915 matches
-
altă parte, și în mod necesar, cea a patosului în care se află actul de evidență, nefiind niciodată, ca act cognitiv, decât în auto-afectarea sa și prin ea. Cu certitudine, unele determinări pur patetice pot fi reproduse în lipsa oricărei ținte intenționale, a oricărei "cunoștințe" un act de pură iubire de exemplu. Recunoașterea în existența sa autonomă a unei dimensiuni ontologice de imanență radicală în sânul căreia se înfăptuiește această repetare originară este esențială, ea singură permițând înțelegerea transmiterii cunoștințelor primitive străine
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
primului curent, dar atribuind Statului o anumită autonomie în raport cu monopolurile, se prezintă un al doilea curent pentru care reglarea monopolistă este flancată de o reglare statală. Acțiunea puterilor publice, adaptîndu-se la diferitele faze ale ciclului acumulării capitaliste, devine o reglare intențională. Ches-tiunea se pune de a ști cum se constituie acest actor dotat cu proiecte și cu voință: Într-o manieră proprie, cel de-al treilea curent reglaționist, care e și cel mai cunoscut, prezintă Statul ca "totalizarea, adesea contradictorie, a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Faulkner a încercat să stabilească mai degrabă relații parodice, decât să urmeze servil un model - fie el și unul de-un prestigiu covârșitor. Exemplele sunt mult mai numeroase. Ne-am rezumat doar la câteva pentru a pune în evidență elementul intențional din scrisul lui Faulkner. Nu e vorba de coincidențe, ci de asumarea fermă a unei structuri. Din acest motiv, paralela trebuie considerată mai degrabă un omagiu adus lui Joyce prin intermediul lui Homer, decât frecventarea involuntară a unui spațiu cultural ilustru
Primul Faulkner (III) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6818_a_8143]
-
noeză-noemă al cunoașterii fenomenologice. * Act noetic. Intenționalitate, capacitate a spiritului de a transforma lucrurile într-un sens diferit de materialitatea percepției, de fizica ei. Diferență dintre percepție și imagine. Diferența dintre imagine-ficțiune și percepție provine din structura profundă a sintezelor intenționale. Percepția se realizează prin-tr-o sinteză pasivă; ficțiunea se realizează printr-o sinteză activă... în Imaginația, Sartre scrie; "... Nu există și nu vor exista niciodată imagini în conștiință. Ci imaginea este un anumit tip de conștiință. Imaginea este un act, și
Conduita oglinzii, ca naivitate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6844_a_8169]
-
înscrie pe cetățeanul american într-o rețetă menită să funcfioneze eficient și este de presupus că un cât de mic succes al lui April în cariera actoriceasca ar fi întreținut iluzia de fericire a cuplului. Nu cred că Mendes a intențional câtuși de pufin o critică la adresa societății capitaliste americane a anilor ’50, anii unui boom economic ilustrat și printr-un baby boom, societate care să fi ucis visul american. Mai degrabă, regizorul pare interesat de a investiga limitele oricărei bunăstări
Madame Bovary de Connecticut by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7604_a_8929]
-
lansăm etc.), ci schimbarea atât de rapidă și de uluitoare la față - J3, 5). În pofida acestor grave decepții, s-a hotărât să revadă locurile natale amintindu-și că, la începutul surghiunului, de câte ori revenea la Paris din vreo călătorie, spunea, ne-intențional, inconștient, că se înapoiază la București (J3, 91). După ce a așteptat toată viața întoarcerea, ea a ajuns să se întrebe dacă a meritat să se dedice exclusiv cauzei românești, dacă o astfel de punere în paranteze a unei existențe a
Exilul, după exil by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/7527_a_8852]
-
de Eco astfel: „Nu se poate folosi nici o expresie pentru a face să dispară propriul ei conținut. Deoarece o semiotică este, prin definiție, un mecanism de a face să fie prezent în minte, deci un mecanism de a produce acte intenționale." (p. 77). Cuvîntul evocă și creează stihii. Că acea stihie există sau nu în realitate îl privește prea puțin pe semiotician. Preocupat de cuvinte, el nu iese în afara lor spre a se întreba dacă au sens sau nu. Semioticianul este
