1,667 matches
-
activă în special pe P.aeruginosa, alți BGN-MDR și MRSA. Pentru a evita folosirea excesivă a trata mentului cu spectru larg, trebuie apreciați corect factorii de risc pentru bacteriile rezistente la anti biotice. Spitalizările recente, expunerea la anti bio tice, instituționalizarea în cămine de îngrijiri sunt cei mai importanți factori de risc. Pentru optimizarea anti bioterapiei, medicul trebuie să țină cont de criteriile de diagnostic și de ghidul terapeutic al pneumoniilor nozocomiale (Tabelul 1). Diag nos ticul pneumoniei asociate ventilației se
Revista Medicală Română by Cristiana Cristea () [Corola-journal/Journalistic/92274_a_92769]
-
globală reprezintă un pas înainte în acest sens. Conceptul de fragilitate are calitatea de a atrage atenția asupra acelor vârstnici care se află la risc înalt de a deveni dependenți și de a prezenta alte tipuri de prognostic nefavorabil - spitalizare, instituționalizare, deces. Cunoașterea modalităților de manifestare a bolilor la vârstnici constituie un aspect important pentru practica medicală. Profilul clinic al pacienților vârstnici prezintă o serie de caracteristici întâlnite mai rar la alte categorii de vârstă: polipatologia, prezentarea nespecifică și paucisimptomatică a
Revista Medicală Română by Mihai-Viorel Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/92290_a_92785]
-
indice rezultat de peste >=3 criterii pacienții sunt considerați fragili, prefragili la o valoare de 1-2 criterii, absența criteriilor (indice zero) definind pacienții robuști. Utilizarea acestor criterii de încadrare a devenit o modalitate de determinare a unui prognostic negativ pentru spitalizare, instituționalizare, căderi, dependență și deces. În această abordare, fragilitatea este concepută ca un adevărat sindrom, o entitate care se suprapune peste procesul îmbătrânirii. Rockwood propune o altă direcție de abordare, și anume teoria acumulării de deficite, care afirmă că fragilitatea apare
Revista Medicală Română by Mihai-Viorel Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/92290_a_92785]
-
care afirmă că fragilitatea apare ca rezultat al unui cumul de disfuncții sau afectări numite generic deficite. Aceste deficite au fost identificate în cadrul unor studii populaționale în care s-a selectat un cumul de factori de prognostic pentru mortalitate și instituționalizare, deficite care au fost incluse în cadrul unui Indice de Fragilitate. Indicele de Fragilitate cuprinde deficite identificate în domenii cum ar fi funcția cognitivă, dispoziția, comunicarea, mobilitatea, echilibrul, continența, activitățile cotidiene de bază (ADL), prezența comorbidităților. Indicele de Fragilitate se exprimă
Revista Medicală Română by Mihai-Viorel Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/92290_a_92785]
-
omite riscurile, de a da atenția cuvenită prevenției. Conceptul de FRAGILITATE are calitatea de a atrage atenția asupra acelor vârstnici care se află la risc înalt de a deveni dependenți și de a prezenta alte tipuri de prognostic nefavorabil spitalizare, instituționalizare, deces.
Revista Medicală Română by Mihai-Viorel Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/92290_a_92785]
-
rolurile asumate și funcțiile ocupate. Acest criteriu este utilizat cu precădere în evaluarea comportamentului indivizilor la nivelul acțiunii colective sau la nivel constituțional. e) Conformitate cu morala generală, adică generarea de rezultate compatibile cu normele de echitate (fairness norms) și instituționalizarea unui sistem de mecanisme care să recompenseze cooperarea și să pedepseacă defectarea. 1.3.5. Concluzii Există câteva aspecte deosebit de importante pe care trebuie să le reținem atunci când discutăm despre CADI. În primul rând, acesta face parte din instituționalismul de
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
de cale a fost atât de puternică, încât, ulterior, privatizarea a avut loc doar parțial și succesiv. Intensitatea dependenței de cale a fost indusă de suprapunerea organizării economice cu cea politică. La aceasta am adăugat anterior ipoteza că egalitarismul și instituționalizarea sa profundă au fost susținute și de scopul și organizarea militară a acestor teritorii. Scopurile militare ale Vrancei apar atât în mitul fondator, cât și în uricul de împroprietărire (mai exact, de întărire a proprietății) despre care se relatează că
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
Buzău și Bacău aveau 2.286, 1.475 și 1.526 de copii în sistem și doar câte cinci copii declarați adoptabili în acest an. În Harghita, doar șase din cei 1.066 de minori aflați într-o formă de instituționalizare au primit undă verde pentru adopție. Situația este la fel în toață țara. Procesul de adopție este îngreunat de legislație, dar și de insuficiența resurselor financiare. În direcțiile generale de asistență socială si protecție a copilului (DGASPC), personalul este subdimensionat
Copiii instituționalizați, părăsiți de două ori: de părinți și de sistemul birocratic by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/80463_a_81788]
-
privat. Sectorul public trebuie să emeargă ca un sistem instituțional autonom care pretinde efectiv loialitate și obediență din partea cetățenilor. Acest aspect al problemei a fost înțeles bine de Samuel P. Huntington. Conform acestuia, „Corupția reprezintă o dimensiune a absenței unei instituționalizări eficiente. Autorităților publice le lipsește autonomia și coerența, și își subordonează rolurile instituționale la cereri exorbitante” <footnote Huntington, S.P. (1968), Political Order in Changing Societies, Yale University Press, New Haven and London, p. 59. footnote> . Astfel, oricare ar fi rădăcina
