96 matches
-
București, 1872; Suveniri, București, 1874; Eufrosina sau Virtutea unei femei, București, 1875; Conspect asupra literaturei române și literaților ei de la început și până astăzi, în ordine cronologică, I-II, București, 1875-1876; ed. îngr. și introd. Paul Lăzărescu, București, 1982; Rezultatul inspirațiunei unei mame, București, 1891. Traduceri: George Born, Catarina Cornaro, București, 1879; H. Sternberg, Milena cea frumoasă, I-III, București, 1881-1882. Repere bibliografice: Bucur, Istoriografia, 28-30; Dicț. lit. 1900, 691; Kalustian, Simple note, I, 184-190; Popa, Tectonica, 239-243; Dicț. scriit. rom
POP-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288895_a_290224]
-
și din față, numai în albul ochilor se mai vede. V-aș fi scris mai de mult, dar eram într-o stare sufletească atât de amărâtă și de răutăcioasă din cauza boalei mele încît mai mă temeam să vă scriu sub inspirațiunea acelei rele dispozițiuni. Mai adaog că scrisoarea d-voastre cea din urmă, în care mi se comunică lucruri așa de triste, mi-a mărit boala și mă făcură și mai oțărât de cum eram. Nimeni nu venea la mine, pentru că oprisem
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
rasă tracică din care am văzut că Geții și Dacii făceau parte întregitoare. La Traci zeul național era Sabazius, numele trac al zeului aric universal, care la Greci se numea Dionisos și la Romani Bacus, zeul veseliei, al vinului și inspirațiunii profetice. În misteriile sale se reprezentau scenele simbolice ale morții și învierea naturii, care repetându-se în fiecare an, conducea de la sine la idea nemuririi. Este cunoscut că religiunile politeiste confundă și schimbă adeseori înțelesul și atributele zeilor lor, că
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
bătrâni - poporul entuziast și creștin undoind ca valurile mărei în curtea Domniei - iară eu în mijlocul acelor capete încoronate de părul alb al înțelepciunei, în mijlocul poporului plin de focul entuziasmului, să fiu inima lor plină de geniu, capul cel plin de inspirațiune, preot durerilor și bucuriilor, bardul lor. Spre a hrăni acele vise și mai mult, am deschis vro câteva cronice vechi și răsfoiam prin ele, când într-una găsesc o scrisoare nedesigilată încă, pe care desigur că menagera mea, primind-o
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
noastră în noi este! [10/22 aprilie 1870] ECUILIBRUL În fine, ceea ce am zis noi s-a împlinit. Cehii cer autonomia țărei lor; galițienii, tirolezii, triestienii cer aceeași esență sub alte forme; ba chiar organul jidanilor unguriți, "Pester Lloyd", are inspirațiunea de a recomanda guvernului austriac o deplină îndreptățire a naționalităților. Adecă, cu astuția ce li e proprie, vor a localiza reforma Austriei și uită intenționat că este și o Transilvanie care cere aceeași autonomie pre care o cere Boemia ori
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
săptămânală. ... „Era prin 1881, un frig teribil, un ger de cră pau pietrele - se spune în Paloda nr. 27 din 1899; în odăița mică dar caldă, caldă ca inimile fondatorilor, se strânsese mănunchiul cel mai ales de tineri și sub inspirațiunea entuziastă și patriotică a regretatului profesor Ștefan Neagoe s‐au pus bazele unui ziar 112 care să predice adevărul și să distingă abuzul și nedreptatea..” Ziarul respectiv era Paloda. „Te avizez că în Bârlad apare un ziar hebdomadar - Paloda; în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
trebuie considerate de transcriere, nu de concepție și nici de compunere. Poeziile respective erau mai vechi, ca rezultat al unui lung proces de cristalizare interioară. Tudor Ștefanelli scria în Amintirile sale: "Am observat că dacă-i venea vreo idee, vreo inspirațiune, atuncea el, oriunde s-ar fi aflat, căuta un petic de hîrtie și scria ou creionul poezia. Astfel, frumoasa poezie Kamadeva, a cărei ciornă se află în posesiunea mea, este scrisă cu creion, pe o foiță de hîrtie, ruptă dintr-
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
la un fenomen natural, furtuna; cel din urmă semnalează bogăția întâmplărilor. În fine, cea din mijloc rostește esențialul, denumirea unei categorii estetice: tragedia și caracterizarea ei - oribilă. Abia mai târziu povestitorul acestor întâmplări evocă inspirația, un alt factor important: O inspirațiune... - eu ca poet am totdeauna inspirațiuni! Dintre toate povestirile de natură dramatică din teatrul lui Caragiale, cea de față are o intenționalitate și o limpede conștiință estetică; ea nu este o simplă informare care poate să cuprindă, în textura ei
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
