269 matches
-
3) identifică patru puncte de vedere contemporane cu privire la mediul înconjurător: liberalismul de piață promovează ideea perpetuării creșterii economice (producție Și consum), ceea ce va determina creșterea veniturilor, care, la rândul lor, vor genera fonduri Și voință politică în favoarea condițiilor mediului înconjurător; instituționalismul, similar într-o oarecare măsură cu liberalismul de piață - nevoia de creștere economică, globalizare, comerț Și investiții - promovează ideea unor instituții naționale Și internaționale mai puternice, care să reglementeze economia globală; bio-ecologismul atrage atenția asupra limitelor biologice ale planetei. Susținătorii
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
speculațiile sale intelectuale izvorăsc din cele două experiențe: Biblia și Filosofia. Ambele conduc către meditația care face ca Spiritul să transceandă. Purtător și emițător al perceptelor fundamentale ale gândirii universale, iudaismul a profitat de întâlnirile culturale, emancipat fiind de servitudinea instituționalismului administrativ și politic. Sensul său este acela de a fi făcut din Dumnezeu un fapt etic și social. Să amintim aici cugetarea lui Rabbi Simon ben Iohai: „Respectul față de tatăl și de mama ta e atât de important, încât Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
ca rezultatul unor alegeri raționale ale partidelor politice ca agenți raționali care încearcă să-și optimizeze câștigul în cadrul procesului de formare a coalițiilor. Unul dintre primii autori care s-au ocupat de domeniul teoriilor coalițiilor din punct de vedere al instituționalismului este Kaare Strøm. În lucrarea sa, acesta a încercat să ofere o explicație teoretică pentru formarea guvernelor minoritare. El ia drept variabile explicative influența opoziției și decisivitatea alegerilor ca instituții care influențează apariția și performanța guvernelor minoritare. Cercetarea sa, care
Competenţa politică în România by Dana Irina Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570]
-
cu o angajare provizorie, care nu oferă o învățare suficientă a abilităților cerute de o slijbă competitivă cerute în comunitate sau care nu încearcă să orienteze indivizii către nivele mai mari de angajare. Aceasta poate duce la o formă de instituționalism prin care pacienții rămân "împotmoliți" într-un spital, atelier,special sau club psihosocial (Cook, 1989). Supraestimări excesive, pot duce, la plasarea în slujbe competitive, a unor indivizi care înregistrează un deficit simptomatic sau cognitiv prea mare sau care primesc susținere
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
între legislativ și executiv. Asta împiedică partidele europene să joace rolurile tradiționale ale partidelor politice convenționale 190. Christopher Lord să ne amintim sugerează trei ipoteze pentru a explica problematica dezvoltării unei Europe a partidelor: interpretarea costului tranziției, neoinstituționalismul istoric și instituționalismul normativ 191. De cealaltă parte, Stefano Bartolini a subliniat recent că instituțiile europene, cu ajutorul partidelor naționale, au susținut dezvoltarea europartielor, susținere fără de care aceasta ar fi într-un stadiu nesigur 192. În acest context, chestiunea statutului și a finanțării FEP
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
autorul Guvernării internaționale (1916); Alfred Zimmern, autorul uneia dintre cele mai importante lucrări, ce poartă semnificativul titlu Liga Națiunilor și domnia Legii (1935). Anii '80 sunt dominați de confruntarea dintre neorealism, așa cum a fost el dezvoltat de Kenneth Waltz, și instituționalismul neoliberal, printre reprezentanții căruia îi regăsim pe Keohane și Nye. În sfârșit, cea mai recentă concretizare a ideilor liberale începând cu anii '90 și continuând să influențeze politicile promovate astăzi o reprezintă teoria păcii democrate. O mare parte dintre subiectele
RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
a răspunde și, cu atât mai mult, a nega principala critică realistă referitoare la posibilitatea unei asemenea instituționalizări într-un sistem politic dominat de principiul anarhiei. Aceasta este o dezbatere separată în care trebuie consemnate argumentele confruntării dintre neorealism și instituționalismul neoliberal, dar și analize ale conceptului de anarhie așa cum derivă din varianta structurală a constructivismului reprezentată de Alexander Wendt. În al doilea rând, dezbaterile în jurul propunerii unei Forțe Polițienești Internaționale evidențiază varietatea conceptuală a internaționalismului liberal în perioada interbelică: dacă
RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
între legislativ și executiv. Asta împiedică partidele europene să joace rolurile tradiționale ale partidelor politice convenționale 190. Christopher Lord să ne amintim sugerează trei ipoteze pentru a explica problematica dezvoltării unei Europe a partidelor: interpretarea costului tranziției, neoinstituționalismul istoric și instituționalismul normativ 191. De cealaltă parte, Stefano Bartolini a subliniat recent că instituțiile europene, cu ajutorul partidelor naționale, au susținut dezvoltarea europartielor, susținere fără de care aceasta ar fi într-un stadiu nesigur 192. În acest context, chestiunea statutului și a finanțării FEP
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
