216 matches
-
sentimentul că totul este frust și spontan, învăluit mereu în nimbul cald al feminității. Dacă albul definește stări sufletești, peisajele poetei sunt policrome, izvorâte dintr-un imaginar paradiziac, în care culorile se îmbină cu afectivități de o transparență impecabilă. Respingând insurgențele formale, Lucia Olaru Nenati optează pentru tipare prozodice cvasitradiționale, atent distilate însă, și prilejuindu-i performanțe poetice de invidiat. Trăiri rafinat romantice și un misterios fior eminescian nu lipsesc, conferind atât înălțimea cât și adâncimea acestei poezii. Poeta decantează idealități
CARTE DE POEZIE – LUCIA OLARU NENATI: „SENTIMENTUL SPIRALEI” de VICTOR TEIŞANU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360027_a_361356]
-
ar fi ivit ocazia. A țintit însă sus, sus de tot, și chiar nu m-am așteptat la mișcarea aceasta a lui. -Ce vreți să spuneți, luminate? -Vreau să spun că de obicei, oameni de tipul ăsta trec repede la insurgență, asta după ce-i conving pe cei care îi vor deveni mai apoi fanatici... -Dar el n-a făcut aceasta preluminate arhiereu! -A țintit cu mult mai sus Serah! A țintit cu mult mai sus! Prin ceea ce a făcut ne-a
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL PATRULEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1424 din 24 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372020_a_373349]
-
moderate" de hiperinteligentul instructor de partid, se vărsau în TBC (minus politrucul, minus artiștii emeriți, cărora tocmai li se achiziționaseră statui și tablouri angajate, abstinenți aceștia). Candizi și ascultători în ședințe, membrii UAP se transformau, subit, în zmei insurgenți. O insurgență care, precaut, în gîlgîlurile secăricii și duhnilurile Mărășeștilor (fără filtru) spurcau tot, nu și numele sacrosanct al șefului cel mare și al celor de la sfînta mînăstire Secu. Schizofrenie curată. Repetînd, în mic, schizofrenia generalizată a unei țări cu regim de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ori de poeți ca Nichita Stănescu, Geo Dumitrescu, Ana Blandiana, și prozatori cum sunt Marin Preda, Eugen Barbu, Teodor Mazilu, Nicolae Breban, Dumitru Radu Popescu. Odată cu venirea la cârmă a lui Gheorghe Achiței, de la primul număr pe 1969, atmosfera de insurgență emulativă se estompează treptat, conform avertismentului dat de noul redactor-șef, în articolul-program Opțiunile noastre fundamentale: A. „își propune să devină, mai mult decât până acum, o revistă de atitudine marxistă în problemele de cultură din țara noastră”. Strângerea șurubului
AMFITEATRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285318_a_286647]
-
foarte cunoscute, altele familiare doar specialiștilor. Hugo von Hofmannsthal, Arthur Schnitzler, Leopold von Andrian sau Hermann Bahr au o mare notorietate și pentru că se propulsează pe scena publică printr-o solidaritate de grup - „Jung-Wien” („Tânăra Vienă”) care, ca școală de insurgență artistică, e chiar creația lor. Dar și deoarece, autori de limbă germană fiind, opera lor este degrabă tradusă În marile capitale europene. Cu totul alta e situația dandy-lor scriitori și artiști de la sfârșitul veacului al XIX-lea și Începutul celui
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
cu stilul inconfundabil de a trăi boema, el e considerat un geniu În mediile „Tinerei Germanii”, dar și ale „Tinerei Scandinavii”, pe care le cucerește la finele secolului. Gruparea pe care o inițiază la Cracovia, „Moderna”, după același model al insurgenței de generație, e unanim considerată drept prologul „Tinerei Polonii”, mișcarea fondatoare a modernismului polonez. Pledoaria sa (În eseuri, studii, romane, drame) pentru supremația artei În raport cu viața, pentru transformarea artei Într-o nouă religie Îl apropie de toți estetizanții epocii la
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
