449 matches
-
excluzînd-o din sfera complicațiilor intelectului. Aceasta ar fi fost doar o ființă fermecătoare, un soi de „fluture" al biologiei umane. În realitate, lucrurile au stat, în majoritatea cazurilor, altminteri. Cea care i-a fost soție, Cornelia, născută Brediceanu, era o intelectuală în măsură a-l înțelege (chiar... cu asupra de măsură!), date fiind momentele cînd, după cum recunoștea poetul, „se întîmpla să mai sar peste morala conjugală", momente pe care le tolera, și - fapt cu osebire relevant - a-l ajuta în activitatea
Muzele lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6277_a_7602]
-
tip politicos, o reținere delicată de ordin împăciuitor. A fi cronicar tandru și tolerant e o circumstanță agravantă în lumea de azi. De fapt, în Serenela Ghițeanu întîlnești forma aparte a unei pasiuni literare de tip degustător, adică genul de intelectuală predispusă mai curînd să guste un text decît să-l creeze. Recenzenta savurează literatura, nu o produce. Cultă și înzestrată cu o sensibilitate de tip melodic - acea sensibilitate care face ca un om să se bucure de prozodia și sintaxa
Cronicarul blînd by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5429_a_6754]
-
normelor și a regulilor subînțelese, textele de aici nu au virtuți estetice, ci însemnătate documentară. Dar rigidizarea de comportament și noblețea rece dispar atunci cînd autoarea, în loc să scrie, vorbește. De pildă, interviul cu Irina Haznaș oferă o altă imagine a intelectualei noastre, căci îi redă ritmul oral al ființei, un ritm mult mai expresiv decît cel livresc. Bușulenga vorbea mai bine decît scria, oralitatea ei lăsînd să transpară exact elementul pe care erudiția îl ucidea: căldura vieții. În acest caz, dintr-
Ritmuri memoriale by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6664_a_7989]
-
o carte-album în care palpită nu doar aerul tare al unei epoci fascinante, ci și niște personaje cuceritoare. Intitulată Cartea Herminei (Editura Peter Pan, 2010), scrierea, însoțită de nenumărate imagini de epocă, ne oferă notațiile autobiografice ale Herminei Ciorogariu, o intelectuală arădeană, născută în 1878 și care a trăit până în 1973. Am o sensibilitate aparte față de lumea și subiectele descrise în această carte rămasă multe decenii în scrinurile unor familii de intelectuali din Arad. Ca dintr-o ceață a memoriei, numele
Literatura de scrin by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6571_a_7896]
-
ei mărturisire, fericire în lacrimi, e figura, stilizată, a patimilor retrăite pe cât de disciplinat și de senin, pe-atât de frenetic. O anume visceralitate, exact aceea a trupului care suferă pentru mărinimia spiritului, se ascunde în pliurile unei muzici rafinate, intelectuale: „Bună dimineața în struna ta - cine poate înțelege/ Călătoria cu valuri la subsoară?/ Ce lege neștiută va culege/ Struna ușoară?" Un must de sânge hrănește finețea unei arte care bucură neliniștitor. Și e ceva mai mult decât sacrificiul unui șir
Patimile viorii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6405_a_7730]
-
pe care Jeni i le face «Profesorului», dar și lui Noica, Cioran sau Mircea Vulcănescu etc. Și multe altele." Spre a risipi nedumerirea cititorilor, ar fi nimerit ca Doina Uricariu să iasă în presă și să lămurească aceste detalii. O intelectuală atît de rafinată, cum a fost Jeni Acterian, merită toată atenția noastră, mai ales atunci cînd face portretul contemporanilor amintiți. Ce cred scriitorii despre cititori În primul număr (triplu) din acest an al revistei DISCOBOLUL, care apare la Alba-Iulia, citim
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6349_a_7674]
-