investiționale conduc la schimbări În volumul total al procesului de producție și al profitului. Cheltuielile investiționale sunt mai puțin stabile decît cheltuielile de consum, astfel, insuficiența investițiilor fiind identificată ca factor ce conduce la recesiune economică. Curentele de gîndire economică instituționalismul și neoinstituționalismul - au avut niște trăsături definitorii care au avut influențe semnificative asupra procesului investițional cu efecte care-și regăsesc consecințele și asupra deciziilor investiționale contemporane. Unul din reprezentanții instituționalismului, T. Veblen În lucrarea sa Teoria clasei fără ocupații (1899
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
factor ce conduce la recesiune economică. Curentele de gîndire economică instituționalismul și neoinstituționalismul - au avut niște trăsături definitorii care au avut influențe semnificative asupra procesului investițional cu efecte care-și regăsesc consecințele și asupra deciziilor investiționale contemporane. Unul din reprezentanții instituționalismului, T. Veblen În lucrarea sa Teoria clasei fără ocupații (1899), spre deosebire de doctrina economică clasică care percepea noțiunea de capital În corelație cu avuția națiuni (la baza activității antreprenoriale era pusă dorința de a obține profituri, majorarea profiturilor era obținută din
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
realizării unei activități educative eficiente; c. gândirea pedagogică sociocentristă, specifică primelor decenii ale secolului XX, impunea la rândul ei un scenariu didactic-educativ fondat exclusiv pe teza ,,socializării metodice a tinerei generații”. O asemenea tendință, întreținută de ideologii diferite (cogestiunea, autogestiunea, instituționalismul, determinismul economic sau politic etc.), înțelege să fondeze pedagogia pe viața socială a elevilor; d. gândirea pedagogică tehnocentristă, specifică celei de-a doua jumătăți a secolului trecut, valorifică progresele înregistrate în domeniul științelor socio-umane, în psihologia cognitivă, în teoria informației
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
lumii nu era, desigur, nouă: cooperarea internațională a fost dintotdeauna o dominantă a reflecției liberale. a profitat însă, în plan teoretic, de revenirea în centrul atenției, în știința politică, a unor personaje întru câtva uitate sau chiar discreditate: instituțiile. Noul instituționalism a oferit o nouă viziune asupra cadrelor generale ale politicii, inclusiv ale politicii internaționale, accentuând constrângerile pe care mediul instituțional le impune asupra comportamentului actorilor. Instituțiile internaționale încep astfel să fie abordate din ce în ce mai mult ca variabile independente, cercetările concentrându-se
RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
astfel să fie abordate din ce în ce mai mult ca variabile independente, cercetările concentrându-se asupra efectelor lor, asupra comportamentelor statelor și, în general, asupra vieții internaționale. Desigur, în știința politică s a pus adeseori întrebarea: Ce este atât de nou în noul instituționalism?, în sensul că nici cercetătorii mai vechi nu rămăseseră insensibili față de această problematică. În Relațiile Internaționale este greu să afirmi, de exemplu, că un Robert Keohane nu se preocupase și înainte de efectele instituțiilor internaționale. Noul instituționalism oferă însă un cadru
RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
de nou în noul instituționalism?, în sensul că nici cercetătorii mai vechi nu rămăseseră insensibili față de această problematică. În Relațiile Internaționale este greu să afirmi, de exemplu, că un Robert Keohane nu se preocupase și înainte de efectele instituțiilor internaționale. Noul instituționalism oferă însă un cadru legitim și influent din punct de vedere științific pentru configurarea unei agende de cercetare coerente. Influențele marcante venite dinspre teoria economică, sociologie și alte discipline fac ca noul instituționalism să contribuie la integrarea mai accentuată a
RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
preocupase și înainte de efectele instituțiilor internaționale. Noul instituționalism oferă însă un cadru legitim și influent din punct de vedere științific pentru configurarea unei agende de cercetare coerente. Influențele marcante venite dinspre teoria economică, sociologie și alte discipline fac ca noul instituționalism să contribuie la integrarea mai accentuată a științei politice în spațiul științelor sociale. În Relațiile Internaționale, neoliberalii au găsit în această perspectivă un sprijin extrem de util pentru eforturile lor de extindere a sferei politicii internaționale. Era important ca domenii precum
RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
defineau astfel un extrem de vast domeniu de cercetare: în domeniile nonsecuritare existau mult mai multe instituții internaționale, iar efectele lor asupra comportamentelor statelor promiteau să valideze teza potrivit căreia instituțiile contează. Există multe alte argumente în sprijinul ideii că noul instituționalism a influențat decisiv dezvoltarea programului neoliberal de cercetare în Relațiile Internaționale. Însă discuția nu se poate încheia fără a sublinia faptul că statul este readus în centrul atenției una dintre consecințele de lungă durată și importanță majoră ale noului instituționalism
RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
instituționalism a influențat decisiv dezvoltarea programului neoliberal de cercetare în Relațiile Internaționale. Însă discuția nu se poate încheia fără a sublinia faptul că statul este readus în centrul atenției una dintre consecințele de lungă durată și importanță majoră ale noului instituționalism. În relațiile internaționale, statul este actorul principal, deși nu unicul; în orice caz, orientarea neoliberalilor către studierea fenomenului cooperării între state va conferi o prioritate clară actorilor etatici. Există multiple căi de ilustrare a genezei programului de cercetare neoliberal. În
RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
între neorealism și neoliberalism nu trebuie să treacă în plan secund faptul că ultimul se dezvoltă totuși în spațiul reflecției liberale. Termenul neoliberalism este folosit de Joseph Nye în 1988, iar în același an, cercetătorul realist Joseph Grieco folosește sintagma instituționalism neoliberal, în textul unui articol al cărui titlu face referire la cel mai nou (newest) instituționalism liberal. Unii autori preferă să vorbească despre instituționalism liberal fără alte calificări, acceptând drept implicită continuitatea între cele două programe de cercetare, mai vechi
RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
totuși în spațiul reflecției liberale. Termenul neoliberalism este folosit de Joseph Nye în 1988, iar în același an, cercetătorul realist Joseph Grieco folosește sintagma instituționalism neoliberal, în textul unui articol al cărui titlu face referire la cel mai nou (newest) instituționalism liberal. Unii autori preferă să vorbească despre instituționalism liberal fără alte calificări, acceptând drept implicită continuitatea între cele două programe de cercetare, mai vechi și mai nou. Se pot distinge patru mari curente în spațiul liberalismului contemporan: liberalismul comercial, liberalismul
RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
folosit de Joseph Nye în 1988, iar în același an, cercetătorul realist Joseph Grieco folosește sintagma instituționalism neoliberal, în textul unui articol al cărui titlu face referire la cel mai nou (newest) instituționalism liberal. Unii autori preferă să vorbească despre instituționalism liberal fără alte calificări, acceptând drept implicită continuitatea între cele două programe de cercetare, mai vechi și mai nou. Se pot distinge patru mari curente în spațiul liberalismului contemporan: liberalismul comercial, liberalismul republican, liberalismul sociologic și instituționalismul liberal. Liberalismul comercial
RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
să vorbească despre instituționalism liberal fără alte calificări, acceptând drept implicită continuitatea între cele două programe de cercetare, mai vechi și mai nou. Se pot distinge patru mari curente în spațiul liberalismului contemporan: liberalismul comercial, liberalismul republican, liberalismul sociologic și instituționalismul liberal. Liberalismul comercial susține că liberul schimb și o economie internațională bazată pe principiile pieței contribuie la dezvoltarea unui climat internațional caracterizat de pace și prosperitate. Această viziune inspiră, în mare măsură, activitatea organizațiilor internaționale postbelice, precum și deciziile economice și
RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
Acest corp de teorie, influent în domeniul studiilor asupra globalizării, evidențiază presiunea exercitată de societatea civilă asupra guvernelor și interdependența tot mai accentuată între acestea din urmă, în diverse arii ale vieții internaționale. În fine, al patrulea curent major este instituționalismul liberal, considerat, de regulă, matricea neoliberalismului contemporan în Relațiile Internaționale. Dacă replierea operată de neoliberali înspre teorii structurale îi distanțează de corpul clasic al instituționalismului liberal, prioritatea acordată instituțiilor și viziunea lor relativ optimistă asupra șanselor cooperării internaționale justifică, în
RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
din urmă, în diverse arii ale vieții internaționale. În fine, al patrulea curent major este instituționalismul liberal, considerat, de regulă, matricea neoliberalismului contemporan în Relațiile Internaționale. Dacă replierea operată de neoliberali înspre teorii structurale îi distanțează de corpul clasic al instituționalismului liberal, prioritatea acordată instituțiilor și viziunea lor relativ optimistă asupra șanselor cooperării internaționale justifică, în bună măsură, tratarea neoliberalismului drept o variantă mai nouă de instituționalism liberal. Pe de altă parte, dezbaterea curentă în diverse arii de politici publice a
RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
Dacă replierea operată de neoliberali înspre teorii structurale îi distanțează de corpul clasic al instituționalismului liberal, prioritatea acordată instituțiilor și viziunea lor relativ optimistă asupra șanselor cooperării internaționale justifică, în bună măsură, tratarea neoliberalismului drept o variantă mai nouă de instituționalism liberal. Pe de altă parte, dezbaterea curentă în diverse arii de politici publice a făcut ca prescripțiile liberalismului republican și cele ale liberalismului comercial să fie adesea incluse în conceptul de neoliberalism. Din acest motiv, pentru a evita confuzia, nu
RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
unei asemenea confuzii definiționale, încât cercetătorii din anii '90 au căutat o concepție mai simplă, precum și o nouă etichetă. Cuvântul instituție a înlocuit de acum, în bună măsură, termenul regim în literatura academică din domeniul Relațiilor Internaționale. Urmând tendința noului instituționalism în știința politică, neoliberalii analizează instituțiile nu doar ca variabile dependente (de exemplu, explicându-le formarea sau declinul), ci le privesc și ca variabile independente, preocupându-se de efectele lor în raporturile internaționale. Teza lor centrală este aceea că instituțiile
RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]