273 matches
-
rvajatijñ³na)2. Altele sunt derivate sau corespondente. Ajuns În acest stadiu, Patañjali descrie cum yoghinul poate poseda „cunoașterea trecutului și a viitorului” (atșt³n³gatajñ³na) sau „cunoașterea vocilor tuturor ființelor” (sarvabh¿tarutajñ³na). Între acele siddhi care au o funcție tehnică, nu numai intelectivă, sunt blocarea foamei și setei (kÌutpip³s³niv•tti) sau obținerea imobilității (sthairya), iar Între cele propriu-zis magice: intrarea În corpul altcuiva (paraïarșr³veïa), deplasarea În spațiu („mersul În cer”, ³k³ïa-gamana) sau posibilitatea de a deveni infinit de mic (añim³di-pr³durbh³va). Prin astfel de
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
2 ani, vârsta socială 0‑3,5 ani. Dacă analizăm organizarea mintală a normalității și a deficienței mintale, se pot identifica două tipuri de bază ale deficienței: 1. Deficiența mintală de tip ACCI - tipul de organizare cu asonanță cognitivă comunicațional‑intelectivă - se caracterizează, în primul rând, prin existența factorilor nonevolutivi sau involuntivi, la nivelul blocului energetic, în general la nivelul sistemului nervos (acest tip de organizare este mult mai rigid și mai limitat ca posibilități de transformare interioară). Factorii de perturbare
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
la celelalte niveluri - reprezentare, memorie, atenție - asonanța este relativ totală, cu unele posibilități limitate în raport cu valorile biologice; - în ceea ce privește motivația, putem întâlni o motivație mai bine sau mai puțin organizată la nivel biologic; nu putem vorbi despre o motivație cognitivă sau intelectivă; - afectivitatea este nediferențiată, apar de regulă forme de afecte determinate de instinctele de bază sau de unele nevoi de apărare; - la nivelul comunicării se întâlnesc asonanțe de recepție, ca și la nivelul cogniției, esențializarea fiind cea mai afectată; propriu‑zis
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
extrem de concisă, ea trebuind însă raportată la factorii de organizare și la cei de perturbare, pentru a se obține elemente de detaliu în fiecare caz în parte. 2. Deficiența mintală de tip DCCI - tipul de organizare cu disfuncționalitate cognitivă comunicațional‑intelectivă - se caracterizează prin prezența dominantă a factorilor disfuncționali la toate nivelurile. La fiecare nivel în parte, factorii de perturbare distorsionează funcțiile până la schimbarea tipului normal de organizare (pe baza factorilor de organizare). În practică este posibil ca acest tip „pur
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Păunescu, C.; Mușu, I. (1990), Recuperarea medico‑pedagogică a copilului handicapat mintal, Editura Medicală, București. Păunescu, C.; Mușu, I. (1997), Psihopedagogie specială integrată. Handicapul mintal. Handicapul intelectual, Editura Pro Humanitate, București. Păunescu, C. (1999), Terapia educațională a persoanelor cu disfuncții intelective, Editura ALL, București. Planchard, E. (1968), La pédagogie scolaire contemporaine, Bruxelles. Popescu, G.; Pleșa, O. (coord.) (1998), Handicap, readaptare, integrare, Editura Pro Humanitate, București. Popescu‑Neveanu, P. (1978), Dicționar de psihologie, Editura Albatros, București. Popovici, D.V (1999), Elemente de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
ochiul (ca substitut reciproc cu piatra), spirala. Uneori, în plan formal, răzbat ecouri din creațiile lui Ion Caraion sau Cezar Ivănescu, alteori cadențele sunt ludic folclorice sau argheziene și barbiene, dar B. încearcă să evite actul mimetic, chiar dacă uneori asumarea intelectivă nu e săvârșită. Un ultim poem, mărturie a unei conștiințe, iese din sfera ciclurilor și încheie o viață și o operă mult prea scurte (Posteritate). SCRIERI: Versuri pentru aer, I-II, îngr. și pref. Nicolae Manolescu, București, 1986-1989; ed. (Vers
BUZINSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285976_a_287305]
-
