397 matches
-
sinteze ale școlii lui Robert Gagné, care reușise să identifice „cele nouă mecanisme de învățare umană” și să elaboreze tehnicile de control și dirijare a acestora în direcția unor obiective pedagogice prestabilite. Lua astfel naștere o „inginerie educațională” - botezată design instrucțional - care permitea o education by objectives similară managementului by objectives promovat de Taylor la începutul secolului XX. Dirijismul modern promovat de Gagné în designul instrucțional și curricular conferea siguranță demersurilor și eficiență mare rezultatelor. Dar, așa cum au reclamat postmoderniștii, începând
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
acestora în direcția unor obiective pedagogice prestabilite. Lua astfel naștere o „inginerie educațională” - botezată design instrucțional - care permitea o education by objectives similară managementului by objectives promovat de Taylor la începutul secolului XX. Dirijismul modern promovat de Gagné în designul instrucțional și curricular conferea siguranță demersurilor și eficiență mare rezultatelor. Dar, așa cum au reclamat postmoderniștii, începând din anii ’80, conducea și spre uniformitate, adică spre așa-numitul one-dimensional man deconspirat de Herbert Marcuse cu trei decenii mai înainte. Însă, în anii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și numeroase critici. Acestora li se opune așa-zisa pedagogie by men („prin oameni”). Criticilor aduse de reprezentanții „pedagogiei prin oameni” le-a răspuns J.W. Popham (1968). Întrucât, în pedagogia modernă, problema este abordată ca tematică distinctă a designului instrucțional, a proiectării pedagogice, nu o aprofundăm aici. 12.9.3. Curriculum centrat pe zeteticătc "12.9.3. Curriculum centrat pe zetetică" J.T. Tykociner (1964) a introdus în teoria curriculumului o tehnică denumită zetetică. În limba greacă xhVthsi" (zetesis) înseamnă „cercetare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pozitiv secundar care permite depășirea automată a neajunsurilor reale existente în învățământul bazat pe structuri monodisciplinare. 12.9.6. Curriculum centrat pe competențe și capacitățitc "12.9.6. Curriculum centrat pe competențe și capacități" Acest curriculum are la bază teoria instrucțională bazată pe competențe elaborată de K.P. Torshen (The Relation of Classroom Evaluation to Students-Self-Concepts and Mental Health, University of Chicago, 1969). Conceptul central al modulului, competență, este definit de Torshen ca summa de „capacități” (care, la rândul lor, sunt alcătuite
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sinteză superioară. Acest amestec s-a dovedit însă malign. A rezultat un mixtum compositum haotic de „obiective”, „competențe”, „capacități”, „performanțe”, „obiective de referință”, „obiective terminale”, „competențe de bază” etc. nestructurat ierarhic, fără raporturi precise și relații clare între aceste componente instrucționale. În practică, expresiile au devenit, din operaționale, formale și educatorii percep „noul limbaj pedagogic” ca o vorbărie goală și stupidă care nu clarifică, ci sufocă demersurile instruirii eficiente. Așadar, în mod ironic, „modelul centrat pe competențe” a devenit un „examen
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
protestatarilor susținând chiar că protestele ar trebui analizate științific și folosite pentru a fundamenta curricula și educația liberală. El acuzase atunci educatorii și pedagogii de „adeziune doctrinară” la teorii psihologice ale învățării și ale educației care nu sunt conforme realităților instrucționale concrete. Afirmația că teoriile învățării nu pot fi convertite în teorii și modele ale instruirii enunța, just, o problemă reală, pe care a rezolvat-o (doar parțial) R.M. Gagné în anii ’70. Dar critica lui Schwab viza și un aspect
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
intenționând să confere un temei psihologic și educațional solid, inextricabil chiar, instruirii eficiente. A articulat principiile mastery learning, enunțate de J.B. Carroll (1963)8, cu taxonomia de obiective și cu tehnicile de evaluare preconizate de el însuși într-un model instrucțional extrem de coerent. În plus, Bloom a atașat modelului său numeroase alte rezultate ale cercetărilor behavioriste dedicate învățării, năzuind să-i confere acestuia un caracter cât mai „natural”, adică mai apropiat de procesele reale de învățare spontană. În acest fel se
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și externe printr-o bună planificare a studiului și proiectarea riguroasă a experiențelor de învățare. Odată cu publicarea lucrării Principles of Instructional Design (1974), Gagné a reușit să impună conceptul de tehnologie educațională 11. El desemnează, de fapt, activitățile de proiectare instrucțională și curriculară. Gagné are în vedere două tipuri de design instrucțional. Macroproiectarea privește designul sistemelor și proceselor de instruire la nivel curricular. Microproiectarea privește designul experiențelor de învățare concrete prevăzute în curriculum și parcurse de elevi, în clasă. Spre deosebire de Bloom
