255 matches
-
fie mișcat și distras, care însă nu vrea să judece. Actorul însă trebuie să știe a da seamă despre piesă și despre cauzele laudei și scăderilor sale: și cum va putea-o face daca nu înțelege de-a pătrunde în intențiunile piesei? " Modul cum Guilom Meister încearcă de-a-și aduce la cunoștință pre Hamlet va rămânea un model etern pentru artistul reprezintator. "O operă de arte deplinită e o operă a spiritului uman și în acest sens și o operă a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pe alta cu desăvârșire, adică dacă toate cele pătrunse de reflexiune nu trec la esecutarea lor așa de libere ș-așa de ușoare încît să capete adevărul unei vieți naturale, reprezintațiunea rămâne suspendată 357r între cuge tat și simțit, între intențiune și neintenționare. Actorul care, prin concepțiunea ingenioasă a principiului de viață universal al caracterelor, prin spiritul intențiunilor sale, ocupă și surprinde pe spiritul cugetător, răpește totodată simțirei plăcerea unei abandonări totale la viața ce pare reală și la mișcarea cea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de libere ș-așa de ușoare încît să capete adevărul unei vieți naturale, reprezintațiunea rămâne suspendată 357r între cuge tat și simțit, între intențiune și neintenționare. Actorul care, prin concepțiunea ingenioasă a principiului de viață universal al caracterelor, prin spiritul intențiunilor sale, ocupă și surprinde pe spiritul cugetător, răpește totodată simțirei plăcerea unei abandonări totale la viața ce pare reală și la mișcarea cea liberă a unui om individual. Dispozițiunea însă în care nu sânt împăcate conștiința cea cugetătoare cu cea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
viață nemijlocită, care însă nu e-mpăcată cu ideea (Begriff) și care are adeseori trebuința de-a fi reformată și adăugată de cătră conștiința cugetătoare. Așadar, pe câtă vreme artistul reprezintator se adresează la cugetarea noastră despărțită de simțământ, pe câtă vreme cunoaștem și admirăm intențiunile sale, până atuncea el încă nu a dat o (adevărată) veritabilă operă de arte în sensul cel mai nalt și neci nu ne-a putut transporta în iluziunea artistică. Căci, precum condiționează în tot cazul natura obiectului siguranța conștiinței, asemenea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mijlocit cu celelalte personalități. Ținta reprezintațiunei dramatice e așadar de-a lăsa să se urzească dinainte-ne un întreg pătruns de spiritul poetic, în care întreg fiecare tip în parte să ocupe tocmai același [loc] care i se cuvine după intențiunile poetului și după ideea operei de arte. Totalitatea artistică, în care fiece reprezintator în parte se simte și se coordonează ca membru al unui întreg, e așadar ținta cea mai naltă a toată reprezintațiunea dramatică și formează naturala piatră de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
generală și mai vie a unui reprezintator rămân fără tecnica vocei totdeuna în urma voinței, și acest suflet trebuie adesea să esperieze îndărătnicia unui material nedominat cu deplinătate care (renunță) abdică adesea [de] la serviciu tocmai la realizarea celor [mai] spirituale intențiuni. RESPIRAREA Artea actorului se manifestă în elementul vorbirei mai întîi într-aceea că ne induce în suflet întreagă ținoarea acelei vorbiri. Asta însă e posibil numai atuncea când ni se redă și când pricepem întreg nexul intern al vorbirei. Acest
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
din urmă; și de-aceea, pe acest stadiu primitiv, accentul simbolic întru esprimarea unor asemenea cuvinte are de-a eleva mai mult elementul articulat, adică mai mult elementul [ne]imitativ decât pe cel imitativ, se-nțelege de sine când o intențiune deosebită a poetului n-ar conditiționa contrariile. Așadar pe treapta aceasta accentul simbolic trebuie să se întrebuințeze cu precauțiune și moderațiune mare, pentru că greutatea pusă pe el ar eleva prea mult elementul sunetului nearticulat. De-aceea nu e rar de-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Nu încape îndoială că ritmul versului, pentra că ne transpune într-o dispozițiune 407r mai naltă, produce și el, deși fără s-o știm, un tempo mai încet, drept ton fundamental, decât ritmul prozei. Numai actorul să nu caute cu intențiune o recitare lungită, pentru că atuncea e prea aproape pericolul de-a cădea într-un ton nenatural și târâit. Cine va lua seama bine va vedea că lângă [o] recitațiune egal amăsurată și pe lângă un caracter cam asemenea a unei tragedii
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
