500 matches
-
Despre acest lucru scrisese Nida și în lucrarea din 1961, avertizând asupra traducerii „concordante”, care oferă peste tot același echivalent pentru un cuvant sau o expresie din limba sursă, indiferent de context. 2. Prioritatea echivalentei dinamice asupra corespondentei formale, în vederea inteligibilității (funcția informativa a limbii) și mai ales în scopul realizării impactului pe care trebuie să-l aibă mesajul (funcția expresiva și cea imperativa)59. 3. Prioritatea limbii auzite asupra celei scrise, având în vedere că Biblia este adesea folosită liturgic
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
și, în sfârșit, al corespondentelor sonore. Ultima fază, restructurarea, oferă prilejul discutării variantelor și nivelurilor de limbaj. Stilurile sunt abordate funcțional, caracteristicile lor fiind dictate de scopurile pe care le slujesc. Aceste scopuri sau funcții vizează fie eficientă - de fapt inteligibilitatea -, fie efecte speciale: sporirea impactului, înfrumusețarea formei mesajului. Trăsăturile stilistice sunt și ele de două feluri: formale (aranjarea cuvintelor) și lexicale (cuvintele și expresiile folosite). Definițiile caracterizate prin acuratețe și limpezime, precum și exemplificările foarte bogate fac din acest îndrumar o
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
sale din Septuaginta. Unii dintre cei care au tradus din ebraica au împrumutat soluția Vulgatei, Omnipotens." 5.3. Se spune ca traducătorul este silit adesea să opteze între fidelitatea față de text în conținut și expresie, pe de o parte, si inteligibilitate, pe de altă parte. La acestea se adaugă și componența stilistica. Rezultatul este până la urmă o interpretare, mai mult sau mai putin fidelă. După cum era și firesc, cele mai multe nume s-au bucurat de soluții variate de traducere. Cauza este fie
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
existența în limba română a unei game largi de posibilități lexicale și morfo-sintactice de echivalare.tc "5.3. Se spune ca traducătorul este silit adesea să opteze între fidelitatea față de text în conținut și expresie, pe de o parte, si inteligibilitate, pe de altă parte. La acestea se adaugă și componența stilistica. Rezultatul este până la urmă o interpretare, mai mult sau mai putin fidelă. După cum era și firesc, cele mai multe nume s‑au bucurat de soluții variate de traducere. Cauza este fie
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
conformitatea privind evaluarea în contabilitate; studiul empiric privind evaluarea stocurilor: între prudență Și nonprudență, de la teoria abstractă la realitatea practică privind valoarea justă. Analiza pozitivă centrată pe cazurile, ipotezele Și soluțiile specifice enumerate mai sus se distinge prin relevanță Și inteligibilitate, prin prezența formulării unor politici contabile specifice bune în condiții de adoptare Și aplicare a teoriei intenției. Ipotezele Și modelele teoretice alese se disting prin concretețe, sunt motivate din punct de vedere teoretic Și din punctul de vedere al modelării
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
de evaluări - la cost istoric sau la valoare actuală - prezintă avantaje sau dezavantaje. Ulterior, am extins analiza, pentru a reflecta modul în care utilizatorii informației contabile sunt afectați de baza de evaluare folosită în contabilitate. Caracteristicile calitative ale informației contabile Inteligibilitatea reflectă calitatea informației contabile de a fi ușor înțeleasă de utilizatori. Costul istoric, fiind costul calculat la data intrării activului în entitate este un concept ușor de înțeles, respectând astfel caracteristica informației contabile privind inteligibilitatea. Conceptul de valoare actuală reflectă
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
Caracteristicile calitative ale informației contabile Inteligibilitatea reflectă calitatea informației contabile de a fi ușor înțeleasă de utilizatori. Costul istoric, fiind costul calculat la data intrării activului în entitate este un concept ușor de înțeles, respectând astfel caracteristica informației contabile privind inteligibilitatea. Conceptul de valoare actuală reflectă valoarea prezentă a unui element bilanțier, însă poate îmbrăca oricare din următoarele forme de evaluare: valoarea realizabilă, costul curent, valoarea actualizată sau valoarea justă. Multitudinea formelor de evaluare care pot fi substituite valorii actuale face
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
de enigmatic: Platon fundamentează „marele proiect filosofic al unui Stat al dreptății în care oameni aidoma lui Socrate să poată trăi, în care să nu mai trebuiască în mod necesar să moară”. Firește, prima parte a afirmației pare accesibilă, însă inteligibilitatea ei e întemeiată de cea de-a doua parte. Într-adevăr: de ce trebuia Socrate în mod necesar să moară? Vom încerca în cele ce urmează să parcurgem argumentul lui Patočka. Pentru început, acesta reia - cu un plus de tematizare - expunerea
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