publicam pentru că eram la Lisabona. Și atunci ne-am hotărât și noi să... manipulăm, dacă ei ne manipulează! Era în septembrie, în timpul Festivalului Enescu, și am împrumutat bani și am cumpărat câte bilete am putut la festival, unde era toată lumea intelectuală a Bucureștiului. Ne-am dus să ne vadă că suntem acolo, să nu mai poată inventa. Atunci am descoperit că zvonurile erau ca niște animale, capabile să se adapteze. Imediat zvonul s-a transformat. Nu am mai auzit că aș
De la cenzura ca formă de libertate la libertatea ca formă de cenzură1 by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/4986_a_6311]
-
vedetele al cărei nume e intens vehiculat în științele politice. Explicația se află într-un anume soi de antipatie personală, pe care Tony Judt pare s-o nutrească pentru Arendt. Această delimitare e generată de ambiguitatea structurală a personalității strălucitei intelectuale care n-a înțeles niciodată de ce a fost persecutată de germani, din moment ce ea însăși, deși evreică, aparținea înaltei aristocrații germane a spiritului! E un fenomen mult mai răspândit decât ne-am imagina, o stranie cecitate din partea unor personaje care n-
Brave old world (4) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5555_a_6880]
-
de joi 4 aprilie 1929. Așadar, exact la un deceniu după participarea ei la istorica conferință ce a decis reintegrarea leagănului națiunii noastre în corpul statului român modern, Marioara Șerban (născută Blaga) e definită din chiar prima frază drept o intelectuală a Transilvaniei - „mândria poporului de dincolo de Carpați”. Articolul, semnat doar cu inițiala M., oferă o sinteză a turbulentei perioade de formare a tinerei doamne, stabilită între timp în capitala provinciei române Transilvania: „Nobilele însușiri sufletești și intelectuale le moștenește dela
Variațiuni pe tema unei fotografii din R.l. by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3531_a_4856]
-
viața poporului norvegian. În anul 1918 trece cu tatăl ei la Paris, unde acesta era chemat de Take Ionescu, spre a face parte din Consiliul Național Român. Noi orizonturi de cultură și civilizație se deschid în «orașul lumină» privirilor tinerei intelectuale din Transilvania. Ea urmează cursurile de la Sorbona și Collége de France și ia parte la propaganda în favoarea României (colaborează la ziarul „România” din Paris). În mijlocul Parisului triumfător, în entuziasmul general al aliaților învingători în marele războiu și mai ales în mijlocul
Variațiuni pe tema unei fotografii din R.l. by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3531_a_4856]
-
nu a ajuns, celebra Declarație va fi semnată timp de mai multe zile, pe măsură ce soseau deputații. În ciuda acestui fapt, nimeni nu poate nega că atitudinea românilor e clară, în favoarea Unirii. Este adevărat că există un grup în interiorul elitei politice și intelectuale românești care se opune proiectului unionist. Cei câțiva intelectuali care se opun nu reprezintă însă un curent de opinie semnificativ. De exemplu, Traian Vuia se opune, există corespondența sa, scrisorile în care își îndemna apropiații să nu susțină Unirea. Dar
Traian Vuia s-a opus Marii Uniri din 1918 by Editura DCNEWS Team () [Corola-journal/Journalistic/31852_a_33177]
-
nu a ajuns, celebra Declarație va fi semnată timp de mai multe zile, pe măsură ce soseau deputații. În ciuda acestui fapt, nimeni nu poate nega că atitudinea românilor e clară, în favoarea Unirii. Este adevărat că există un grup în interiorul elitei politice și intelectuale românești care se opune proiectului unionist. Cei câțiva intelectuali care se opun nu reprezintă însă un curent de opinie semnificativ. De exemplu,Traian Vuia se opune, există corespondența sa, scrisorile în care își îndemna apropiații să nu susțină Unirea. Dar
Marea Unire din 1918 - Controverse necunoscute despre constituirea României Mari by Editura DCNEWS Team () [Corola-journal/Journalistic/31868_a_33193]
-
