719 matches
-
nu chiar tot, să nu exagerez, singurul lucru ce mă întristează este decalajul extraordinar care s-a creat între oameni, pe de-o parte cei super evoluați și prosperi, iar pe altă parte cei care încă mai trăiesc cu programul instinctual de supraviețuire (adică animalic). Dar, bănuiesc că așa o fi normal cine știe? Bănuiesc, pentru că nu găsesc o explicație plauzibilă și m-aș enerva gândindu-mă, de ce și cum este posibil. Nu-i nimic, îmi spun tot eu, în sinea
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
visceralul cu intelectul: "care ține de interiorul ființei omenești, considerat ca sediu al gândirii (s.n.), al sentimentelor". Mai aproape de uzul curent e NDU (Noul dicționar universal al limbii române, 2006), mai ales prin exemplificări: "care provine din profunzimile ființei omenești; instinctual: reacție, ură viscerală". E cert că visceral este folosit astăzi mai ales cu un sens negativ, indicat adesea de asocierile contextuale: într-un articol se afirmă că "antiamericanismul este ilogic și visceral" (Ziua, 25.10.2007), iar comentariile on-line contraatacă
Visceral by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9186_a_10511]
-
God We Trust, legenda inscripționată pe bancnotele și monedele dolarului SUA. Ustură. Tăiați în bucăți, asasinați (fig.). Joc de cuvinte intraductibil, bazat pe omofonia dintre id (termen psihanalitic desemnând inconștientul ca sursă a energiei psihice derivate din nevoile și impulsurile instinctuale) și yid (evreu). Doamne! Joc de cuvinte: cuvântul englez pentru bou este ox (deci conține litera x). Mezzosoprană americană, (1897-1993), prima cântăreață de culoare care a evoluat pe scena Operei Metropolitan din New York (în 1955). Romancier american din secolul XX
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
care locuia în cartierul lor, aproape de ei, la unul dintre fii săi la București, despre demolările care se vor face în jurul liceului. Părea împăcat cu sine sau încerca numai să salveze aparențele. Mama puțin surprinsă de acalmia din casă, refuzând instinctual să spere că starea ar putea fi durabilă, își dirijă toată atenția către Carmina. Din economiile pe care numai ea știa cum le făcea, îi cumpără Carminei o pereche de sandale din piele cu tocul înalt și o duse la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
sentiment de rușine și de culpabilitate. Ați văzut, am copii mari și tinerețea nu iartă, te ucide cu ironia. Am avut certitudinea că Fana și-a dat seama că se petrece cu mine ceva necurat, m-a privit cu suspiciune, instinctual, gelozia filială. Pur și simplu am șovăit și am fost gata să renunț, dar n-aș fi vrut să te fac pe dumneata să aștepți, nu mai sunteți la vârsta când acceptați să vi se dea plasă și apoi nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
s-au așezat la masă pe scăunele cu trei picioare, spre surprinderea lui Va, obișnuit cu scaune Înalte („boerești” cum ar zice bunica Ileana). Copilul s-a retras În brațele Ochenoaiei, care privindu-l cu duioșie, Îl hrănea cu atenție instinctuală În timp ce gândurile sale cutreierau zone de mare tristețe despre care se discuta la masă cu subînțeles și cam cu jumătate de gură. Masa Îmbelșugată ca-n povești și vinul ghiurghiuliu, brumat, cu dâre de spumă fină și sifonat (din totdeauna
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
avut valori care să fi prins rădăcini în suflet. Noi n-am avut repere, ținte. Am avut? Care au fost?... Un sălbatic, până și un sălbatic are ținte clare: asigurarea securității fizice, îndestularea stomacului, satisfacerea libidoului... Sunt, neîndoielnic, niște ținte instinctuale, de peșteră, dar au o consecvență logică a lor. Noi ne-am cantonat doar în spațiul strâmt al unui homo aplaudacus. Avem doar repere de homo aplaudacus. Dar dacă după criteriul volumului aplauzelor agorei trebuie să ne rostuim mereu viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
