244 matches
-
cercetare din Întreaga lume, majoritatea În Franța, dar și În Portugalia, Spania, Italia, Elveția, Belgia, România, Polonia, Israel, Brazilia, Argentina, Canada sau Coreea. Imaginarul este un concept central pentru analiza comportamentului uman individual și de grup. O tradiție filosofică apăsat intelectualistă a impus ideea că omul este o ființă rațională, ale cărei acțiuni depind de mecanisme logice, reductibile la diagrame inteligibile. Or, acest mit al raționalității nu descrie o realitate, ci mai degrabă un ideal, o utopie antropologică. Pentru a Înțelege
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
vin să vorbesc În fața studenților? Nu au decât să citească din cartea mea și de acolo află tot”. Iar eu Încerc să-i conving spunându-le: „Veniți și vă spuneți povestea. Simplu, nu sofisticat, nu le țineți teorii complicate, sofisticării intelectualiste. Spuneți cum erați Îmbrăcați, ce mâncați, ce discuții aveați cu gardienii, ce discuții aveați În celulă, dacă ați fost bătut, cum vă băteau, lucruri foarte simple. Câte ore dormeați, cum era pătura cu care vă acopereați, ce boli aveați, dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Într-o primă instanță, textul, în principal adresat iubitei tot mai înstrăinate, poate părea o cercetare amănunțită a dinamicii subtile a unei relații erotice eșuate, victimă a incomunicării, ambiguității, reticențelor, tristeților. Erotica este una estetă și reflexivă, vitalist-eterată, îndrăzneață și intelectualistă deopotrivă. Dar, după cum s-a remarcat, discursul poetic transcende erosul, instalându-se invariabil pe tărâmul meditației filosofice. Rostirea este distinsă și energică, temperată de o detașare mai degrabă jucată, limbajul e măiestrit, textele caligrafiate cu aerul autenticității, iar rarele accente
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289304_a_290633]
-
până la ultimele consecințe ale autodemascării atinge cote masochiste. Dialogurile scânteietoare între Marlowe și Roger Wade reprezintă punctul de maximă îndepărtare a lui Chandler de formula romanului detectivistic. El ne propune, în contrapartidă, o excelentă proză de idei, în linia romanului intelectualist și psihologic al modernității la ora triumfului. Fiecare frază rostită de cei doi parteneri poate fi decupată și transplantată în cartea oricăruia dintre scriitorii de anvergură ai momentului. Sub privirile cititorului evoluează nu doar două voci și două sensibilități, ci
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Intră așadar în sfera preocupărilor sale critice textele în care raportarea la real/actual se diluează într-atât în ficțiune încât "satira trece din pamflet în viziune sarcastică și grotesc enorm"97. După departajarea pripită care, în fond, opune polemica intelectualistă, motivată și susținută de un ideal, cu o prezență justificată în spațiul publicistic (pamfletul de idei), discursului expresiv prin violență și trivial, demarat de instinct sau capriciu (pamfletul de cuvinte), dovadă a lipsei de cultură și de bun-simț, operată de
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
diurne, văduvite de idee, cărora poetul le-ar substitui un meșteșug facil de potrivire a cuvintelor. Noica a respins, de fapt, un tip structural neconform cu viziunea sa culturală și incompatibil cu idealul complectudinist 108, așa cum făcuse și Lovinescu, spirit intelectualist prin excelență, cu aproape un deceniu în urmă, când a atacat suburbanitatea unui pamflet ineficient cultural (avându-l ca exponent pe Arghezi), dar de pe o altă poziție, reabilitată ulterior. Dacă acești doi "cititori" marcanți ai generației '30 resping, pe temei
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
divinitatea, fie că punea în dialog, curajos și existențial, sacrul cu profanul. În ce-l privește direct, pot fi invocate, rezumativ, următoarele aspecte: 1. Ca să „cunoască” întregul (altfel spus, modul în care ființa se situează în dipticul existențial, în varianta intelectualistă a adepților psihologiei abisale: Eros-Thanatos, diurn-nocturn), el însuși a experimentat în India tehnici yoginice și tantrice, liber sau sub îndrumarea unui guru. Chiar și aventura sentimentală din casa lui Dasgupta își are o noimă pe linia misticii erotice. Altfel nu
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
numai dintr-o indemnitate socială, ci și dintr-o constatare filosofică de inanitate. În spatele oricărei estetici stă o cosmologie; ca și în spatele refuzului esteticii; iar concepția lor despre originea lucrurilor le dă grecilor, ca și moștenitorilor lor creștini, o abordare intelectualistă a formelor (sofiștii ca Protagoras fiind, neîndoielnic, de o mie de ori mai "artiști" decât filosofii ca Platon). Marele demiurg din Timaios creează lumea după un tipar, contemplând arhetipurile. La fel, pentru micul demiurg artizanal, a fabrica înseamnă a reprezenta
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