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a experiențelor de învățare. Odată cu publicarea lucrării Principles of Instructional Design (1974), Gagné a reușit să impună conceptul de tehnologie educațională 11. El desemnează, de fapt, activitățile de proiectare instrucțională și curriculară. Gagné are în vedere două tipuri de design instrucțional. Macroproiectarea privește designul sistemelor și proceselor de instruire la nivel curricular. Microproiectarea privește designul experiențelor de învățare concrete prevăzute în curriculum și parcurse de elevi, în clasă. Spre deosebire de Bloom, Gagné n-a descris o taxonomie a obiectivelor educaționale care să
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și ale instruirii concrete sunt și trebuie să rămână tocmai cele opt-nouă mecanisme (tipuri de învățare) care permit asimilarea informațiilor, formarea abilităților și a capacităților de a opera cu cunoștințe și priceperi. Repudiind taxonomia lui Bloom, Gagné reproșa implicit teoriei instrucționale a acestuia și curriculumului by objectives artificialitatea, „lipsa de obiectivitate” și „neconformitatea cu natura” fenomenelor și proceselor reale. Ceea ce însemna că era vorba despre modele incompatibile din punct de vedere științific. Un vierme insidios producea răni lăuntrice splendidului fruct modernist
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
eficient integralitatea omului creștin și practica Imitatio Christi. Dar, cel puțin deocamdată, gândirea postmodernă nu a reușit să contureze decât orizonturile foarte neclare ale unui model curricular care să conducă la formarea „omului multidimensional”. Pare însă evident faptul că modelele instrucționale și curriculare din spațiul euroatlantic nu sunt clar orientate spre această zare paideutică. Ținta pare a fi, implacabil, cea indicată încă din anii ’70 de Raportul UNESCO A învăța să fii redactat de Edgar Fauré. Numai „omul total”, omul de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și analizare a ei înainte și după ce a fost (sau nu a mai fost) realizată. Fenomenul s-a instaurat și în școala românească. Una dintre cele mai importante activități ale educatorului, pregătirea pedagogică rațională a lecției (proiectarea pedagogică sau designul instrucțional), a fost supraraționalizată de inspectori școlari ministeriali și județeni (de regulă, nerealiști și incompetenți) într-o „scriptologeală” absurdă care se întinde zilnic pe zeci de pagini. Gândirea praxeologică necesară întemeierii anticipate a demersurilor educative din clasă - care este clară și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
termenii activității de orientare și călăuzire a curriculumului: stabilirea limitelor, a criteriilor și a traseului căruia curriculumul trebuie să i se conformeze, dincolo de planurile și mijloacele folosite de educatori și elevi în procesul instructiv-educativ din clasă. Așadar, el scutește designul instrucțional de hiperraționalizare. (Ceea ce nu fac însă administratorii ministeriali și inspectorii școlari din România.) Policy presupune, în esență, legiferare și normare. Dar aceasta se referă la o anumită strategie/tactică de derulare a procesului instructiv-educativ statuat prin curriculum. Conotațiile politice sunt
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și acesta fusese deja declarat defunct. Numeroși postmoderniști afirmau că secolul XXI va fi dominat de un nou tip de curriculum, bazat pe înțelegere, contextualizare și constructivism (understanding curriculum, constructed curriculum, integrated curriculum). Într-o situație similară se află designul instrucțional. Proiectarea pedagogică tradițională, așa cum fusese fundamentată de Gagné, Briggs, Merrill ș.a. în anii ’60-’70 ai secolului XX, părea și ea sortită - ca teorie și ca practică - abandonului definitiv. Criticismul postmoderniștilor era întreținut de o retorică spumoasă, ironică, satirică, având
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
părea și ea sortită - ca teorie și ca practică - abandonului definitiv. Criticismul postmoderniștilor era întreținut de o retorică spumoasă, ironică, satirică, având efecte devastatoare. Atacurile esențiale ținteau tehnologismul, rigorismul, obiectivismul, comportamentismul, eficientismul și univocitatea cronică a modelelor moderne de design instrucțional. Un aspect aparte îl constituie asimilarea computerului în tehnologia educațională, nașterea instruirii asistate de calculator. Declarați anacronici, moderniștii au reacționat doar sporadic și cu timiditate la acuzele demolatoare ale postmoderniștilor. Totuși, au existat și voci iritate în acest război ideatic
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
doar sporadic și cu timiditate la acuzele demolatoare ale postmoderniștilor. Totuși, au existat și voci iritate în acest război ideatic ce părea definitiv încheiat. De pildă, Brent G. Wilson (1997)222, care a reușit, de pe poziția de specialist al designului instrucțional clasic și al curriculumului modern, nu numai să polemizeze viguros cu postmoderniștii, ci și să găsească o „cale de compromis” între „paradigma modernă” și „paradigma postmodernă”; a demonstrat că acestea nu sunt despărțite de o genune de netrecut, ci, dimpotrivă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