crede Carassus, nu ar gusta „plăcerea aristocratică de a displăcea”. Unui dandy autentic nu Îi poate repugna ceva mai mult decât monotonia, uniformitatea, fadoarea dobândite prin amestecul indistinct cu cei mulți și „de serie”. Chiar dacă au cochetat cu mișcările de insurgență populară (Barbey, Baudelaire), chiar dacă s-au dedicat cu prețul vieții unor cauze obștești (Byron), elitarismul aristocratic al dandy-lor rămâne literă de lege. Repulsia pentru Înserierea vulgară mai are Însă un resort despre care va fi vorba ceva mai Încolo: oroarea
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
liceul la Slobozia (1965-1969) și a absolvit Facultatea de Ziaristică a Academiei „Ștefan Gheorghiu” (1979-1984). Angajat la Asociația Scriitorilor din București (1972-1976), lucrează apoi ca redactor la revista „Luceafărul” (1976-1982) și la „România literară” (1982-1989). După mai mulți ani de insurgență politică și culturală, în 1988 se înscrie în sfera atitudinilor anticomuniste ale scriitorilor români. Susținerea protestelor semnate de Dorin Tudoran, scrisoarea de protest adresată conducerii Uniunii Scriitorilor și - prin ricoșeu - șefului statului, perioada de arest la domiciliu, interviurile acordate în
DINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286786_a_288115]
-
prin păduri / Între coarne de zimbru ca într-un mare amurg fumegând. / Aș fi putut să rămân fiul domnilor mei, voievozi / Între Iza și Mara, lângă tatăl și mama, frumoși și cărunți.” Privire liberă (1980) aduce un plus considerabil de insurgență; textul se abstractizează, meditează asupra captivității, a compromisului politic devastator de conștiințe: „Desigur, noi putem fi înlocuiți / Cineva ne acuză acum de înaltă trădare / În fața copiilor / Pentru că am făcut compromisuri și am ridicat din umeri, / Cu un aer tragic de
DOHOTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286809_a_288138]
-
devine redactor la Editura Universității ieșene și profesor-asociat la Facultatea de Ziaristică. A debutat cu versuri în „Cronica”, în 1976. Debutul editorial se produce în 1982, cu Măceșul din magazia de lemne, un volum de poezii cuminți, departe de vigoarea, insurgența și duritatea verbală a congenerelor optzeciste (Mariana Marin, Magdalena Ghica, Elena Ștefoi) și aproape de linia delicateții matern-visătoare și atent caligrafiate (Ana Blandiana, Constanța Buzea, Doina Uricariu). În Măceșul din magazia de lemne domină imaginile calde, liniștite: după-amiezi de primăvară, „spații
CODRUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286322_a_287651]
-
Ion Stratan, Mariana Marin, Alexandru Mușina ș.a., cam ceea ce fusese Nichita Stănescu alături de Ioan Alexandru, Adrian Păunescu, Ana Blandiana și Constanța Buzea. Altfel spus, el a însemnat la finele anilor ’80 ce a însemnat Mircea Dinescu la începutul anilor ’70: insurgență ludică, diluviu metaforizant, factor coagulant de generație, „instituție” a boemei literare, ferment destabilizator și creuzet de atitudini estetice rebele din toate punctele de vedere. În plus, un talent remarcabil și o particulară forță de absorbție a tehnicilor poeziei beatnicilor americani
COSOVEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286439_a_287768]
-
anumită poză teribilistă în toate acestea. La baza gesturilor și retoricii antiretorice a frondei poetului se află o stare de spirit mai profundă, mai gravă. Mai întâi, poza teribilismului stă pe o ambivalență, care îi va întovărăși mai toate ipostazele insurgențelor: demascare, dezvăluire ironică / autoironică, dar și restituire a unui lirism proaspăt, epurat de zgura strălucitoare a convențiilor și a sclifoselilor stilistice. Poetica originară a lui D. nu e aceea a tiflei sterilizante, ci a demistificării în numele unei estetici a vitalului
DUMITRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286907_a_288236]
-