Gorgona semiotică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6402_a_7727]
-
El îl cercetează, de fapt, Andrei Pleșu în această carte discret mărturisitoare de îndoieli depășite și certitudini mereu chestionate”. Pentru autorul acestei cărți, cunoașterea nu este o aptitudine inertă a conștiinței, o ipostază statică, ci, dimpotrivă, presupune mobilizare și motivație intențională („Cunoașterea nu se exprima doar ca mod de a gândi, ci și ca fel de a fi, iar acțiunea nu e doar mobilizare motrice, ci și fel de a înțelege”.) Relevante, pentru modul de a gândi și interpreta parabolele biblice
Adevărul ca parabolă by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3448_a_4773]
-
nu e creator, ci mijlocitor. Un compozitor nu „creează“ muzică, el doar scoate din latență condițiile de apariție a muzicii. Iar pentru savurarea muzicii conștiința trebuie să se golească de ingerințele lumii. Afirmația fenomenologilor cum că orice conștiință umană este intențională, adică este „conștiință a ceva“, nu are sens din punct de vedere muzical. Pentru un meloman, condiția ascultării e conștiința goală, desprinsă de orice relație cu altceva, ceea ce etimologic înseamnă „conștiință absolută“. „Conștiință a ceva“ înseamnă imagine, reverie, adică ingredient
Sunetul crud by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3202_a_4527]
-
rămână secreți. Acum, referatele trebuie să fie detaliate, ideal fiind eventual un text care să-l întreacă dimensional pe cel cenzurat, iar sub raportul conținutului să armonizeze interpretarea meta- și intertextuală cu examenul criminalistic al aspectelor lui ideologice și, implicit, intenționale. Așadar, neîncrederea s-a extins de la scriitor spre referentul cenzor. Un automatism psihic oficial face ca un referat negativ fie și prost conceput să pară mai întemeiat decât cel pozitiv; de asemenea, un referat pozitiv e insuficient și neverosimil dacă
Cenzura editorială by Liliana Corobca () [Corola-journal/Journalistic/2985_a_4310]
-
și acțiune. Dacă înclinația către confruntare și violență irațională nu rezidau în natura umana, ci în configurația mentală conjuncturala a unui anumit mediu social, decurgea că orientarea morală a personalității pe terenul cooperării rezonabile era cu putință în măsura în care se modificau intențional datele mediului respectiv. După cum sesiza Karen Horney, fără să se angajeze totuși în direcția unui proiect de reformă explicit, contradicțiile conflictului nevrotic se regaseau în însăși compunerea societății, în opoziția dintre așteptările stimulative și factorii inhibitori între care evolua psihicul
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
este târziu”, acel receptor a înțeles totul? Adică partenerul nostru de comunicare a înțeles doar informația explicită ,,este târziu’’? Sau a înțeles și intenția noastră implicită ce stă în spatele expresiei ,,este târziu”, de exemplu, este timpul să plecăm acasă (partea intențională, implicită)? Existența unui astfel de conținut implicit a fost demult recunoscută. De această problemă s-a ocupat pragmatica în general și, cu precădere, filosoful Paul Grice. Jean Kafka, în studiul său despre natura inteligenței face o propunere și mai puternică
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
un interlocutor perfect, un cozeur desăvârșit. Are ce povesti și, mai ales, știe cum s-o facă. Narațiunea lui are nerv, exprimare și coerență. Dezlânate au fost doar întrebările mele, să mă ierte Profesorul, dar am scuza, după cum spuneam, elementului intențional. Am putut astfel afla că trofeul câștigat în 1980 nu există. Sau, mai bine zis, nu „mai” există. Ca de altfel nici unul dintre fanioanele, plachetele, cupele, în fine toate elementele care alcătuiau vitrina de onoare a clubului timișorean. Unde sunt