între timp, cu "intelectualii lui Băsescu"? Se pare că din toți "apostolii" au rămas doar doi - Cristian Preda", a scris fostul premier. VEZI și: Năstase cheamă ”câțiva idioți” de la B1 TV la pușcărie Răspuns pentru EBa Adrian Năstase a adăugat: "'Intelectuala lui Băsescu', Monica Macovei, a dovedit "consecvență" în principii și "și-a făcut treaba" în reformă". El i-a răspuns și Elenei Băsescu, care a criticat-o dur pe Monica Macovei: În ceea ce mă privește, eu nu am uitat aceste
Năstase: Ce mai fac "intelectualii lui Băsescu" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/31178_a_32503]
-
provocărilor și, mai ales, misiunilor ce li se încredințează, cu o promptitudine și o pasiune greu de imaginat azi, când tentațiile de orice natură sunt atât de tulburătoare. Maica Iosefina Giosanu (n. 5 mai 1963, Stănița, județul Neamț) e o intelectuală autentică, posesoarea unei culturi impresionante și, în același timp, o cercetătoare instruită și erudită, care s-a impus prin două cărți esențiale privitoare la Mănăstirea Văratec - Stavrofora Nazaria Niță. Un model de stareță a vremurilor tulburi. In memoriam (2008) și
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
Nae Ionescu), și ea autoarea unor mots d’esprit, a unor verdicte necruțătoare, și, în general, posesoarea unei atitudini neechivoce de amazoană, dotată cu „spirit de cravașă“ și autoarea unor „seducătoare coregrafii dictatoriale“, „voluntara, senzuala, năstrușnica, drăcoasa, apriga Cella“. Două intelectuale autoare ale unor jurnale de marcă dedicate inter- și postbelicului, Alice Voinescu și Jeni Acterian, se alătură galeriei de portrete exemplare; pe Alice Voinescu însă Dan C. Mihăilescu o asimilează, ca personalitate, cu autoarea Timpului ce ni s-a dat
Elogiu feminității by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2939_a_4264]
-
traducerilor pe care le-a publicat Mihail Steriade în presa din Franța, Belgia și România. 6-8. Nu a apărut în revista Cronica nici unul din articolele menționate în epistolă. 9. Maria Holban (1901-1991), medievistă și excelentă traducătoare. A fost o autentică intelectuală. Azi este complet uitată. 10. Const. Ciopraga - Maria Holban - Incantations. Chants de vie et de mort. Transposés du roumain în Curier ieșean, 1, nr. 5-6, 20 mai - 1 august 1941, p. 96-97. (Elogiul cântecului popular).
Noi contribuții la bibliografia lui Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4897_a_6222]
-
se află De la un populism la altul: Serbia după Milosevici, un eseu, care poate fi citit ca o continuare a sa. La fel, articolele despre Samuel Huntington și Tony Judt ar fi putut sta la secțiunea dedicată vieții politice și intelectuale americane. Nu este mai puțin adevărat însă că gruparea pe secțiuni tematice nu constituie o miză majoră a cărții, ci, mai degrabă, un auxiliar de ordonare a lecturii și o formă de descongestionare a materialului cuprins în cele 400 de
Spectacolul democrației by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/15003_a_16328]
-
jurnalele comentate în cartea Lianei Cozea sînt rezerve de afinitate. Pentru Jeni Acterian, era o problemă de atitudine istorică. Cavalerii (de ambe sexe...) ai lui '27 strîngeau rîndurile... Rețin, dincolo fronde și marote, prietenia cu Alice Botez, empatie între două intelectuale ,potrivite", mult mai puțin între două femei, tratată de Liana Cozea drept ,foarte nuanțată dizarmonie". }inînd, în alt fel, de aceeași nevoie de-a strînge rîndurile, prieteniile Monicăi Lovinescu sînt o grilă, revizuită periodic, fiindcă dezamăgirile nu lipsesc, așezată peste
Femeia la malul mării by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11091_a_12416]
-
urmare a Primului Război Mondial este expresia unificării dintre acesta și societatea civilă. Aceasta s-a realizat prin consolidarea hegemoniei clasei ce i-a cuprins pe moderații care au dominat instituțiile statului încă de la începuturile Risorgimentoului italian. Ioana Cristea Drăgulin este prima intelectuală a noii generații de gramscieni care s-a specializat în ultimele decenii în România. Deținătoare a unui doctorat la Facultatea de Șiințe Politice din cadrul Universității din București și a unor stagii de cercetare în Italia, autoarea ne prezintă un studiu