Ciclul Albatrosul ucis e o prevestire a morții, conturând un destin ce stă sub semnul sacrificiului de sine. Poetul își asumă riscul de a restaura un edificiu liric degradat de seisme ideologice, de a-l reintegra în patrimoniul literaturii române. Insurgența lui scoate poezia din chingile „spiritului revoluționar” la modă, specific proletcultismului. Una dintre consecințele importante ale acestui efort, deopotrivă temerar și pieziș, a fost apariția, în deceniul al șaptelea, a unui val nou în lirica românească, o promoție de tineri
LABIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287733_a_289062]
-
de la Renaștere la manierism, S. punctează din nou originalitatea lui Dimitrie Cantemir. Alt studiu, Ipostaze ale revoltei la Heliade Rădulescu și Eminescu (1982), descoperă rebeliunea ca stare poetică fundamentală la cei doi poeți și prezintă modelul a două fețe ale insurgenței romantice („fața pasiunii și fața «gândirii reci»”), făcând, totodată, considerații asupra specificului mesianismului romantic românesc. În această cercetare tematistă se examinează, după strategia psihocritică, opera lui Heliade (Biblice, Amintire, Suvenire), folosită ca argument în confirmarea „mitului personal” al scriitorului în
SOROHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289804_a_291133]
-
Protopopescu, Un nou Cantemir, VR, 1978, 12; Ion Maxim, „Cantemir în Cartea ieroglifelor”, O, 1979, 25; Mihai Dinu Gheorghiu, Revoltă și frustrare, CRC, 1982, 38; Paul Dugneanu, „Ipostaze ale revoltei la Heliade Rădulescu și Eminescu”, LCF, 1982, 38; Elena Tacciu, Insurgența romantică, RL, 1983, 8; Cornel Regman, „Introducere în opera lui Ion Budai-Deleanu”, RITL, 1984, 3; Zaharia Sângeorzan, Scriitorul și opera, CRC, 1984, 51; Emil Manu, Exegeza operei unui „erudit rafinat”, CNT, 1985, 24; Șerban Cioculescu, Mihai Viteazul văzut de Miron
SOROHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289804_a_291133]
-
și inventează cu dezinvoltură cuvinte, manipulate în manieră ironică. Scriitura lui se caracterizează prin oralitate convingător construită, prin ironie și umor necomplezent, prin fantezism uneori debordant, salvat tocmai de excesul asumat fățiș, dar și prin lirism escamotat din delicatețe sub insurgență și neconformism. Proze ceva mai viguroase sub raport epic, deși provenind din același filon (și cu unele surprinzătoare afinități simultane cu textele onirismului estetic ori cu literatura lui Friedrich Dürrenmatt), sunt cele din volumul Moscuna (1975). Piesa titulară e o
VASILIU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290461_a_291790]
-
Apoteoz, Cernăuți, 1933; Eu-s virgină, Rădăuți, 1934; Minois, Rădăuți, 1934; Trestia Barcan, pref. George Demetru Pan, Rădăuți, 1934; Hora holdelor, Rădăuți, 1935; Stihuri, metafore și imagini românești, Rădăuți, 1935; Marathon, București, 1936; Acteon, Fălticeni, 1938; Artur Gorovei, Brașov, 1938; Insurgențe, Fălticeni, 1938; Nord, Fălticeni, 1938; Portrait de la Bucovine, Paris, 1939; Nerv, București, 1940; Sânge și crini, Cernăuți, 1942; Beatitudini, Cernăuți, 1943; Essai de bibliographie pour l’étude du „dor” roumain, Cernăuți, 1943; Opinii europene despre dor, București, 1943; Alborada (Poezii
ZAHARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290687_a_292016]
-
Pocovnicu, Sinuciderea lentă a jurnalului, CL, 2002, 5; Mircea A. Diaconu, Poezia postmodernă, Brașov, 2002, 171-178; Dicț. scriit. rom., IV, 402-404; Nicolae Oprea, Timpul lecturii, Cluj-Napoca, 2002, 271-274; Vasile, Poezia, 255-258; Tudorel Urian, Stoicism postmodern, RL, 2003, 7; Mircea Iorgulescu, Insurgența cronică, „22”, 2003, 678; Andrei Bodiu, 100% Stoiciu, OC, 2003, 165-166; Ștefan Borbély, Istoria placidă a satului în schimbare, APF, 2003, 5; Mircea A. Diaconu, Retorica asupra moralei și narcisismul (ipostaza fatalist-spectaculoasă: Liviu Ioan Stoiciu), „Contrafort”, 2003, 10-11; Cristian Livescu
STOICIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289956_a_291285]
-