-i acuze pe toți că pozează într-o „minoritate cultă persecutată de o majoritate ignorantă”225. Dar repudia acuza, des rostită de postmoderniști, că tehnologia educațională modernă ar refuza acceptarea gândirii postmoderniste ca pe o componentă utilă demersurilor de design instrucțional și curricular. Apoi a recurs la o tehnică de „lectură à rebours”, în stilul postmodernistului Derrida. El a găsit „trei recente lucrări postmoderniste”, pe care le-a lecturat și le-a studiat atent pentru optimizarea tehnologiei educaționale: Dennis Hlynka și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Hlynka și Andrew R.J. Yeaman (1992)226, Dennis Hlynka și John Belland (1991)227, Barbara Martin (1994)228. Deși toate cele trei lucrări se poziționează, programatic, „anti-tehnologia educațională”, B.G. Wilson le-a convertit în surse și temeiuri pentru postmodernizarea designului instrucțional și curricular. În acest sens, el a alcătuit o ingenioasă sinteză a gândirii postmoderne, a analizat un exemplu de „deconstrucție postmodernă” a unui model modern de design instrucțional și curricular și, în fine, a schițat un model de design instrucțional
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
B.G. Wilson le-a convertit în surse și temeiuri pentru postmodernizarea designului instrucțional și curricular. În acest sens, el a alcătuit o ingenioasă sinteză a gândirii postmoderne, a analizat un exemplu de „deconstrucție postmodernă” a unui model modern de design instrucțional și curricular și, în fine, a schițat un model de design instrucțional fundamentat pe principii postmoderne. Redăm acest demers, realmente constructiv, pe scurt, accentuând și schimbând ceea ce trebuie accentuat și schimbat. 15.4.3.2. Trei concepții despre lume și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
instrucțional și curricular. În acest sens, el a alcătuit o ingenioasă sinteză a gândirii postmoderne, a analizat un exemplu de „deconstrucție postmodernă” a unui model modern de design instrucțional și curricular și, în fine, a schițat un model de design instrucțional fundamentat pe principii postmoderne. Redăm acest demers, realmente constructiv, pe scurt, accentuând și schimbând ceea ce trebuie accentuat și schimbat. 15.4.3.2. Trei concepții despre lume și idealurile eitc "15.4.3.2. Trei concepții despre lume și idealurile
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
15.4.3.3. Genunea culturală și nașterea postmodernismului" B. Wilson (1994) observa că gândirea postmodernă depășește domeniul filosofiei umaniste tradiționale, al criticii literare și al artelor. O virtute ce pare să alimenteze confuzia și să sporească neînțelegerile dintre designerii instrucționali și criticii postmoderni. Este vorba despre o acutizare a fenomenului sesizat de C.P. Snow încă din 1969. Celebrul studiu al acestuia The Two Cultures and the Scientific Revolution (1969)233 sesiza însă numai „prăpastia culturală” dintre „cultura umanistă” și „cultura
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
evidentă la sfârșitul secolului XX. După Wilson, gândirea modernă, cu rigiditatea ei unilaterală ajunsă în fază cronică, o agreează cu dificultate, dar este nevoită să o recunoască. Concilierea modern-postmodern, pe care o încearcă Wilson (1994) în domeniul designului curricular și instrucțional, se află în această situație. După el, există punți epistemice și tehnice între gândirea modernă și gândirea postmodernă, între univocitate și plurivocitate, între „structurare” și „destructurare”, între convergență și divergență pe teritoriul proiectării pedagogice. 15.4.3.4. „Deconstrucția” modelelor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
tehnice între gândirea modernă și gândirea postmodernă, între univocitate și plurivocitate, între „structurare” și „destructurare”, între convergență și divergență pe teritoriul proiectării pedagogice. 15.4.3.4. „Deconstrucția” modelelor de design instrucționaltc " 15.4.3.4. „Deconstrucția” modelelor de design instrucțional" Wilson (1994) s-a folosit de un exemplu de „deconstrucție” postmodernă a unui model modern de design instrucțional pentru a identifica aceste utile legături de continuitate. A ales paradigma de proiectare pedagogică propusă în anii ’60-’70 ai secolului trecut
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
divergență pe teritoriul proiectării pedagogice. 15.4.3.4. „Deconstrucția” modelelor de design instrucționaltc " 15.4.3.4. „Deconstrucția” modelelor de design instrucțional" Wilson (1994) s-a folosit de un exemplu de „deconstrucție” postmodernă a unui model modern de design instrucțional pentru a identifica aceste utile legături de continuitate. A ales paradigma de proiectare pedagogică propusă în anii ’60-’70 ai secolului trecut de către Robert M. Gagné: condițiile învățării. Noi am prezentat-o deja, dar suntem nevoiți să o reluăm aici
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
-o deja, dar suntem nevoiți să o reluăm aici din perspectiva lui B.G. Wilson. Paradigma lui Gagné (conditions-of-learning paradigm) - așa cum am menționat în alt capitol - a fost descrisă de către acesta în 1966234 și a generat numeroase modele convergente de design instrucțional. Wilson (1994) a ales „modelul clasic”, conceput de Reigeluth în 1983235 în conformitate cu principiile formulate de Gagné și de principalii săi colaboratori: L.J. Briggs și M.D. Merrill. Wilson (1994) s-a folosit de o descriere simplificată realizată împreună cu P. Cole (1991
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]