și eu atunci, însă adaptată la lumea oamenilor, în care, oricum, ideile de evoluție și de emancipare sunt numai niște iluzii ieftine, căci întotdeauna există momente în viața omului, când manierele sunt schimbate pe îndeletniciri, iar gesturile elegante, pe porniri instinctuale. Acum, după atâția ani, se vede limpede că aberam (alienarea mintală, de altfel, nu este o rușine), căci nu exista, de fapt, niciun alt bărbat, care să fie mai aproape de inima ei, ci se întâmplase doar că mă respinsese cu
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
și eu atunci, însă adaptată la lumea oamenilor, în care, oricum, ideile de evoluție și de emancipare sunt numai niște iluzii ieftine, căci întotdeauna există momente în viața omului, când manierele sunt schimbate pe îndeletniciri, iar gesturile elegante, pe porniri instinctuale.” Ne aflăm, cu certitudine, fără nici cel mai mic dubiu posibil, în fața unui creator unic și inconfundabil, poate chiar Istorisiri nesănătoase fericirii 201 genial (am afirmat-o, căci eu am curajul, responsabilitatea și, mai ales, intuiția necesară unui critic literar
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
puțină personalitate și că se clătinau încolo și încoace, mânați de alți oameni". Viziunea terifiantă a lui Romero alterează însă complet peisajul, impunând, o dată pentru totdeauna, ideea mortului viu ca Doppelgänger antropic, acesta continuând să "funcționeze" la un nivel pur instinctual (mânat de porniri primare, precum dorința de a mânca) și menținând chiar idiosincrasiile persoanei în viață. Pe scurt, regizorul american acreditează și impune perspectiva potrivit căreia morții care se întorc din mormânt suntem noi înșine, caricaturi hilare dominate de instincte
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
consacrată rolului afectivității în buna evoluție a copiilor, observ că ea permite articularea unui mecanism de subordonare a femeilor față de bărbați, în măsura în care aceste persoane sunt mame, respectiv tați. În primul rând, se consideră că a deveni mamă este un fapt instinctual, un atribut al sexului, care ține de ordinea naturii. Tot cumva instinctiv ar apărea de aici și manifestarea atașamentului, dragostea maternă, iar pe baza acesteia, implicarea mare a mamelor în susținerea copiilor lor. Nașterea copiilor și creșterea lor sunt aspecte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
ei. E ca și cum s-ar petrece o inversare a priorităților de supraviețuire: în loc să te aperi, contempli apropierea dezastrului. Și astfel, spaima provocată de amenințare devine mai nocivă decît amenințarea, frica crescînd pînă la acel prag de expansiune interioară cînd reacțiile instinctuale dispar. O paralizie generală se înstăpînește și o dată cu ea și conștiința înnebunită că deznodămîntul e inevitabil. Cazurile acestea de pasivitate înfricoșată au ca trăsătură distinctivă absența perspectivei. Totul se închide în jur și, din marele cuprins al lumii, nu mai
Cîteva bătăi de pleoapă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7905_a_9230]
-
limbii sînt situate în neocortexul frontal, cel responsabil cu toate formele superioare de gîndire, o parte care maimuțelor le lipsește. În contrast, comunicarea primatelor e controlată de structuri din trunchiul cerebral și sistemul limbic, implicate în procesarea emoțiilor și comportamentului instinctual, localizate sub cortex. Mulți cercetători cred că maimuțele mari nu au nici un fel de înțelegere a limbii umane. Pot "înțelege" cuvinte sau semne individuale numai în măsura în care le pot imita. Însă sub nici o formă nu poate fi vorba de sintaxă, întrucît