are nevoie de cea mai mare bogăție de modulațiuni și de dominare asupra tuturor spețiilor de accent, căci vocea are să realizeze (pe deplin) în același timp și după trebuință elementul muzical din rime, greutățile în ritm și compozițiune create cu intențiune de poet, refrenul se revine întotdeuna cu o altă acompaniere, jocul cu sunetul și temeritatea în formarea vorbelor. Declamațiunea acestei speții de poezii, pusă-n față cu simplitatea declamațiunii poetice a speției întîi, e un contrast și am putea s-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
seriozitate această parte a artei de cătră artiști cu-atîta vom câștiga mai mult în cultură și ca oameni, căci prin aceasta se familiarizează din ce în ce mai mult cu spiritul intim al {EminescuOpXIV 332} operei de artă și începe a înțelege mai bine intențiunile mai adânci ale poetului. Din nenorocire sânt mulți actori cari, într-o rolă sau într-alta, ajutați de-un fizic sau de-o mască fericite, produc niște efecte mai ca artiștii; dar când îi pui cartea-n mână și-l
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
actor conceperea sau intuițiunea internă a unui caracter. Acest act implică în sine complectarea sa prin reprezentare cu aceeași necesitate cu care voința implică împlinirea ei prin faptă. La conceperea caracterelor e dătoria cea dentîi a artistului ca să pătrundă în intențiunile poetului și să înțeleagă relațiunea între cele spețiale și generalul opului. Va să zică caracterul nu se poate concepe clar și cu siguranță dacă actorul nu-și va da cont mai întîi de ideea piesei și dacă el nu-și va aduce
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
să înțeleagă relațiunea între cele spețiale și generalul opului. Va să zică caracterul nu se poate concepe clar și cu siguranță dacă actorul nu-și va da cont mai întîi de ideea piesei și dacă el nu-și va aduce la conștiință intențiunile poetului pentru singuratecele figuri ale dramei. Cu cât actorul va fi mai mult în stare de-a pricepe dintr-una opera poetică și de-a cunoaște din configurațiunea ei organismul unui principiu cert și creatoriu cu-atîta mai precis i se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se șteargă or să se îmblînzească cât se poate mai mult. Aceasta ar fi o idee falsă. Actorul ar cădea adesea în pericolul de-a tăia nervul întreg al piesei și de-a micșora or a șterge cele mai adânci intențiuni ale poetului. Elementul grozav or demonic dintr-un caracter să nu se îmblînzească și să nu se slăbească acolo unde ele constituiesc o pârghie esențială a opului sau poate chiar artera organizațiunii întregi. Actorul care-ar lua idealitatea concepțiunii în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ordinar, ci ea puind, parte, greutate pe motivele urei lui, onoarea lui adânc rănită prin deconsiderare și prin prepusul unui adulteriu, parte prin o superioritate de spirit și prin coloritul de umor pe care poetul i l-a dat cu intențiune, în toate astea concepțiunea ideală va găsi momente cari ridică această figură într-o sferă mai nobilă, fără ca cu asta să îmblînzească câtuși de puțin îngrozitoarea răutate cu care el urmărește ținta răzbunărei sale. Cu deosebire în naturile ce se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
o aproximativitate în efectele acestuia. Aceasta se bazează pe diferința mijloacelor lor. Căci pe când pictorul creează personalitatea din stofa fără rezistență a luminei și a colorei, cari, daca el e în genere un spirit creator, trebuie să se supună necondiționat intențiunilor lui, în vreme ce actorul, și cel mai genial, are în individualitatea lui proprie dată deja și naturală un material aspru și crud, pe care nu-l poate muia absolut și nu-l poate întrebuința așa cum vrea întru esecuțiunea intențiunilor lui. De sub
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
supună necondiționat intențiunilor lui, în vreme ce actorul, și cel mai genial, are în individualitatea lui proprie dată deja și naturală un material aspru și crud, pe care nu-l poate muia absolut și nu-l poate întrebuința așa cum vrea întru esecuțiunea intențiunilor lui. De sub mâna pictorului personalitatea se naște liberă și ușoară ca o creațiune a fantaziei lui, creațiune care nici nu lasă a se naște închipuirea unui mijloc de realizare deosebit de idee. Vedem părerea cea frumoasă apărută cu totul în suprafață
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
interne a întregii întocmiri, dacă ceea ce era un fel de ghicire în pieptul artistului, un fel de tact instinctiv, acuma prin inteligență devine conștiință curată, atuncea ea mărește totodată entuziasmul său și-i stimulează toate puterile de a ajunge toate intențiunile poetului. La artiștii cari posed o mare putere creatoare influința dramaturgului se va mărgini în esențial numai la atâta de a-i deschide o bogăție de cugetări și de a da intuițiilor forma unei forțate necesități. Cu cât mai bogat