radicalizarea opțiunilor sociale, poeta exersează formulele moderniste aflate în circulație. Mai definită decât amprenta vitalismulului expresionist al lui Lucian Blaga e tutela argheziană, sub care P. produce crochiuri gracile în linia miniaturalului infantil sau animă brutal peisaje; din stânga modernistă a insurgenței și frondei, în siajul lui Ion Caraion, Constant Tonegaru și mai ales Geo Dumitrescu, vine persiflarea lirismului prin ludic sau prin „tifla” și poanta seacă: „Am dat lumea de-a dura în cer/ ca o minge din vale în vale
PORUMBACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
Liceul Național (1876). Membru și apoi lider al cercului socialist din Iași, recunoscut pentru darul agitatoric, N. își transformă, împreună cu scriitoarea Sofia Nădejde, soția lui, casa din Sărărie într-un centru de propagare a unor idei care, prin nonconformism și insurgență, au fascinat, o vreme, mai cu seamă tinerii. După ce în 1879 scoate cu alții (fratele lui, Gheorghe Nădejde, printre ei) ziarul „Basarabia”, i se încredințează conducerea revistei „Contemporanul” (1881-1891). Colaborează la majoritatea gazetelor socialiste din epocă, scriind articole ideologice pro
NADEJDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288346_a_289675]
-
CL, 1998, 2; Dimisianu, Lumea, 334-338; Grigurcu, Poezie, II, 117-132; Dicț. esențial, 523-528; George Popescu, Marin Mincu. Eseu despre autenticitatea scriiturii, București, 2000; Manolescu, Lista, III, 359-363; Popa, Ist. lit., II, 577-578; Mircea Popa, Marin Mincu sau Farmecul nedisimulat al insurgenței, ALA, 2002, 626; Octavian Soviany, Experiment și angajare ontologică. Eseu despre opera lui Marin Mincu, București, 2002; Dicț. analitic, IV, 399-401, 558-559. M.S., R.D.
MINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288152_a_289481]
-
revistă excesele „experimentale”, caracterizate drept „unde seismice” în m. - ca dadaismul, constructivismul, integralismul, suprarealismul, cu Tristan Tzara, Ion Vinea (considerat „principalul factor al extremismului român”), B. Fundoianu, Ilarie Voronca -, pe care declară că le acceptă numai principial, drept manifestări, prin insurgență, ale tendinței de diferențiere în raport cu datul tradițional. Pentru proză, m. -„ca principiu de dizolvare” a epicului tradițional - e pus, după observația lovinesciană, în aplicare mai întâi tot de poeți precum D. Anghel, Arghezi, Minulescu, N. Davidescu, Adrian Maniu, I. Vinea
MODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288200_a_289529]
-
Spuneam numai, din când în cînd: "Da!"... O observam și mă lăsam prins de privirile mele, de acea voință fluidă, care nu are nimic de-a face cu ochii, deși pornește prin ei. N-am văzut niciodată o figură mai insurgență, refuzîndu-se cu mai multă îndîrjire plasticei. Păstrez încă trei fotografii de ale Maitreyiei, dar când le scot din sertar și le privesc, nu o recunosc în nici una. A urmat după aceea, așa cum ne-a fost vorba, lecția de franceză. Eu
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
un rând de regina nopții, câteva mușcate care să-ți spele privirile cu aromele și culorile lor... Niciodată nu am luat în glumă astfel de îndemnuri (chiar dacă ele sună de obicei stupid, aproape grotesc în urechile sarcasmului juvenil, copleșit de insurgența radicalismului gerontofob, impetuos asumat), convins fiind că văzutele atârnă de cele nevăzute, că inefabilul, diafanul, suavitatea și imponderabilul determină volumele, substanța și greutatea, că, vorba Chinezului, „forma vasului de pinde de golul din el“ și că, deci, ascuțimea simțurilor rotunjește
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
se întâmplă (cu așa o intro ducere). Vă răspund. M-a tot încercat în ultima vreme un - cum să-i spun? - un soi de amar optzecist. Un gust de zădărnicie literar-umană, duios amestecată cu nostalgia studenției și-a tinereții ca insurgență inutilă, dar nu mai puțin fermecătoare. M-a cuprins ca un lamento interior la târgul Gaudeamus din toamna lui 2010, când Editura Humanitas a avut excelenta idee să retipărească după aproape trei decenii legendarul volum Aer cu diamante, ade vărat
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]