Eșecul unui experiment psiholingvistic by Laura Carmen Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7654_a_8979]
-
pămînt la macrocosm, fac din el și din aer" (Iată mă sting, sunt iubit...). Un astfel de elan vital de factură edenică dobîndește însă pulsații extrem de puternice, convulsii dionisiace, încît figura oraculară a lui Hölderlin, se întîlnește cu cea năvalnic instinctuală a lui Nietzsche: " Pe chipul metopei / Se așază viziune a ghimpilor ce mă înconjoară / În locul brațelor tale, vară / Deodată exil. Aș vrea să rîd de mine și de aștri, / Aș vrea să fiu un joc infantil / În lunca peste care
Un avatar romantic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7125_a_8450]
-
acesta îl recunoști după halena recalcitrantă pe care o emană, căci scrie în legea lui și iese din linie, fără să-i mai pese de teama de a-și periclita cariera. Desfide constrîngerile și, împins de un nerv de frondă instinctuală, irită cenzorii care întrețin tabuurile panopticului modern. Cu Lucian Boia se întîmplă ceva straniu în ultima vreme: a început să semene cu un spirit reacționar, emanînd un aer singular de erezie interpretativă, și asta după ce ani buni a fost etichetat
Vae victis! by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5955_a_7280]
-
de grandoare, revărsare narcisiacă, silă de tot și cutremur existențial, și apoi Cioran cel matur, mult mai echilibrat, care renunță la nudismul confesiv și învață arta deghizamentului și a escamotării: „Incandescența devine calcul lucid, ironie subtilă sau răceală casantă. Năvala instinctuală, imprudența magnanimă, apetitul pentru enormitatea hohotitoare sau ricanarea cinică, pentru contradicțiile stupefiante și jubilația provocatoare cedează seniorial înaintea echilibrului, a distanței abil cultivate, a sicității sentențioase, resemnării autopersiflante, ori a mocqueriei mai mult sau mai puțin acide". (p. 29) Spuneam
Veninul reconfortant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6197_a_7522]
-
hotărîri elementare. Unde emoțiile lipsesc, voința se atrofiază. Că există trei categorii de emoții și o gamă întinsă de sentimente are mai puțină însemnătate pentru logica discuției de față, în schimb important este că un mecanism nu poate avea pulsiuni instinctuale, pofte sau dorințe, detaliu care nu pare să-l stînjenească pe Damasio. Și astfel se ivește criza neurologiei, care constă în amănuntul delicat că specialiștii, vrînd să renunțe la jargonul umanist, încărcat cu termeni impreciși de sorginte spirituală, nu pot
Secreția creierului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6120_a_7445]
-
gestul Danaidei care-și ucide potențialul soț și fără să o știe în acel moment, tatăl propriului copil, efect din recuzita melodramei, utilizat aici în scop eticist. Până în acel punct Sabina se află într-o defensivă a supunerii în fața comandamentelor instinctuale și a convențiilor burgheze care o împing spre bărbatul puternic, devenit într-o noapte salvatorul ei, iar o întâmplare de vodevil cu care regizorul cochetează deschide o love affair după regulile genului. Numai că germenele revoluționar se află sădit și
Reversul medaliei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6157_a_7482]
-
dacă te interesa, studiile citite îți puteau asigura succesul. Cei patru evangheliști, G. Călinescu, G. Ibrăileanu, Al Piru și Vladimir Streinu, erau suficienți, cu tot aerul lor suficient, superior, de oameni citiți și spilcuiți față de scriitorul popular, gurmand, țăran, grosier, instinctual. Mai ales Călinescu și Streinu. Anii de facultate aproape că l-au îngropat în memoria mea pe hâtrul, vârtosul povestitor moldovean care nu și-a găsit loc în niciunul din cursurile despre literatura veche. Dintre junimiști, îl studiam doar pe
În loc de Prefață la Amintirile… lui Creangă by Ion Pecie () [Corola-journal/Journalistic/6272_a_7597]