descriptibile în termeni de loc de figură - adică din punct de vedere calitativ - a căror parcurgere (punct, dreaptă, plan, spațiu) sunt în măsură să configureze un parcurs ascendent și o ierarhie. Iar această ierarhie, căreia îi corespund diverse grade de inteligibilitate (e suficient să ne gândim la modificarea pe care o aduce perspectiva proprie spațiului tridimensional în raport cu spațiul plan - a se vedea celebrul exemplu din „Flatland”-ul lui Edwin Abbott), e, în cele din urmă, o ierarhie a cunoașterii și (întrucât
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
gnostici continuă pe același principiu... - de creare a unui vocabular ezoteric. Desigur, Contra ereziilor conține mai multe pasaje plicticoase decât amuzante, dar unul merită citat în termenii utilizați de episcopul creștin care scrie: „Există un anumit pro-Principiu regal, pro-privat de inteligibilitate, pro-privat de substanță și pro-dotat cu rotunjime, pe care eu unul l-aș numi Dovleac. împreună cu acest Dovleac coexistă și o Putere, pe care eu o numesc Supervacuitate. Acest Dovleac și această Supervacuitate formând unitate, au emis, fără să emită
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
baza declarațiilor) și la precizia cartografică de care a fost nevoie pentru a realiza această reprezentare statistică, este evident cât de mult contribuie lizibilitatea la Întărirea puterii statului. Bineînțeles, autoritățile naziste au fost cele care au definit scopul acțiunii, Însă inteligibilitatea asigurată de partea olandeză a constituit instrumentul ce a permis o punere În aplicare eficientă . Ceea ce vreau să subliniez este că această lizibilitate sporește capacitatea statului pentru intervenții direcționate, capacitate care, În principiu, ar fi putut fi folosită la fel de ușor
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
unei investigații este și ea marcată de o flagrantă temporalitate 2. De altfel, chiar istoria ideilor nu începe decât în clipa când este istoricizată însăși ideea filosofică de adevăr 3. Știința și mitul au exprimat două forme, oarecum complementare, de inteligibilitate 4, aceeași funcție cognitivă - căutarea adevărurilor profunde, ascunse - apropiind încă o dată cele două domenii aparent incompatibile 5. Marxismul nu inventează mare lucru, mitul fiind o relatare oricum diferită de fabulă sau legendă, mai ales din cauza caracterului său veridic și nu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
gândirea individului singular la nivelul existenței sale celei mai solitare. Dar limba nu se manifestă și nu se dezvoltă efectiv decât În mediul social; iar omul nu se Înțelege pe sine Însuși decât după ce a verificat În contact cu ceilalți inteligibilitatea cuvintelor sale. Căci obiectivitatea e Întărită prin faptul că alte buze reproduc termenul pe care eu l-am format; iar subiectivitatea nu pierde prin aceasta nimic; omul nu Încetează să simtă faptul că e identic În natură cu omul; subiectivitatea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și am răsuflat ușurat, zicându-mi că n-are rost să-mi fac probleme, Întrucât textul nu mă vizează pe mine. În al doilea rând, am vrut să Înțeleg totuși ce se spune aici, să fac câțiva pași pe drumul inteligibilității. Și mi-a fost destul de greu, pentru că aveam În mână un text care folosea conceptele filosofice altfel decât În filosofie, Într-o manieră, aș spune, lipsită de... necesitate. El nu poate fi citit În descendența lui Kant, cum se spunea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mai larg de receptori, aparținând unui popor decăzut acum, dar care odinioară, prin strămoși, fusese purtătorul unei strălucite civilizații. Transmiterea cunoștințelor (de orice soi) în limba vernaculară le apare cărturarilor drept capitală pentru eliminarea „neînțelegerii” (barieră creată de limba străină), inteligibilitatea (cerută de renascentiști) fiind apoi premisa eradicării „neînvățăturii”. Nici un lucru nu li se arată mai „jalnic” și mai „plânguros” decât absența instrucției. Pentru acești cărturari, laici ori clerici, pregătiți în școli din țară (structurate însă după modele europene, cu programe
UMANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290334_a_291663]
-
socialmente. Iar a construi o ordine socială, așa cum susțin teoreticienii „modernității organizate”, înseamnă a introduce convenții cu privire la modul de a percepe fenomenele sociale, de a acționa în situații recurente și, totodată, a stabili clasificări ale fenomenelor care să îngăduie sporirea inteligibilității și controlul asupra vieții sociale (Wagner, 1994, p. 75-76). Or, unul dintre cei mai eficienți factori de convenționalizare este statul, împuternicit să impună criterii de clasificare în societate, să definească situații recurgând la instituțiile sale: sistemul de învățământ obligatoriu, legislația
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