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
și își subordonează rolurile instituționale la cereri exorbitante” <footnote Huntington, S.P. (1968), Political Order in Changing Societies, Yale University Press, New Haven and London, p. 59. footnote> . Astfel, oricare ar fi rădăcina problemei, apariția corupției indică întotdeauna puncte slabe în instituționalizarea sferei publice. Sectorul public devine invadat sau „capturat”, așa cum îl numesc articolele Băncii Mondiale, de interese și motive străine de el - clica personală, familială sau privată. Lucrarea de față reprezintă o parte din cercetarea realizată în cadrul perioadei doctorale, perioadă încheiată
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
puterii: privatizare, autonomie legislativă etc. Deoarece corupția reprezintă o deviație de la modelul fundamental legal weberian al legilor democratice și birocratice, studiul ei a schimbat într-o anumită măsură perspectiva politologiei tradiționale asupra instituțiilor oficiale. De altfel, față de teoriile democratizării și instituționalizării, au fost inițiate unele dezbateri politice la scară mare asupra legitimității, reprezentării și participării, în general sub forma unor dezbateri asupra rolului societății civile. Au fost însă inițiate și modele din antropologia socială și sociologie asupra reciprocității și rețelelor, cât
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
de informații relevante privind piața muncii, mediul de afaceri, oportunități locale de dezvoltare etc.; diversificarea relațiilor de parteneriat școală Întreprinderi comunitatea locală; orientarea pregătirii profesionale din sistemul educației către cerințele pieței muncii; dezvoltarea pregătirii profesionale În sprijinul comunității de afaceri; instituționalizarea și permanentizarea dialogului social activ privind ocuparea forței de muncă În concordanță cu solicitările pieței muncii; identificarea strategiilor din domeniul ocupării și formării profesionale; corelarea acțiunilor instituțiilor implicate În formarea profesională și Îmbunătățirea colaborării În acest sens; sprijinirea acțiunilor convenite
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
ca tip de agent comunitar 1tc "Cazul „promotorului local” ca tip de agent comunitar1" Descentralizarea și reorientarea „de la creștere economică spre împlinire socioumană” reprezintă procese majore ale dezvoltării comunitare și regionale. În societățile sărace sau în cele postcomuniste, deficitul de instituționalizare a unor astfel de procese este deosebit de accentuat. Cum să treci de la dezvoltarea de sus în jos la cea cu fundament comunitar și voluntar, de la abordarea economistă la cea social-economică, de la hegemonia instituțiilor administrației locale la flexibilitatea și eficiența parteneriatelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
complet independent de administrație. Poziția intermediară este cea a agenților care, deși aflați în afara sistemului administrației locale, promovează parteneriatul cu instituțiile locale de stat. Pe o altă dimensiune, agenții respectivi sunt de tip individual sau colectiv. În fine, gradul de instituționalizare al agenților de dezvoltare comunitară care operează individual sau colectiv, în cadrul sau în afara administrației locale, este diferit. Fondul Român de Dezvoltare Socială (FRDS)1 este un exemplu de maximă relevanță pentru promovarea dezvoltării comunitare prin facilitatori independenți de administrația locală
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
riscuri pentru realizarea unor bunuri colective de tipul serviciilor comunitare și obține un profit personal în baza performanțelor sale profesionale. Plasarea sa în ecuația dintre contribuția la binele comun și profitul personal poate duce la găsirea unor soluții realiste de instituționalizare a activității agenților de dezvoltare comunitară. Desigur, PL sau facilitatorul poate fi conceput și ca „apostol”, ca promotor complet dezinteresat, motivat numai de binele public. Nu trebuie negată posibilitatea existenței unor astfel de cazuri.Construcția instituțională de durată are, foarte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
punctul critic al multor proiecte de dezvoltare care par să fie de succes pe moment (Cernea, 1993, pp. 11-13). Șansele de a asigura o viabilitate de durată pentru schimbările pozitive induse prin PL ar putea fi sporite prin sociologizarea și instituționalizarea suplimentară a demersului de acțiune. „Sociologizarea” la care mă refer vizează: înțelegerea contextelor de succes sau eșec pentru diferitele experimente locale în adoptarea PL, definirea rolului de PL sau agent de dezvoltare astfel încât să îi fie asigurate atât accesul la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
mă refer vizează: înțelegerea contextelor de succes sau eșec pentru diferitele experimente locale în adoptarea PL, definirea rolului de PL sau agent de dezvoltare astfel încât să îi fie asigurate atât accesul la decidenții locali, cât și independența necesară în raport cu aceștia. Instituționalizarea agenților de dezvoltare comunitară este util să fie făcută pe măsură ce sunt acumulate evaluări valide și fidele ale experimentelor în curs de desfășurare și ale noilor modele de dezvoltare locală promovate. Fără a avea o soluție la toate problemele amintite, subliniez