-
tandrețea cu răceala, interesul cu nepăsarea ceea ce-i conferă acel șarm al contradictoriului și imprevizibilului. Și în acest caz metoda nu este extrasă dintr- un kierkegaardian jurnal al seducătorului care-și face din plăcere scopul vieții, ci reprezintă un derivat instinctual. După ce face dragoste cu Veli, bucuria iese la suprafață spontan, craiul de mahala redevine un băiețandru ca oricare altul care-și trăiește plenar momentul de bărbăție. Cuvintele de dragoste sunt stereotipale și este singurul moment în care Luca devine ridicol
Fantele și marioneta by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5138_a_6463]
-
Steff, eroul din Strahlenlose Sonne (Soare fără raze). Aflu din cartea ta că Steff, prototipul moderatului rațional, condamnă crezul rivalului său Volker, care susține necesitatea primejdiei ca singura capabilă să trezească conștiința vitalității; fără îndoială în anii '60 denunțarea pornirilor instinctuale ale nazismului era la fel de activă cum e azi denunțarea ideologiei comuniste. în fond nu schimbăm decît portretele dictatorilor. Citesc numele lui Harald Krasser și-l văd în gară la Sibiu, într-o seară; mă așteptase cînd am sosit din București
Cînd numele se-mbracă în chipuri by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/6696_a_8021]
-
e trasă în următorii termeni: „Aș vrea să duc cu mine în noaptea placentară/ ceva smerit din tine, mirosul tău de fiară/ și gînguritul tandru al sînilor răpiți/ de pumnii mei, agonici cîndva și fericiți” (Aș vrea să duc). Impulsurile instinctuale se asortează cu decorul cosmic, întrucît poetul se vede „trăgînd mărgeaua globului stinsă după mine/ în biliardul hulpav de galaxii feline” (ibidem). Poetul Radu Ulmeanu impune prin faptul că-și percepe fără greș natura psihică solid montată într-un cadru
Un spectru amplu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4631_a_5956]
-
e problema adevărului, nici măcar aici argumentele nu pot scăpa de acea dîră de umoare irațională care impregnează altercațiile filosofice. Ce e adevărul și cum alegem să-l concepem nu prea depinde de raționamente și dovezi, ci de apetențe de ordin instinctual. E totuna cu a spune că sub luciul oricărei discuții speculative se ascunde o pînză de tenebre tăcute, care ne ghidează în ascuns gîndurile. Încă un motiv care arată că esența gîndirii nu e silogismul, ci flegma lăuntrică. Dar să
Umorile adevărului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4583_a_5908]
-
rolul Mandarinului a fost preluat de Gigel Ungureanu, prim solist al Baletului Operei Naționale București, care a imprimat rolului său, forța elementară a acelei ființe primare, care nu poate fi anihilată de cei trei vagabonzi, până când nu își consumă tensiunea instinctuală, care-i stăpânește întreaga făptură. Corina Dumitrescu, prim solistă a aceleiași companii, în rolul Fetei, a conturat însă un alt personaj decât cel gândit de Oleg Danovski, adică o profesionistă a celei mai vechi meserii, cum se spune, stăpânind întru
Din nou împreună cu Oleg Danovski by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5472_a_6797]
-
care-și turna vin alb și roșu în paharul de votcă. Pas de mai înțelege ceva. Toată lumea coabita cu toată lumea în virtutea speranței comune că „așa, nu poa’să mai meargă mult!” Sigur, la nivel macro, era o pseudosolidarizare, o grupare instinctuală, de turmă înfricoșată, bovarizând mirajul eliberării. Dar la nișă, în cluburile intelectuale, lumea constituia întradevă r un țesut etic compact. Erau case, anturaje, grupări spirituale cu caracter conspirativ, legi de catacombari și obediențe cvasimasonice. Bunul simț mă face să-mi
Convorbiri cu Dan C. Mihăilescu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3739_a_5064]