controlate central. După unii analiști, modelul neoliberal etatist se perpetuează și după 1989 (Tănase, 1995, p. 3). Cele două reprezentări tipice de proiecte de dezvoltare socială au în comun finalitatea procesului modernizării și caracterul raționalist al schimbărilor sociale în vederea sporirii inteligibilității și controlului fenomenelor sociale, prima reprezentare fiind susținută de mecanisme de schimbare spontane, naturale, în vreme ce în al doilea caz era vorba despre o ordine construită prin procese de convenționalizare și clasificare înfăptuite cu sprijinul statului. Proiectul neoiobăgiei Cel mai de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pericol etc. Ceea ce trebuie precizat este faptul că ne găsim în fața a două limbaje: limbajul bolnavului și limbajul medicului, iar constituirea câmpului epistemic depinde într-o foarte mare măsură de acordul dintre acestea, de capacitatea lor de întrepătrundere și de inteligibilitate. Limbajul empiric este mult mai nuanțat, mai divers decât cel științific, întrucât este subiectiv și urmărește prezentarea trăirilor personale și al atitudinilor bolnavului față de propria sa suferință. În mod egal limbajul științific este un „cod” universal, un instrument cu și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de unele servicii și au o minimă capacitate de autoprotecție împotriva unor pericole obișnuite; - majoritatea ajung să‑și însușească limbajul, vocabularul este restrâns la cuvinte uzuale, însă vorbirea lor este imperfectă, cu numeroase agramatisme, prezintă frecvente tulburări de articulație, iar inteligibilitatea le este redusă; nu reușesc să‑și însușească scris‑cititul, iar când ajung la această performanță deprinderea este mecanică; - gândirea lor este concretă, situațională, cu limitări la rezolvări de tip mecanic, nu pot înțelege relațiile spațiale dintre obiecte; toate acestea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
mai frecvent exprimarea prin gesturi. Cu toate acestea, deficiența de auz va influența și în continuare modul de exprimare și calitatea vorbirii subiectului care se va menține deficitară pe linia exprimării, a intonației, a ritmului, a calității articulației, ceea ce afectează inteligibilitatea vorbirii; persoana cu anacuzie nedemutizată operează cu imagini generalizate, iar analiza, sinteza, comparația, abstractizarea și generalizarea, realizate preponderent prin vizualizare, duc la o serie de caracteristici legate de concretism, rigiditate, șablonism, îngustime și inerție în desfășurarea activității de gândire. Comparativ
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
violența fanteziei” se stratifică irealități discreționare, expuse într-un limbaj disonant (în care determinările exprimă nedeterminarea, simplitatea - complexitatea, temporalul - atemporalitatea, senzorialul - suprasensibilul), sub autonomia „celor mai riscante aventuri de limbaj”. În cititor, obscuritatea provoacă o „tensiune disonantă”, o „interacțiune de inteligibilitate și fascinație”. De la Rimbaud și mai ales de la Mallarmé încoace, poemul nu mai exprimă conținuturi univoce; lansează enunțuri plurisemice sau fără nici un sens, rămânând să le fie atribuit unul (sau mai multe) de către cititor. Poetul modern e un „mag al
MODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288200_a_289529]
-
aristotelică a cauzalității și perspectiva creștină asupra logicii trinitare a întemeierii. Sf. Vasile cel Mare (329-379) vorbește despre monarhia divină a Tatălui, definit ca principiu sau „început - archy (Ioan 1, 1) - al Dumnezeirii”. Dacă metafizica greacă ar prescrie criteriile de inteligibilitate pentru dogma Treimii, atunci Fiul n-ar putea fi „născut, iar nu făcut”. Dacă întemeierea ar fi, în sens metafizic, cauzală, atunci Fiul n-ar fi „de o ființă” (homoousios) cu Tatăl, ci doar un produs (ergon) al unei voinței
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
postmodernitate - nu intersectează aparatul conceptual al teologiei de la Niceea. Pe scurt, sensul teologic al „întemeierii” trinitare nu poate fi contestat cu premisele antifundaționaliste contemporane. Ceea ce cade mai ușor pradă criticii contemporane este postulatul autorului, care propune un alt tip de inteligibilitate teologică - o raționalitate „care refuză să identifice temeiul în altceva decât însăși mișcarea Duhului, care se acordă spontan, după plac, în afara oricărui cadru instituțional imaginabil”. Reperele tradiționale ale creștinismului istoric (i.e., Scriptură, dogme, tradiția eclezială) nu pot furniza, deci, o
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Să nu fie oare jocul limbajul adamic, lipsit însă de amenințările hazardului? Bucuria nemotivată a jocului nu întrupează nostalgia noastră profundă pentru teodrama paradisiacă? Despre virtuțile apofatice ale neînțelegeriitc "Despre virtuțile apofatice ale neînțelegerii" Există domenii în care setea de inteligibilitate nu poate fi pe deplin satisfăcută și în care, în același timp, refuzul de a ne supune oricăror exigențe pe care nu le putem înțelege antrenează distrugerea civilizației noastre. F.A. Hayek (1899-1992) Răul inexplicabil și refuzul judecățiitc "Răul inexplicabil și
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
și legi care constituie „partea pură” a științei naturii, și nu să ofere o întemeiere a acestora. Altfel spus, Kant și-ar fi propus să integreze aceste concepte și legi în „structura generală a experienței”. În discuție ar fi, așadar, inteligibilitatea principiilor metafizicii naturii corporale, și nu justificarea adevărului lor. Caracterizată în acest fel, relația dintre metafizica generală și cea specială ne apare „destul de slabă”. Tabela categoriilor oferă doar un „ghid” pentru cercetarea fundamentelor conceptuale ale științei naturii 25. Ceea ce Kant
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]