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cultură și simțul frumosului. Antiteza dintre cultură și știință se prezintă mai hotărât și mai clar în de osebirea scopurilor lor. Începutul studiului nostru din acest punt de vedere e justificat Numai cea întîie din numitele trei părți este în intențiunea acestui tratat, cele două din urmă le vom schița numai fugitiv, pentru a da o idee despre întregul ființei culturii. {EminescuOpXIV 917} cu atât mai mult, cu cât va trebui ca din scop, să urmeze orce altă determinațiune. Scopu 1
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
răsad al culturei trebuie să pornească de la știință însăși; nu se poate semăna făină, ci numai grâu pentru a putea căpăta făină. De-a mai vorbi apoi și despre protecțiunea pe care cultura publică o dă științei, cu și fără intențiune, în vremi când reprezentanții obscurantismul[ui] și contrarii științei au devenit a fi din întîmplare partida dominantă - de a vorbi de acestea aicea nu e loc. Influința binefăcătoare a culturei și (reagearea) reacțiunea ei folositoare asupra științei, atât prin faptul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sale, ci ea trece cu deosebire... de o plăcere ș-un lux. În poporul grec cu deosebire era un grad nalt de cultură publică, însă oamenii singulari o posedau nemijlocit și nu și-o câștigau nici în sensul, nici cu intențiunea morală a culturei, tot așa de puțin cum omul prost nu-și apropriază limba noastră cultă spre scopul și ca un element al culturei. De acolo și modul propriu al arătării sale - la greci lăudată și cântată, ca deosebit înflorită
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
confesionali și dovedesc că la studiarea dispozițiunilor luate în proiectul de lege în favorul limbei maghiare s-a pierdut din vedere; că și în cauză de limbă orice pretențiune exagerată poate produce reacție și poate zădărnici și cea mai bună intențiune, că așadar, prin aplicarea unei astfel de sile, limba maghiară poate numai să piardă din puterea sa atractivă, în loc ca să se facă plăcută în cercuri cât mai întinse și astfel să-și asigure generalizarea ce se poate ajunge treptat, precum
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a conduce un stat ori nu. "Există alți logiciani politici - continuă John Stuart Mill - cari privesc știința de-a guverna ca o ramură a științelor naturale". Nu pe ales așadar sunt formele de guvern, nu expediente sunt, nu opera unor intențiuni premeditate, ci un produs organic al naturii, gingaș ca toate produsele de soiul acesta; afacerea noastră e de-a cunoaște proprietățile lui naturale și nu de-a-i dicta noi legi, ci a ne adapta legilor cari - i sunt înnăscute. Genialul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Romînul", ca cel mai bătrân organ de publicitate, este să ne aruncăm condeiul în Dâmbovița. Ceea ce ne cauzează însă o surprindere nemărginită este stăruința adversarului nostru de a ne face cu orice preț să zicem ceea ce n-a fost în intențiunea noastră: că am voit să vorbim de fiica d-sale! Aceasta ne aduce aminte apostrofa nevestei lui Sganarelle dintr-o comedie a lui Moliere, apostrofă adresată unui trecător care voia s-o scape din mînele bărbatului ei, care o bătea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
dar consimțirea Porții de-a participa la Conferință: o promisiune pozitivă de-a trimite trupe nu e în răspuns. Anglia pe de altă parte nu știa ce să facă de-acum înainte, căci celelalte puteri o țin în nesiguranță asupra intențiunilor lor. Secretarul de stat, Dilke, declarase în Parlament că intervenirea Angliei se făcuse cu consimțirea Austriei și a Germaniei. Foile oficioase din amândouă imperiile însă au contestat declarațiunea d-lui Dilke. Întrebat în Parlament dac-a văzut dezmințirea pe care
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a actualei majorități parlamentare nu-i permit unui bărbat de dezinteresarea patriotică a lui Ioan Brătianu decât alegerea între retragerea sa și o regenerare fundamentală a majorității parlamentare. Dar fie cum o fi - destul că "Romînul" nu întîmpină cu simpatie intențiunea Brătianului de-a trimite la primblare actualele Corpuri legislative înainte de espirarea mandatului lor. Și mai puțin o mistuie aceasta "Telegraful", care, pentru relele cele mai strigătoare din viața publică, află pururea o scuză, numai daca sunt acoperite de bandiera liberală
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]