83 matches
-
o nouă generație de acorduri concepute de comunitate pentru reglementarea raporturilor cu țările esteuropene, în contextul transformărilor profunde care s-au produs în această parte a continentului începând cu anul 1989. Acesta este, totodată, rezultatul evoluțiilor pozitive înregistrate în procesul integraționist european și al rolului tot mai activ pe care C.E. îl joacă în politica europeană și, în general, pe scena internațională. Acordul european de asociere, acoperind practic toate domeniile posibile de cooperare, răspunde cerințelor actuale ale tinerei democrații române, angajată
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
consecvent pentru opțiunea integratoare, particularul românesc trebuind subordonat universalului istoric. Disputa în jurul optimului național-universal va avea răsfrângeri cu reverberații prelungi, ecourile sale continuând se răzbată în breaslă pentru următoarele trei decenii în vocile lui G.I. Ionescu-Gion (propunător al unei formule integraționiste), G.N. Costescu (pledoarie apăsat neaoșistă) sau I. Lupaș (care pledează pentru o variantă moderat particularistă) (Zub, 2000, pp. 177-178). Un prim pas era făcut, o primă bătălie era câștigată. Impunându-și viziunea integraționistă în controversa manualelor didactice, școala critică a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lui G.I. Ionescu-Gion (propunător al unei formule integraționiste), G.N. Costescu (pledoarie apăsat neaoșistă) sau I. Lupaș (care pledează pentru o variantă moderat particularistă) (Zub, 2000, pp. 177-178). Un prim pas era făcut, o primă bătălie era câștigată. Impunându-și viziunea integraționistă în controversa manualelor didactice, școala critică a trecut prin botezul său de foc. În interbelic, școala critică, ieșită călită din "războiul manualelor", se preface în criticism, găsindu-și "prelungirea ei "hipercritică"" în figurile dominante ale lui C.C. Giurescu și P.P.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
3), și că, "spre deosebire de predecesorii mei, am căutat un alt criteriu de împărțire a materiei, în tendința ce am urmărit de a nu lăsa expunerea evenimentelor prea mult într-o izolare nefirească de istorie universală" (p. 4). În aceeași tradiție integraționistă, S. Lambrino, G. Lazăr și V.P. Arbore (1939) pleacă de la premisa că "Istoria poporului nostru nu s-a desfășurat în mod izolat; ea se împletește cu istoria popoarelor vecine țării noastre" (p. 3). Consecința nefastă pe planul psihologiei colective a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
natură religioasă, ci o încercare a activiștilor afro- americani de a implica biserica în activități ale Mișcării drepturilor civile (vezi CIVIL RIGHTS MOVEMENT), numele inițial fiind Southern Leadership Conference on Transportation and Nonviolent Integration, ce arăta clar, de la început, intențiile integraționiste ale mișcărilor nonviolente pentru drepturile civile (Black Power, Black Panthers vor avea alte atitudini, ținând seama de alte circumstanțe și alte priorități). Primul președinte al organizației, fondată în 1957, a fost pastorul baptist Martin Luther King (vezi KING, MARTIN LUTHER
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
a alege liber o astfel de strategie este serios limitată. Mai degrabă însă, cred eu, ținta finală a strategiilor naționale este oarecum restrânsă prin participarea la diferite acorduri internaționale (în special acordurile cu organisme financiare internaționale și cele cu entități integraționiste regionale), lăsând însă la latitudinea statelor naționale modalitatea de atingere a țintei alese. Chiar și în cadrul unor mecanisme suprastatale (Uniunea Europeană) s-a încetățenit principiul subsidiarității, al delegării la nivel național a responsabilității de atingere a unor ținte politice și economice
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
dramatică istorie colonială a Franței. Așa cum foarte documentat prezintă situația Mihai Neamțu, valuri și valuri de emigranți magrebieni au ajuns în Franța în anii '60 - '70 ai secolului trecut. Majoritatea dintre ei erau bărbați și au adoptat rapid ,,o politică integraționistă"177. N-au creat probleme sociale semnificative. Erau multumiți cu cetățenia dobândită și cu un loc de muncă mai bine plătit. La început, ei n-au solicitat insistent practicarea islamului în spațiul public. Pentru ei, ,,docilitatea și moderația erau atitudini
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
îl orientează potrivit principiului "diviziunii internaționale socialiste a muncii". Consiliul de asistență economică mutuală (CAEM), creat în 1949, în vederea reglării schimburilor și acordurilor comerciale bilaterale, tinde astfel să devină instrumentul armonizării între cerere și ofertă în țările membre. În planul "integraționist" pus la punct de conducătorii sovietici, țărilor balcanice le era atribuit rolul de grânar, cerându-li-se să-și exporte cerealele către URSS. Acestea trebuiau să importe produse finite și material agricol din "țările avansate", adică din țările Europei Centrale
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
consecvent pentru opțiunea integratoare, particularul românesc trebuind subordonat universalului istoric. Disputa în jurul optimului național-universal va avea răsfrângeri cu reverberații prelungi, ecourile sale continuând se răzbată în breaslă pentru următoarele trei decenii în vocile lui G.I. Ionescu-Gion (propunător al unei formule integraționiste), G.N. Costescu (pledoarie apăsat neaoșistă) sau I. Lupaș (care pledează pentru o variantă moderat particularistă) (Zub, 2000, pp. 177-178). Un prim pas era făcut, o primă bătălie era câștigată. Impunându-și viziunea integraționistă în controversa manualelor didactice, școala critică a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
lui G.I. Ionescu-Gion (propunător al unei formule integraționiste), G.N. Costescu (pledoarie apăsat neaoșistă) sau I. Lupaș (care pledează pentru o variantă moderat particularistă) (Zub, 2000, pp. 177-178). Un prim pas era făcut, o primă bătălie era câștigată. Impunându-și viziunea integraționistă în controversa manualelor didactice, școala critică a trecut prin botezul său de foc. În interbelic, școala critică, ieșită călită din "războiul manualelor", se preface în criticism, găsindu-și "prelungirea ei "hipercritică"" în figurile dominante ale lui C.C. Giurescu și P.P.