din urmă semnalează bogăția întâmplărilor. În fine, cea din mijloc rostește esențialul, denumirea unei categorii estetice: tragedia și caracterizarea ei - oribilă. Abia mai târziu povestitorul acestor întâmplări evocă inspirația, un alt factor important: O inspirațiune... - eu ca poet am totdeauna inspirațiuni! Dintre toate povestirile de natură dramatică din teatrul lui Caragiale, cea de față are o intenționalitate și o limpede conștiință estetică; ea nu este o simplă informare care poate să cuprindă, în textura ei, anumite elemente epice sau dramatice; este
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
pretendezvous encore? Inima-mi palpită de amoare. Sunt într-o pozițiune pitorească și mizericordioasă și sufăr peste poate. O da! Tu ești aurora sublimă, care deschide bolta azurie într-o adorațiune poetică infinită de suspine misterioase, pline de reverie și inspirațiune, care m-a făcut pentru ca să-ți fac aci anexata poezie: ‘Ești un crin plin de candoare, ești o fragedă zambilă, ‘Ești o roză parfumată, ești o tânără lalea! ‘Un poet nebun și tandru te adoră, ah! copilă! ‘De a lui
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
său asupra temelor de uz comun. Pentru a înțelege pe Loghi, trebuie din capul locului să vezi în artist un tovarăș de gânduri, să fi trecut prin aceleași emoțiuni ca și dânsul și, mai cu seamă, să ții ca integritatea inspirațiunii tale să nu fie cotropită de unele curente din moda cea nouă. Dar tocmai pentru aceasta, vor spune unii, Loghi nu e original; ceea ce vezi la dânsul vezi și la Böcklin. Din faptul că Loghi zugrăvește castele vechi, cu chiparoși
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cititorii cotidianului. Când se apară răspunzând unor acuze de trădare a intereselor naționale, e crezut: Și noi nu lucrăm aici în redacție de capul nostru, scria Slavici în 1886 oferind "o lămurire" celor care îl atacau din nou ci după inspirațiunile pe care le primim de la amicii noștri din Sibiu, din Brașov, din Blaj, Cluj, Gherla, Năsăud, Arad, Timișoara, Lugoj și Caransebeș, de pretutindenea unde sunt români care se preocupă de chestiuni politice. Căci nu voim să conducem politica românilor, ci
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
să-l șterg, de vreme ce fusese bine lipit. Dar, nenorocirea și suferința dau prețul vieții noastre și a ști să suferi în tăcere era soluția cea mai nimerită. Cojind zilnic fructul suferinței, învățasem să fiu o adevărată artistă. Îmi trăgeam seva inspirațiunii mele din durerea despărtirii de Yon: la început, simțeam cum inima începea să mă strậngă parcă și că abia-mi dădea voie să respir. Cật de apropiate îmi erau țintele dragostei în tinerețe și cật de îndepărtate deveniseră acum! Iubim
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
răsare, Alături c-un nor, Din noaptea eternă prin raze apare Un sânt meteor. (: In timp ce cântecul durează, Mureșanu [doarme]. - Fața sa se descompune ca de-o fericire suprapământească - și asupra frunții sale, în toată ființa sa, plană seninul inspirațiunei. In momentul acela apare din ruina de marmură: ) LUMINA (Albă și surâzândă. In păru-i blond ard stele - într-o mână crinul luminei - în cealaltă o coroană de lauri de argint). Tu care treci prin lume străin și efemer Cu
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Nimic nu este mai inegalitar decât libertatea. Inegalitatea reală e însă întemeiată pe cantități de muncă, fie în mișcare, fie aprovizionate. Inegalitatea factice e întemeiată pe dreptul pozitiv. [LIBERTATEA ȘI MARGINILE EI] 2270 Libertatea este facultatea de-a dispune după inspirațiunea propriei noastre judecăți de puterile noastre mecanice și intelectuale. Marginea libertății e paguba ce i-o putem aduce altuia. Ce este dar lupta între partizi? E o luptă pentru judecata noastră - fiecine vrea s-o convingă în chipul [său], pentru că
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
fel de prejudecată, aproape generală mai cu seamă între poeți (afli între ei snobi, izmeniți și mistici ai ideii de poezie cu duiumul) că - la fel ca și mama - poezia e numai una, că poetul cântă precum pasărea atunci când divina inspirațiune coboară peste el. Că poezia e de fapt un fel de țipăt modulat, asemeni celui de agonie sau de plăcere orgasmică. A face ordine în grădina poetică ar fi, în consecință, aproape un sacrilegiu, o jignire adusă Zeului... Este motivul
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
însă, ele sânt mai bune decât curțile cu jurați, căci în orice caz e mai preferabilă o justiție nedeprinsă încă bine cu cercetări criminale, deci îngăduitoare, decât nici o justiție. Jurații însă nu sânt nici o justiție. Articolul tendențios al "Romînului", vro inspirațiune a d-lui Stătescu, cel care permută și destituie judecătorii pentru opiniile lor, cel care a propus grațiarea de vinovați fățiși, dar exercită presiune asupra judecătorilor ca să condamne oameni nevinovați, merită a fi reprodus ca un model de fățărnicie, amăgire