Agenda2005-38-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284216_a_285545]
-
pe cât se pare, doar În trecere prin Florența. Era sigur că forma crimei oglindea mintea vinovatului. Întotdeauna victima pare să Își cheme propriul călău, alegând dintre cei care Îi sunt mai asemănători. Violentul Își găsește moartea În brutalitatea unui act intențional, iar spiritul Îndrăgostit se extenuează În lascivitate și În incontinență. Așadar, pe cine căutase sculptorul ca să Îi pună capăt zilelor? Guido Bigarelli, maestrul figurilor moarte, revenise după o absență Îndelungată, sub un nume fals, ca pentru a o găsi. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
El îl cercetează, de fapt, Andrei Pleșu în această carte discret mărturisitoare de îndoieli depășite și certitudini mereu chestionate”. Pentru autorul acestei cărți, cunoașterea nu este o aptitudine inertă a conștiinței, o ipostază statică, ci, dimpotrivă, presupune mobilizare și motivație intențională („Cunoașterea nu se exprima doar ca mod de a gândi, ci si ca fel de a fi, iar acțiunea nu este doar mobilizare motrice, ci și fel de a înțelege”). Relevante, pentru modul de a gândi și interpreta parabolele biblice
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]
-
Croce cu privire la unitatea artei. Încerc să reabilitez specificul artelor, plecând tocmai de la postulatul diversității de modalități în care conștiința se adresează realului. Diferența de statut dintre Sculptură, Pictură, Arhitectură, Poezie nu se datorează diferențelor de formulare, ci celor de adresare intențională a conștiinței încă din momentul constituirii obiectului. În recunoașterea operei ca operă se instaurează un process comunicativ. Totuși, problema esențială rămâne însă cea a specificului acestui tip de comunicare. Mă întreb este opera un semn? Comunică ea o realitate ce
CRITICA MIJLOC DE A ÎNŢELEGE OPERA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 708 din 08 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351587_a_352916]
-
El își afirmă adeziunea la un realism al opiniilor, spre deosebire de realismul ontologic. Conceptul de întâmplare este explicat de Suppes cu ajutorul conceptelor de complexitate și calculabilitate, deși în Logicile moderne sau în discursul filosofic informal întâmplarea este adesea explicată cu ajutorul conceptelor intenționale sau teleologice. Acesta este cazul lui Aristotel la care Suppes se si referă. Ceea ce se produce întâmplător este incalculabil, nepredictibil și neintenționat. Aristotel face distincția între acțiunile umane înfăptuite deliberat și întâmplările și evenimentele care se produc spontan în circumstanțele
CASTELUL PARADISULUI REGĂSIT PRINTR-UN DISCURS ÎNDRĂGOSTIT de CRISTINA NECULA în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346589_a_347918]
-
Din sărăcia mea) - poetul își exprimă această încredere în poezia ontologică, trăiește poemul nu ca sentiment, nu ca mod de existență - ci pur și simplu ca viață; „a trăi pentru a trăi" este a fi poezie pentru poezie, o gratuitate intențională ce devine, pe măsură ce se consumă, inconștientă de sine. George Tei nu elogiază "cuvântul", nici nu pare a-l căuta - ci „litera"; ca și în exemplul de mai sus, unde rimele sunt numere: dacă numărul (fie prim, fie secund sau terț
VIAŢA CĂRŢILOR – POEZIA ÎN CIFRE ŞI LITERE de NICOLAE GEORGESCU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344684_a_346013]
-
existența unui raport sistematic între etică, soteriologie și eshatologie, și chiar dacă nu există în literatura teologică nici o referire directă la legătura dintre ele, problemele unității și a relației lor efective, sunt obligatorii să fie stabilite. O asemenea idee și unitate intențională a fost remarcată în înțelegerea existențială a situației în care sunt luate decizii din perspectiva ideii lui Dumnezeu și inclusiv, din perspectiva unei hristologii. Atât eshatologia, soteriolologia cât și etica sunt fundamentate pe aceeași înțelegere a umanității și a relației