și Renaștere. Gândirea Evului Mediu. De la începuturile patristice la Nicolaus Cusanus, traducere, selecția textelor, prezentări bibliografice, indici și note de Octavian Nistor, Editura Minerva, București, 1984, vol. II, p. 38. Toma d’Aquino, Summa Thelogiae I, întrebarea LXXIX: „Despre puterile intelective”, în Între Antichitate și Renaștere, ed. cit., vol. II, pp. 101-102. Octavian Nistor, „Toma din Aquino”, în Între Antichitate și Renaștere, ed. cit., vol. II, p. 50. Ibidem, vol. I, Moise Ben-Maimon, pp. 293-296. Moise Ben-Maimon, Călăuza șovăielnicilor, (Partea a
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
este un produs mediatic, fiind asociat cu valorizarea excesivă a notorietății, devenită un apanaj al accesului la micul ecran și al formării percepției publice, exercită o puternică influență asupra modului în care copiii și adolescenții își structurează categoriile perceptive și intelective asupra actorilor sociali și a raportului dintre diferitele domenii ale experienței sociale și culturale. Structurile de construire și de difuzare a sistemelor de semnificare a faptelor, realităților, actorilor, evenimentelor, personajelor publice nu mai sunt dominate de școală și familie, ci
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
individul conduce și acționează, mintal și motric, într-o situație dată sau în situații specifice. Conduitele se clasifică și se ierarhizează ca fiind: elementare, intermediare și superioare. Conduitele reunesc procesele psihice și reacțiile comportamentale; în acest context, procesele psihice, senzoriale, intelective și afective sunt concepute ca fiind de natură internă. Inteligența este o conduită internă, mijlocită instrumental, prin care subiectul întreține relații cu lumea, detașând relațiile obiective existente în realitate, dincolo de ceea ce oferă percepția. Tipurile de conduite deviante au generat multe
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
fericirii, ale îngrijorării, capacitatea de a scurtcircuita un întreg parcurs văzând realmente, nu imaginându-mi, trecutul și viitorul copiilor mei în instantaneul de pe covor, toate acestea declanșaseră un tip de sedimentare care avea să se cunoască în scrisul meu concret, intelectiv, abia peste câțiva ani. Din păcate pentru autenticitatea mea scriitoricească, nu mă număr printre oamenii care susțin că n-ar putea să trăiască fără literatură, fără scris : bogăția vieții, ficțiunile ei care-ți permit să trăiești de mai multe ori
Despre natură, anotimpuri, animale tofelul. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Mihaela Ursa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1783]
-
determinat de specificul bio-psiho-cronologic: forța fizică, capacități intelectuale crescute etc. La vârsta adultă sunt săvârșite infracțiuni care cer mai multă prudență și experiență de viață. Perspectiva psihologică de analiză a delincvenței, încearcă să explice în ce măsură omul dispune de o capacitate intelectivă, afectivă, volitivă, capabilă să mențină un echilibru între satisfacerea necesităților gen nevoi, aspirații, interese și mijloacele legitime de realizare a acestora. Pentru definirea delincveței în unele analize teoretice centrarea se realizează pe conceptul de imaturitate socială, care generează comportamentul delincvent
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
ale delincvenței își au sursa în,,interioritatea ființei umane". Se consideră că interioritatea reacțiilor emoționale primare (frica, mânia, atracția sexuală și posesivă puternică), este posibil să genereze un comportament violent. La nivelul personalității din perspectivă psihologică, se consideră că imaturitatea intelectivă și afectivă generează comportamentul delincvent. Prin imaturitate intelectivă (intelectuală) se înțelege o capacitate redusă pentru stabilirea unui raport relațional între câștiguri și pierderi în cazul proiectării și realizării unui act delincvent (analiza beneficiului și a sancțiunii posibile). 2.3. Tipologii
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