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
3), și că, "spre deosebire de predecesorii mei, am căutat un alt criteriu de împărțire a materiei, în tendința ce am urmărit de a nu lăsa expunerea evenimentelor prea mult într-o izolare nefirească de istorie universală" (p. 4). În aceeași tradiție integraționistă, S. Lambrino, G. Lazăr și V.P. Arbore (1939) pleacă de la premisa că "Istoria poporului nostru nu s-a desfășurat în mod izolat; ea se împletește cu istoria popoarelor vecine țării noastre" (p. 3). Consecința nefastă pe planul psihologiei colective a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
120 Irlanda era în acea perioadă o țară preponderent agrara. La începutul anilor 1960, opinia publică irlandeză oscila între o aderare completă și o asociere simplă la Comunitatea Europeană. Au existat numeroase personalități politice în afară de Lemass care au sprijinit demersul integraționist: din partea principalului partid de opoziție, Fine Gael, personalități precum D. Costello, James Dooge, dr. Garret FitzGerald; din rîndurile Fianna Fail, senatori precum R. Brugha, Eoin Ryan, Michael Yeats, miniștri precum George Coolley, C. Haughey, dr. Patrick Hillery sau Jack Lynch
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
gradului de ideologizare și de acceptare a idealurilor comuniste, și, respectiv, distrugerea tuturor legăturilor cu țara mamă (Dima: 1982). Cu puțin timp înaintea apariției "Declarației de independență", Moscova a dat curs unei ultime încercări de a își argumenta planurile economice integraționiste de data aceasta, pe filieră academică prin intermediul articolului "Problemele dezvoltării economice ale raioanelor dunărene din România, Bulgaria și U.R.S.S"., scris de economistul E.B. Valev, cadrul didactic al Universității din Moscova. Dezvoltarea economică a statelor socialiste era obstrucționată de
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
o înscriere pe traseul ("mai adânc") al "mutațiunii" orizontice (de natură ontologică)."402 1.1.2. Cea de-a doua disjuncție fundamentală pentru teoria poezei discursive este aceea între cuantele referențiale (cr) și câmpurile referențiale (CR), termeni inspirați din "semantica integraționistă" a lui B. Hrushovski/Benjamin Harshav 403, dar redefiniți de către Borcilă într-o manieră inedită. Astfel, "cuantele referențiale vor reprezenta unități ale textului, alcătuite din cel puțin doi termeni, care intră într-o relație metaforică de tip ecuațional, constituindu-se
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Dincolo de aspectul economic, societatea e bazată pe norme sociale, pe împărtășirea valorilor și ritualurilor, și pe funcția de integrare a indivizilor care nu sunt independenți de structura socială. Ideea de "interdependență" constituie caracteristica cea mai importantă a socialului. În versiunea integraționistă, definiția coeziunii nu se raportează în primă instanță la sentimentul apropierii dintre oameni; coeziunea este mai degrabă o caracteristică a întregului compus din părți interdependente. Ingredientul principal al solidarității moderne este participarea, prin muncă 3, la producția socială. Dar, așa cum
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
și americani care au perfecționat metodele și au aprofundat descoperirea și revoluția"... (Jurnal, 1927) II A vedea în Sadoveanu doar un arhaizant, un îndatorat marilor cronicari și cărților populare, e o eroare; pelerinul printre arhetipuri nutrea (programatic) nostalgia cunoașterii totalizante, integraționiste, angajându-se în lecturi istorice, parcurgând lucrări de filozofie generală, de filozofia culturii și, bineînțeles, apelând la capodopere ale literaturii universale. Când după o întâlnire în redacția Adevărului literar (la 31 ianuarie 1937), G. Călinescu conchidea pripit; Îl cred foarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
semnificativ de străini, eventual cu aceeași identitate, se stabilesc pe teritoriul său, schimbând astfel compoziția populației totale; competiția orizontală amenințarea, mai ales culturală, exercitată de un popor vecin; competiția verticală o comunitate ce simte o puternică presiune din partea unui proiect integraționist (presiune de sus) ori secesionist/ regionalist (presiune de jos). Un al patrulea posibil tip ar fi cel al depopulării prin catastrofe umanitare, naturale, războaie sau politici de exterminare. Condiția ca amenințările de acest gen să fie considerate de ordin societal
Extinderea conceptului de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1518]
-