autor a trei volume apărute într-un ritm susținut: Semn (1968), Versuri (1970), Umbre de apă (1972). Poezia lui este perfect consubstanțială cu opțiunile sale teoretice, mizând convergent pe o scriitură emfatic modernistă, ca și pe o substanță reflexivă acuzat intelectualistă, excentrică ideologic și tematic în epocă. Un ciclu de poeme, atribuit (în Versuri) autorului imaginar Zacharias Lichter, face publică relația de continuitate a poeziei cu miniromanul eseu Viața și opiniile lui Zacharias Lichter (1969; Premiul Uniunii Scriitorilor). Concepută ca o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
la 1 decembrie 1933, sub direcția lui Geo Bogza. Articolul-program, Poezia pe care vrem să o facem, semnat de Geo Bogza, Paul Păun, Gherasim Luca și S. Perahim, expune crezul estetic și totodată explicitează titlul revistei. Respingând lirica „abstractă și intelectualistă”, dar și „poezia pură” ce se conduce după șabloane ermetice („o bâiguială pseudoabsconsă”), cei patru acuză incapacitatea autorilor contemporani „de a trăi cot la cot cu viața”. Poezia nouă - se spune - nu se poate limita la o problemă tehnică, căci
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290523_a_291852]
-
argumente științifice că progresul umanității ține de dezvoltarea neocortexului cerebral, adică a creierului reflexiv, a cărui activitate intelectuală și rațională ar sta la baza culturii și civilizației umane, dar și a dezastrelor pe care umanitatea le-a cunoscut. Raționalist și intelectualist prin excelență el va sublinia rolul formării omului prin educație și instrucție, supralicitând chiar rolul socialului În devenirea umană și realizarea profilului omului frumos. A treia ipostază este aceea a moralității care subsumează atitudinea și comportamentul omului În ambientul său
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
ignorate. A trăi În virtute, armonie și echilibru nu mai este dezideratul omului modern. Fecioriei trupului și sufletului, chipului angelic și harismatic prin har divin, care schițau chipul frumuseții clasice, li s-au substituit artificiile extravagante ale vieții moderne, diversiunile intelectualiste În spiritul postmodernismului și a „corectitudinii politice” care distrug entitățile și bulversează valorile consacrate, declasificând astfel noțiunea de frumos și sfințenie. S-a trecut astfel la o viață lâncedă, În plăceri și senzualitate, care nu mai are nimic de a
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Muzicală, București, 1983). Opțiunea pentru Bizet este foarte sugestivă în privința concepției tânărului Lovinescu, care identifica resorturile plăcerii estetice în sensibilitate (și, implicit, într-un orizont psihologic), cu mențiunea că această preferință "temperamentală" (pentru melodramă) va fi reprimată, bovaric, de teoriile "intelectualiste" ale criticului modernist, convertit la doctrina radicală a unui estetism rigid și intransigent, clamând "puritatea" artei. 137 Gabriela Omăt crede că Holban l-a influențat pe Lovinescu, invocând un fragment din romanul Viață dublă (E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, vol
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
James au fost expuse în mod mai sistematic de Lubbock, "punctul de vedere" s-a bucurat de multă atenție. Stratul "calităților metafizice" îi permite lui Ingarden să reintroducă probleme legate de "sensul filozofic" al operelor literare, fără riscul obișnuitelor erori intelectualiste. 203 Este util să ilustrăm această concepție cu ajutorul situației analoge pe care o găsim în lingvistică. Lingviști ca Ferdinand de Saussure și ca cei din Cercul lingvistic de la Fraga fac o distincție clară între langue și parole *13, între sistemul
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
atitudine pe bază de disonanță accentuează asupra procesului de autopersuasiune. Ne putem îndreptățit întreba însă dacă la nivelul omului obișnuit aceste mecanisme sunt atât de prezente. Prezumția nevoii general umane de consistență cognitivă nu e oare mai degrabă o proiecție intelectualistă, o „deformare profesională” a celor ce prin activitatea lor - savanți, profesori, cercetători - trebuie să tindă mereu la o atare consistență? Se poate răspunde că există numeroase date experimentale ce atestă teoria disonanței și a derivatelor ei. Să nu uităm însă
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
seninătate, dincolo de notele elegiace. Alte teme sunt nostalgia pentru locurile natale, văzute sub semnul fabulosului, atașamentul față de oameni și înfăptuirile ce înfruntă efemerul. Autorul își însușește mai multe surse folclorice, le utilizează direct (Miorița) sau aluziv, proiectându-le, fără siluiri intelectualiste, într-un orizont estetic în parte inedit. R. are, de altfel, o valoroasă activitate de folclorist, ilustrată de culegeri ca Dochița împărătița („basme și poezii populare din Țara de Sus”, 1972), Frumoasa Frumoaselor (1973) sau Dacă poți râde, să râzi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289281_a_290610]
-
pulsiunile primare ale inconștientului asupra eului personal. Nu trebuie să considerăm că tipul idealist este un model uman pozitiv, iar cel pragmatic un tip de model uman negativ. Tipul idealist este introvertit, pe când tipul pragmatic este extravertit. Primul este meditativ, intelectualist, al doilea este realist, Înclinat spre acțiuni practice, lucrative, mai puțin reflexiv-meditative. Acest tip este dominat de pulsiunile și nevoile imediate ale inconștientului; că tipul nostalgic este specific modelului de persoană și psihobiografiei acesteia caracterizate prin tendința de „Întoarcere către