umane". Se consideră că interioritatea reacțiilor emoționale primare (frica, mânia, atracția sexuală și posesivă puternică), este posibil să genereze un comportament violent. La nivelul personalității din perspectivă psihologică, se consideră că imaturitatea intelectivă și afectivă generează comportamentul delincvent. Prin imaturitate intelectivă (intelectuală) se înțelege o capacitate redusă pentru stabilirea unui raport relațional între câștiguri și pierderi în cazul proiectării și realizării unui act delincvent (analiza beneficiului și a sancțiunii posibile). 2.3. Tipologii psihologice ale infractorilor După cum reiese din "teoriile comportamentului
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
faptelor comise de delincvenți este extrem de semnificativ a se ține seama de gradul de sănătate psihică a individului cu scopul de a stabili nivelul de responsabilitate intelectuală și volitivă (prezența / lipsa discernământului) a acestuia în momentul săvârșirii actului delincvent. Aspectul intelectiv reprezintă gradul de conștientizare al persoanei asupra pericolul social al faptei comise, transgresarea normelor sociale și a urmărilor produse. Aspectul volitiv constă în procesul de pregătire a infracțiunii de către delincvent în vederea atingerii unor scopuri sau interese bine delimitate. Din perspectivă
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
urmărilor produse. Aspectul volitiv constă în procesul de pregătire a infracțiunii de către delincvent în vederea atingerii unor scopuri sau interese bine delimitate. Din perspectivă juridică răspunderea penală pentru delictul săvârșit, prevăzut de legea penală reprezintă o capacitate psihologică atât sub aspect intelectiv cât și volutiv (Dragomirescu, 1976, p. 71). În absența implicării conștientizate a celor două aspecte (intelectiv și volitiv) în plan psihologic ne aflăm în fața unei incapacități psihofizice, iar în plan juridic a unei iresponsabilități sau a lipsei de răspundere penală
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
scopuri sau interese bine delimitate. Din perspectivă juridică răspunderea penală pentru delictul săvârșit, prevăzut de legea penală reprezintă o capacitate psihologică atât sub aspect intelectiv cât și volutiv (Dragomirescu, 1976, p. 71). În absența implicării conștientizate a celor două aspecte (intelectiv și volitiv) în plan psihologic ne aflăm în fața unei incapacități psihofizice, iar în plan juridic a unei iresponsabilități sau a lipsei de răspundere penală, ambele prevăzute în legea penală. Este evident că incapacitatea psihofizică se constată extrajudiciar. Investigația pentru stabilirea
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
Această diadă se află în raport cu distincția natură-ipostază, de asemenea cu diada logos - tropos, acest ultim fapt constituind originalitatea gândirii lui Maxim față de predecesorii săi. Potrivit lui Maxim, faptul că omul este creat după imaginea lui Dumnezeu se referă la sufletul său intelectiv și rațional, și omul este în mod egal după imaginea lui Dumnezeu prin capacitatea sa de autodeterminare care se identifică cu voința naturală. Așadar, Maxim consideră imaginea lui Dumnezeu ca fiind logos-ul omului prin care se definesc caracteristicile esențiale
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
episoade în Viața ca o pradă despre școala care nu numai că nu-i șlefuia diamantul personalității sale creatoare, ci mai degrabă i-l sfărăma prin metode barbare. Gabriel Liiceanu, în Întălnire cu un necunoscut, relatează cum își descoperă potențialul intelectiv într-un concurs de istorie inițiat între școli. E adevărat că acești oameni sunt ei înșiși altfel, sunt elite, și dacă aș urma teoria scriitorului Tudor Cătălin Zarojanu, pănă la urmă omul ajunge să și exerseze vocația, cănd o are
„Să fie sfȃrşitul? Sau abia atunci începi?” Constantin Noica Savuroase paradigme pedagogice în sos de pasiune. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2311]
-