societății civile rome; b) elita „tradiționalistă”, care acuza tinerii romi de corupere a valorilor culturale rome (Romanipen), deoarece orice cooperare cu societatea majoritară ar fi fost dăunătoare comunităților tradiționale de romi (ce erau considerate adevăratele păstrătoare ale Romanipen-ului); c) elita „integraționistă”, care susținea politicile de „integrare” ale statului român. Acești reprezentanți aveau avantajul susținerii din partea statului, datorită existenței unui parlamentar rom. Acest grup a fost caracterizat de reprezentanții societății civile rome ca fiind unul fără viziune, ce reprezenta un grup de
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
câștig de cauză În fața actorilor internaționali, căci ei erau singurii care favorizau formarea unei societăți civile rome, care să forțeze guvernul să-și schimbe propriile politici față de romi. De aici și principalele diferențe de viziune Între elita „autonomă” și cea „integraționistă”: prima, având susținere din afara țării, putea să facă presiuni asupra structurilor statale, În timp ce ultima doar se plia politicilor promovate de către statul român. Aceste diferențe au continuat până În prezent, cu consecințe nefaste asupra unei Mișcări rome unificate și a promovării unei
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de către SUA a dolarului ca monedă de schimb și monedă de rezervă a noului sistem monetar internațional; dependența Europei de America datorată faptului că Europa a ieșit extrem de slăbită din acest război; inițierea de către SUA și dezvoltarea unor puternice procese integraționiste de nivel politic și comercial, prin intermediul GATT și apoi al OMC; creșterea rapidă a vitezei de decontare în cadrul sistemelor de plăți internaționale; concurența cu sistemul economic socialist, gândit și realizat în practică ca având un nivel de integrare ridicat; accentuarea
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
la drum acum -, vor avea nevoie, pe de o parte, de un mediu propice, asta este circumstanța politică la care aspirăm prin organizarea Forumului, și, pe de altă parte, vor avea nevoie de o injecție continuă de energie, aș spune integraționistă, de energie europeană din partea Uniunii, din partea Alianței Nord-Atlantice, din partea altor formule de cooperare regională, în așa fel încât buna intenție care pornește pe 5 iunie să nu moară pe 6. Forumul nu este o întreprindere, un angajament de o zi
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
de zece ani, integrarea în UE și NATO. Acum că ne-am integrat în NATO și vom adera fără doar și poate, la anul, în UE, care sunt zonele de interes prioritar ale politicii externe românești? Mihai-Răzvan Ungureanu: Evident, proiectul integraționist se încheie odată cu anul 2007. România, după 2007, are alt chip, are altă forță și, implicit, o altă musculatură politică. Din ianuarie 2005, construim un tip de politică externă ofensivă, axată pe vectorii principali de interes. De la o Românie-obiect al
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
evoluție europeană. De altfel, și suntem așezați într-un loc aflat la confluența a două mari inventare de interese: interesul NATO, interesul transatlantic, și interesul Uniunii Europene. Amândouă se întâlnesc pe aceeași graniță geografică, ce desparte, la Vest, o filosofie integraționistă, iar la Est, o filosofie disolutivă. Această filosofie integraționistă, al cărei termen tare îl reprezentăm, prin intrarea noastră în NATO și prin viitoarea noastră identitate europeană, ne obligă la un alt fel de a face politică externă, mult mai ferm
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
loc aflat la confluența a două mari inventare de interese: interesul NATO, interesul transatlantic, și interesul Uniunii Europene. Amândouă se întâlnesc pe aceeași graniță geografică, ce desparte, la Vest, o filosofie integraționistă, iar la Est, o filosofie disolutivă. Această filosofie integraționistă, al cărei termen tare îl reprezentăm, prin intrarea noastră în NATO și prin viitoarea noastră identitate europeană, ne obligă la un alt fel de a face politică externă, mult mai ferm, mult mai clar, mai concis și mult mai activ
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
ministerului, cât asupra valorii propriu-zise a gestului de politică externă. Luna ianuarie a definit omul președintelui, el este cel care construiește și fasonează vectorii de politică externă, luna ianuarie este cea care a definit profilul primului-ministru pe chestiunile de politică integraționistă, pe procesul de integrare europeană. Asta este de fapt luna ianuarie, spectacolul în sine poate că e mai curând oferit de această succesiune de complemente, de ținte complementare. Politica externă în sine, în parametrii ei fundamentali, nu se schimbă cu
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]