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ținut nicicind și nicăiri. Cuvântul este cu desăvârșire apocrif, nici d. Cîmpineanu, nici colegii săi, chiar la somațiunile făcute de-a se rosti, n-au zis un cuvânt în cestiunea izraelită. Cu toate acestea "Neue freie Presse", organ care primește inspirațiunile guvernului român, publica până și textul a acelui pretins discurs din Senat al d-lui Cîmpineanu, pe care nu l-a ținut nimeni, nicăiri, nicicând. Până aci "Romînia liberă", pe care o credem foarte bine informată. Acestea sânt acuzările pe
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Balcanice în privirea egalității civile a membrilor tuturor confesiunilor. Minimul pe care Europa îl poate pretinde de la România e ca să se facă un adevărat început în cestiunea egalității civile a evreilor. Ziarul vienez, care din când în când își primește inspirațiunile de la ministerul de esterne al monarhiei, e așadar bine informat, un semn că și cercurile guvernamentale cu cari stă în legătură sânt bine informate. Fără a ne preocupa așadar de soluțiunea pe care ziarul citat o patronează, avem cuvânt de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mai întrebuința acest nedemn mijloc de influințare, totuși sîntem în trista poziție de a constata că pentru ziarul fanariot din Strada Doamnei nu există mai mare plăcere decât de-a reproduce cu o cuvioasă și smerită mutră de vulpe toate inspirațiunile superficiale ale unei prese și rău informate și rău voitoare și în fine prețioasele schimbări de idei între diplomați și reprezentanții Alianței izraelite. Silă ne este de a vorbi de infecta cestiune izraelită, de acest act de înaltă imoralitate prin
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
opoziției, de vreme ce cu citarea unui singur caz s-a sleit izvorul și fiindcă se vede a avea un interes dramatic pentru asemenea lucruri, noi, cari totdauna suntem dispuși a face servicii confraților noștri, vom aminti izvoare mult mai fecunde de inspirațiune pentru onor. redactori ai "Romînului". Astfel bunăoară s-a întîmplat ca nu un orator, dar însuși ministrul - prezident al unui cabinet roșu, d. D. Brătianu, să-i numească pe deputații din majoritate "hoți și precupeți ai intereselor publice", trimițîndu-i la
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Haymerle, și că Maiestatea Sa Regele României și d. Rosetti au trebuit să se mărginească la un schimb de idei de caracter privat! Sau crede în adevăr cineva că faimosul nostru om de stat n-a urmat numai propriei sale inspirațiuni geniale, ci a avut o misiune politică? Ce insinuațiune! Pentru o lămurire cu guvernul român, pentru o misiune la Curtea regelui Carol, nu se incomodează un conte Andrassy! Un asemenea lucru îl poate face un om mult, cu mult mai
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și în "Fremdenblatt ". Dar spune mult mai mult decât celelalte două foi și ne spune lucruri pe cari noi le-am știut demult. Daca "Romînul" va binevoi să-și aducă aminte de articolele prin cari, la 1880, recomandam neutralitatea, după inspirațiunea bătrânului Epureanu, care trăia încă, și și prevesteau neizbânda pelerinajului d-lui I. Brătianu pe la fețele împărătești, va găsi ușor legătura pe care o stabilește "Presse" între solicitarea primului nostru ministru de-a intra în alianța austro - germană și între
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
-nfundă; nici o scară...Cocoana perfidă mă indusese în oroare...Vreau să mă-ntorc și d-odată auz pe inamici venind în fața mea, pe schele. O iau înapoi fără să știu unde merg; mă împiedec de un butoi cu țiment...o inspirațiune...eu ca poet am întotdeauna inspirațiune! -m-ascund în butoi. Pașii inamicilor s-apropie în fuga mare, mulți inși trec iute pe lângă butoiul meu, înjurându-mă; eu ca june cu educațiune, mă fac că n-auz (...) Ce să fac? Pe unde
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
indusese în oroare...Vreau să mă-ntorc și d-odată auz pe inamici venind în fața mea, pe schele. O iau înapoi fără să știu unde merg; mă împiedec de un butoi cu țiment...o inspirațiune...eu ca poet am întotdeauna inspirațiune! -m-ascund în butoi. Pașii inamicilor s-apropie în fuga mare, mulți inși trec iute pe lângă butoiul meu, înjurându-mă; eu ca june cu educațiune, mă fac că n-auz (...) Ce să fac? Pe unde să ies? Îmi trebuie o inspirațiune
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]