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În care fiecare persoană Își folosește propria libertate, destinul tot se Împlinește. Mai există un aspect al destinului, legat de semnificația și de modalitatea În care este utilizat acest concept, și anume: aă ideea de destin, care este un concept intelectualist, așa cum s-a arătat mai sus, și care caută să dea o explicație sensului și formelor vieții; bă ideea de soartă, care este un concept de circulație mai largă, popular, cu un conținut aparent mai „elastic”, În care intră, ca
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ideea că „omul este măsura tuturor lucrurilor”. Această concluzie la care am ajuns ne obligă să căutăm semnificația valorică În izvoarele ancestrale, mitologice, dar și filosofico-morale ale acesteia. Originile prometeice ale umanului Cele expuse mai sus privesc ideile și originile intelectualiste și culturale ale umanismului. Acestea caută să explice concepția umanistă care Își are rădăcinile În aspirațiile spirituale ale supraeului, pe care le regăsim exprimate În două sensuri: În sens mitologic, așa cum sunt ele concentrate În mitul prometeic, și În sens
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
I. este una modernistă, marcată uneori de accentele unui neoromantism lucid, „controlat”, vădind alteori propensiuni expresioniste, o poezie însă cu precădere imagistă și totodată cerebrală, meditativă la modul parabolic. Un anumit vitalism ori energetism e temperat de o permanentă reflecție intelectualistă subiacentă. Trăsăturile definitorii sunt vădite încă din cartea de debut, în care elementele, vegetația, natura sunt mobilizate în construcții doar aparent alegorice, menținute într-un vag el însuși expresiv, tocmai prin „opacitatea” pe care o introduce. Predomină evocări abstract liricizate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287644_a_288973]
-
Cum poți să fii persan (2001). Literatura lui O. respiră aerul de familie comun reprezentanților Școlii de la Târgoviște. Ceea ce o apropie de scrierile lui Mircea Horia Simionescu sau ale lui Radu Petrescu sunt, în primul rând, caracterul ei de proză intelectualistă, caligrafică și caligrafiată, rafinată stilistic și sofisticată narativ, clasicismul temperamental și experimentalismul efectiv, recursul continuu la resursele livrescului și ale autobiograficului. O diferențiază priza mai directă la realitate, inclusiv în ceea ce privește simțul limbii vorbite, precum și un gust al umorului sensibil mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288518_a_289847]
-
nu refuză însă maniera, ba chiar face din ea cel mai constant dintre recursuri. MARIAN PAPAHAGI În proza sa, fascinația imaginarului cel mai pur și a inteligenței care gândește posibilul caută punctul autobiografic de sprijin. Autenticitatea e înțeleasă de proza intelectualistă căreia i se raliază Costache Olăreanu ca oglindă a inteligenței, fidelitate față de ipotezele și capacitatea ei combinatorie și imaginativă. Relevanța stilistică a unui text de Costache Olăreanu o dă idealul clasic de concizie, limpezime și eleganță. Umorul și fantezia adaugă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288518_a_289847]
-
formulările complicate, precum și diferitele figuri de stil. De asemenea, nu sînt recomandate cuvintele sau sintagmele cu două sau mai multe înțelesuri, precum și cuvintele străine. În ceea ce privește citatele, acestea pot fi folosite, dar nu foarte mult. Folosirea citatului oferă vorbitorului o aură intelectualistă. Este bine ca persoana care vorbește să fie percepută de auditoriu drept o persoană superioară. Totuși, aceasta nu are voie să fie percepută ca fiind foarte erudită, tocmai pentru a nu se crea o diferență prea mare între ea și
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
manifestării scria: „Dacă dorim cu adevărat să ne cunoaștem mai bine ca neam, vom găsi argumente suficiente în cultura noastră populară. Acest „credo” ar trebui să ne însoțească mai pregnant în acest început de mileniu când anumite atitudini politice ori intelectualiste încearcă să veștejească ideile existenței naționale și specificul său cu totul deosebit în peisajul cultural și spiritual al Europei.” Toate cele 15 ediții au fost vernisate de criticul de artă prof. univ. dr. Gheorghe Arion. care preciza în prefața albumului
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
filozofia lui a avut sens la vremea ei, sau că, totuși cutare sau cutare pasaj nu este de neînțeles, ci se referă la unele concepții științifice sau pseudostiințifice contemporane ? in Toate aceste criterii au, desigur, la bază o eronată concepție intelectualistă, o confuzie între funcțiile filozofiei și ale artei, o greșită înțelegere a modului în care ideile intră în literatură. De aceste obiecții față de caracterul excesiv intelectualist al abordării filozofice s-a ținut seama în unele metode elaborate mai ales în
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]