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE ESHATOLOGIEI, SOTERIOLOGIEI SI ETICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350512_a_351841]
-
Din lumea tracilor, B., 1981, p. 14). Așadar Iisus i-a schimbat numele lui Simon în „piatră“ (Kifa) pentru că doar în sanscrită consoanele s, m, n au sensul acesta, fără rezonanță negativă. Este foarte răspândit în scrierile sfinte fenomenul amfibologiei intenționale legat de limbajul secret al creștinilor. Lui Natanail Iisus i-a spus: „Înainte de a te chema Filip, FIIND TU SUB SMOCHIN, te-am văzut“. Ioan, care scrie aceste cuvinte, a arătat foarte clar că Mântuitorul a știut să se facă
DESPRE NUMELE PETRU de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359977_a_361306]
-
altă parte „luptător împotriva romanilor, zelot“ e thanono în siro-aramaică, destul de apropiat de tina „smochin“. Așadar când i se spune lui Natanail că a fost văzut sub smochin trebuie să înțelegem „la o adunare tainică a zeloților“. O altă amfibologie intențională se referă la emre'h de 'loho „Mielul lui Dumnezeu“ prin confuzia dintre imera „cuvânt“ și immera „miel“ în siro-aramaică. Iată o altă paronomasie: „Ce-ați venit să vedeți în pustie? Au trestie bătută de vânt?“ Trestie e „qanio“ în
DESPRE NUMELE PETRU de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359977_a_361306]
-
dreptul român. Casa de Editură și Presă Șansa, București, 1992, pag. 20 și 40. ... 117. Tot astfel, unitatea naturală de infracțiune acoperă^5 și acele situații în care actele săvârșite în aceeași ocazie, în strânsă legătură între ele, exteriorizând un proces intențional unic, concretizează conținuturi alternative ale aceleiași infracțiuni (spre exemplu: fapta unei persoane, care, chemată în fața instanței de judecată, face afirmații mincinoase și în același timp nu declară tot ceea ce știe în legătură cu împrejurări esențiale ale cauzei, actele
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
înaintea oricărui mesaj se înregistrează un pre-mesaj, constând într-o investiție uni- sau bilaterală de de intenționalitate. Mai exact: nu există mesaj fără urmă de intenție. Mesajul este generat de o intenție uni- sau bilaterală. El poartă irepresibil o inscripție intențională: fie destinator-“ială”, fie destinatar-“ială”, fie bilaterală. Intenția de semnificare reprezintă semnul său distinctiv, marca de individualizare. Pe de altă parte, ca element constitutiv al unei conștiințe ce trăiește numai ca o conștiință a ceva, ca o conștiință înspre
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
înaintea oricărui mesaj se înregistrează un pre-mesaj, constând într-o investiție uni- sau bilaterală de de intenționalitate. Mai exact: nu există mesaj fără urmă de intenție. Mesajul este generat de o intenție uni- sau bilaterală. El poartă irepresibil o inscripție intențională: fie destinator-“ială”, fie destinatar-“ială”, fie bilaterală. Intenția de semnificare reprezintă semnul său distinctiv, marca de individualizare. Pe de altă parte, ca element constitutiv al unei conștiințe ce trăiește numai ca o conștiință a ceva, ca o conștiință înspre
Stefan Vladutescu: Mesajul în comunicarea filozofică () [Corola-blog/BlogPost/339527_a_340856]
-
instanță generică. În viziunea „emițătorului”, supra-destinatarul este destinatarul ideal. El constituie prototipul ideal al destinatarului către care se îndreaptă intenția de comunicare a emițătorului. Am zice că supra-destinatarul este prototipul destinatarului actului de comunicare. Către el se îndreaptă semnificațiile strict intenționale generate de emițător. d) Antoine Culioli introduce pentru destinatar apelativul de co-emițător. El înțelege conceptul ca desemnând starea de comunicare a destinatarului care în timp ce emițătorul îi transmite un mesaj se implică împreună cu acesta în a-l percepe cât mai bine
Ștefan Vlăduțescu: Elementele Human Communication System. Studiu asupra Comunicării () [Corola-blog/BlogPost/339559_a_340888]