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
puținele femei care publică în această gazetă se numără Cella Delavrancea și Otilia Cazimir, căreia îi este dedicat un întreg număr în anul 1928. Din „medalionul” realizat de Arghezi, aflăm și de ce: d-ra Otilia Cazimir se deosebește în totul de intelectuala desgustată de sex și evadată din feminitate într-un hibrid. Ca o completare, singura personalitate de sex feminin care se va mai bucura de aprecierea lui Arghezi este Alice Voinescu (nr. 281, vineri 4 ianuarie 1929, O conferință a Doamnei
Eternul feminism în presa interbelică by Oana Băluță () [Corola-journal/Imaginative/13368_a_14693]
-
am publicat poezii în diferite reviste scrise și virtuale. Dincolo de muncă, vestea de care v-am amintit, mi-a produs o oarecare mâhnire! Nu știu cum să o prezint, dar oricum aș face-o rămân subiectivă. De multe ori, privind o valoare intelectuala de talia sa: fondator și coordonator de reviste culturale, membru al multor foruri ale scriitorilor români și nu numai, un model confirmat de Ordinul „Ambasadorii culturii” și Medalia „Virtutea literară” conferite de Liga Scriitorilor Români, Diploma de Doctor în Dacoromanistică
SUFLETUL NU ARE GRANIŢE ! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382589_a_383918]
-
și stadhouder-ul Provinciilor Unite. Poporul trudește din greu și suferă uneori de foame, chiar dacă sclavia a dispărut definitiv din Provinciile Unite. Protestantismul eliberează individul de orice culpabilitate în ceea ce privește bogăția: Biserica nu mai monopolizează averile. Viața publică este fastuoasă, iar cea intelectuală intensă. Există societăți savante care se ocupă cu schimbul de idei; universități celebre primesc savanți din străinătate, cum ar fi Descartes sau, înaintea lui, evrei izgoniți din Spania îunul dintre descendenții acestora, Baruch Spinoza, îndrăznește pe la 1650 să-și imagineze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
aceea și parcă nu-mi dădea drumul. N-am povestit nimănui despre asta. Eu provin dintr-o familie un pic Înstărită din nord. Sunt eu mic de Înălțime, dar la fugă nu mă-ntrecea nimeni. Mama mea era o adevărată intelectuală, lucru rar Întâlnit la țară. M-a Învățat cum să trăiesc și să am Încredere În mine, mi-a cultivat gustul pentru cărți, pictură, muzică. M-a crescut În așa fel Încât să nu am complexe de inferioritate. Prin urmare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
mă lăsam penetrată În fața ei. Fata aceea mai vine și acum din când În când la mine pentru a se lăsa umilită. Bineînțeles că mă plătește pentru asta. Apoi, am mai avut o fată de douăzeci și patru de ani, din categoria intelectualelor, care lucra la o companie de creditare, și o patroană a unui bar de jazz din Akasaka, care tocmai Împlinise treizeci de ani. Trebuia să ne dăm seama Încă de atunci: satisfacerea În realitate a poftelor carnale nu o putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
dar și prin poziția strategică, “consumă” azi rămășițele splendorii trecutului. Dar și provincia - bine “conservată” - poate produce surprize care să exceadă infrastructura precară. Dacă drumurile, căile de acces, utilitățile, baza imobiliară, infrastructura de afaceri nu sunt conforme secolului XXI, „infrastructura” intelectuala încă există, este vie și nepervertită iremediabil. Pornind de la aceste considerente, Editura Valea Verde din cadrul asociației cu același nume, a lansat o provocare - invitație intelectualilor sigheteni, inițiind în urmă cu mai puțin de o lună evenimentul „Dialogul artelor”, o serie
„BĂRBATUL DE 40 DE ANI” DE DORU DĂNCUŞ de ION MARIŞ în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349605_a_350934]