă violare a nu știu cărui cotlon al ființei sale. Se hotărî. Mâna ei uscată, caldă scoase la lumină, cu o insolență de băiat de cartier, un Durex pe care Îl puse ca pe o cutie de chibrituri În palma lunganului. Acesta Însă nu se pierdu cu firea. Îl examină cu atenția unui numismat, apoi Îi restitui obiectul spunându-i: Păstrează-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
două". O privesc pe adolescenta care putea fi mugur alb și roz și pur. Asta v-am făcut. Am dat anomaliile drept evenimente, v-am bombardat cu pornografie, cu scatologie tipărită. Pînă și manualele de liceu vă propun neonaturalisme. Aplaudăm insolența cu care vă arătați buricul. Buricul, ca punct fix, de răsturnat universul. Gaura buricului, în jurul căreia se învîrte lumea. Aici v-am adus: la o limbă jalnică, la senzații jalnice, la isteria "Maicîl", la "iarbă", la sexualitate ca miza secolului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
ziua lungită pe pietre în soare și priveam cu jind la tinerii îndrăgostiți ce veneau la râu să se scalde. De multe ori luam diferite chipuri de femei atrăgătoare; principiul meu este feminin, așa cum ați putut observa, și tulburam cu insolența mea tinerele perechi sosite la scăldat. Trupurile lor erau tinere și frumoase, limba mea veninoasă plescăia de plăcere să le cuprindă buzele roșii și cărnoase și să le aplice sărutul mortal. Îi îndrăgosteam ca apoi să-i țin la distanță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
Lumea devine vis, visul devine lume", spunea Novalis. Am sperat să mă topesc într-o zi în acea puritate ce dăinuie în noi din copilărie și care nu se poate epuiza niciodată, oricât de tare o bălăcărim cu nesăbuința și insolența noastră. Mă gândesc adesea la acea puritate și o scot timid la iveală dintr-o cutie prăfuită cu jucării stricate și vii, îndepărtate amintiri. O privesc distant și neputincios, pentru ca să eșuez mereu în aceleași erori și alegeri proaste și nechibzuite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
a atrage complimentele, ghionturile cu subînțeles, genele false pentru fâlfâiri ambigui, paleta de zâmbete cu colorit insinuant, mai bogată decât spectrul solar și mai complexă decât Tabelul lui Mendeleev, crama de licori pentru situații neprevăzute, de salvări din imprudențe, insistențe, insolențe, apropouri, qui-pro-quo-uri, déjà-vu-uri. Oglinda A tunci când orașul începu să gândească înapoi, Mioara Alimentară nu-și dădu seama. Era joi, ora 6 după-amiază. Banca de sub castan se îndoise sub tristețea ei de 86 de kg. "Sprijină-te în baston!" strigau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
deținătorilor ei. Un rol-surpriză joacă și inginerul silvic care nu întâmplător se numește Ion Lup, fiind (ca și alți daci-romani) fiul adoptiv al unei lupoaice. Ereditatea lui hibridă trezește interesul Elsei care are nevoie de el ca material biologic. În insolența ei, Elsa face niște insinuări scandaloase („Nu te-ai întrebat niciodată de ce bărbații-lup predomină în zona intercarpatică?”). Are mare noroc că, fiind un personaj fictiv, nu putem să o luăm (intercarpatic) de ceafă și să dăm cu ea de pământ
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
batjocura amară, mai ales cînd se referă la ceva adevărat, lasă în inimă o rană adîncă." (II, 23) "Principii și republicile înțelepte trebuie să se mulțumească cu victoria, căci adesea, vrînd să cîștige prea mult, vor pierde totul." (II, 24) "Insolența pe care v-o dă victoria obținută sau speranța nejustificată de a o obține, vă face să folosiți cuvinte jignitoare la adresa dușmanului; or, această speranță neîndreptățită, cînd se aprinde în sufletul oamenilor, îi face să acționeze încă și mai rău
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]