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
anterior în discuție, furnizează puncte de reper importante pentru găsirea unor răspunsuri adecvate la interogațiile asupra dezvoltării comunitare în România. Continuarea sa, precum și înregistrarea de detaliu a problemelor și consecințelor care îi sunt asociate sunt de natură să ducă spre instituționalizarea unei dezvoltări comunitare durabile. Cultura participativătc "Cultura participativă" Am menționat deja (vezi tabelul 1) că implicarea populației în acțiuni de dezvoltare comunitară poate fi motivată prin cointeresare sau prin interesul dat de apartenența la grupul beneficiar. Cazul participării total dezinteresate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
și ceilalți autori în definițiile lor și ceea ce înseamnă relațiile publice, vom prezenta în continuare și elementele caracteristice ale PR în viziunea celor doi: "1. Crearea și dezvoltarea înțelegerii, simpatiei și a încrederii reciproce. 2. Dezvoltarea, etablarea, modificarea organizatorică și instituționalizarea propriului sistem sau a propriei organizații, astfel încât să se poată asigura, în același sens ca și la punctul anterior, înțelegerea, încrederea și simpatia reciproce. 3. Implementarea, corectarea, multiplicarea sau întărirea sentimentelor de încredere și simpatie reciproce, oferind acestui proces un
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
politică, respingând valorile de modernitate și readucând în discuție pactul social fondat pe echitatea între generații. Arena politică și valorile de progres Într-o societate pe cale de a îmbătrâni, reprezentativitatea și dialogul social își pot schimba felul de-a fi. Instituționalizarea bătrâneții ca a treia perioadă a ciclului vieții de către politicile publice coincide cu ajungerea la vârsta pensionării a generației numită baby-boom. Organizații, grijulii față de interesele pensionarilor, sunt create independent de partenerii sociali tradiționali și amenință oarecum structurile sindicale. Noi actori
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
gândire care, în loc să se opună, se întăresc reciproc: "familialismul" conform tradiției asociațiilor familiale, adesea confesionale, și "natalismul", într-o tradiție mai laică și republicană care conduce puterile publice la luarea unor măsuri în favoarea natalității. Acest "familialism natalist" se regăsește în instituționalizarea alocațiilor familiale în codul familiei din 1939, în branșa familie a sistemului de securitate națională, în conferințele anuale despre familie, în documentele destinate familiilor numeroase, în indemnizațiile pentru responsabilitățile de familie de care beneficiază funcționarii, în suplimentul familial de tratament
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
copii abandonați în locuri publice și maternități. În aceste condiții a fost adoptată Legea nr. 3 din 26 martie 1970 privind regimul ocrotirii unor categorii de minori care, deși prevedea măsuri alternative de protecție, de tipul plasamentului familial 52 promova instituționalizarea copiilor. Majoritatea instituțiilor erau de dimensiuni foarte mari, destinate să primească până la 400/500 de copii. Sistemul de protecție cuprindea mai multe tipuri de structuri instituționale destinate să primească copii în funcție de vârstă, gen și starea de sănătate. Astfel au funcționat
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
care poate determina risc de eșec o reprezintă diferența dintre sistemele familiale cu care a intrat în contact: familia biologică, familia de plasament și familia adoptivă 139. Propunem să tratăm aceste cauze pe rând. Este dovedit de numeroase studii că instituționalizarea reprezintă forma cea mai puțin eficientă și de dorit pentru protecția copiilor, prin efectul negativ pe care îl are asupra dezvoltării copiilor. Cu toate acestea, pentru mulți copii formele alternative de protecție, în familiile substitut nu sunt considerate eficiente sau
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Flacăra Sacră referitoare la mișcarea cremaționistă din Serbia și conexiunile acesteia cu cea din România, se poate astfel avansa ipoteza că realizările românești în domeniu au fost considerate drept model dincolo de Dunăre. Chestiunea este cu atât mai relevantă cu cât instituționalizarea mișcării cremaționiste în Serbia, sub forma unei societăți de gen, fusese mai timpurie decât în România. Probabil faptul că în România, țară predominant ortodoxă, se reușise în 1928 să se deschidă un crematoriu (primul într-o țară predominant ortodoxă și
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Aspectele negative rezultau mai ales din faptul că, de multe ori, nu erau copii doriți. Acest fapt a condus, pentru o lungă perioadă de timp, chiar și după căderea comunismului, la o serie de alte fenomene regretabile, cum au fost: instituționalizarea copiilor abandonați, fenomenul copiii străzii, numeroasele și controversatele adopții internaționale, traficul de copii. Situația de monoparentitate nu era una frecventă. În cele mai multe cazuri, copiii erau recunoscuți, astfel încât părinții lor să nu fie sancționați la locul de muncă 6. Protecția familiei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]