trupului, adică În somn și la apropierea morții 4: acest lucru se datorează fie unei curățiri (katharsis) a trupului În astfel de clipe, fie unei krasis, dispoziție prielnică divinației. În orice caz, are loc un soi de ațipire a facultății intelective (logistikon) capabile de a raționa (phrontistikon), care lasă intuiția liberă să acționeze. Plutarh stăruie asupra caracterului irațional al facultății divinatorii care „ajunge să perceapă viitorul fără sprijinul unui raționament” (432 d), cu atât mai mult cu cât „se Îndepărtează de
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Întregii existențe și toate obiectele și experiențele noastre (simțuri, gândire, sentimente și intuiție) sunt doar posibilități cuantice dintre care conștiința poate alege, transformându-le În realități palpabile. Conștiința este expresie a activității ansamblului de funcții, stări și procese psihice senzoriale, intelective și reglatorii În unitatea lor funcțională; o sinteza integratoare de fenomene psihice ce permit subiectului (individul uman) să fie capabil să aibă percepția imediată și continuă a existenței sale, a actelor sale comportamentale și a consecințelor lor În lumea exterioară
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
și asupra sinelui și de a acționa În conformitate cu propria voință, ceea ce ne deosebește de mașini. Conștiința este un sentiment pe care omul Îl are asupra moralității acțiunilor sale. Conștiința expresie a activității ansamblului de funcții, stări și procese psihice senzoriale, intelective și reglatorii În unitatea lor funcțională. Conștiința o sinteza integratoare de fenomene psihice ce permit subiectului (individul uman) să fie capabil să aibă percepția imediată și continuă a existenței sale, a actelor sale comportamentale și a consecințelor lor În lumea
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
Amiel, atent să capteze absolut totul, revenind de două sau mai multe ori pe zi la carnetul de Însemnări ori detașarea antiseptică a lui Baudelaire, de a nu lăsa În pagină nimic altceva decât rezultatul arderii intense a procesului strict intelectiv), doar jurnalul care problematizează poate radiografia relația complicată dintre ficțiune și realitate. Interdicția magică E extrem de greu de stabilit În ce măsură un autor de jurnale intime Începe să scrie având de gând să spună adevărul și numai adevărul. Că pactul sincerității
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
complex naturalism- estetism", specific Decadenței: "Dacă Nietzsche a exaltat corpul ca pe o oportunitate și ca pe o salvare, Eminescu rămâne în sfera unei indeterminări dureroase, rezultate din efortul de a introduce în conceptele și reprezentările tradiționale o experiență emoțională, intelectivă și imaginativă cu totul nouă (op. cit., p. 17). Eminescu "consună" cu spiritul Decadenței, cu precizarea că decadentismul "nu e un romantism îmblânzit și nici un romantism înalt, ci mai curând un romantism dereglat" (p. 18) și că indeterminarea și ambiguitatea nu
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
în folosirea limbii, oferind sugestii pentru multiplicarea posibilităților ei și transformarea unor virtualități în fapte actualizate și în realități. Fără îndoială, funcția expresivă reprezintă manifestarea subiectivă a vorbitorului, dar nu numai în formă sentimentală sau volitivă, ci și în formă intelectivă și rațională. Funcția expresivă a limbii nu se manifestă, cum se crede de obicei, numai în opera artistică, ci și în vorbirea obișnuită. Astfel, în răspunsurile posibile la o întrebare banală precum: Mergi la plajă ? aceeași informație poate fi redată
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
concluzii pozitive, favorabile cunoașterii, arătând că, de exemplu, chiar și În timpul somnului, cu toate că putem respinge toate senzațiile și reprezentările pe care le avem ca fiind false, ceva tot rămâne ca reprezentând o certitudine, iar această certitudine este una de natură intelectivă: știm că acele senzații sau reprezentări există Într-adevăr. Că ele pot fi eronate, este o altă chestiune, dar pentru a fi depistate și categorisite astfel ele trebuie să existe pentru intelect. În afară de asta, tocmai pentru că falsul sau adevărul sunt
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]