124 matches
-
proceselor sociale. După cum știm, fenomenele sociale sunt foarte complexe și, de aceea, perspectivele teoretice sunt "instrumentele" pe care sociologii le-au dezvoltat în timp pentru a înțelege comportamentul uman și social. Tabelul 3.2. PERSPECTIVE TEORETICE SOCIOLOGICE Funcționalism Teoria conflictului Interacționism Concepția despre societate Un sistem de părți interrelate și interdependente. Alcătuită din grupuri care luptă unul cu altul pentru resursele limitate ale societății. Indivizii prin interacțiune directă creează consensul social. Concepția despre individ Interes scăzut referitor la personalitate. Oamenii sunt
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
grupuri de prieteni devianți și de ce alții nu fac acest lucru. Teoria prețuirii de sine crește rolul individului în opțiunea sa de a fi sau nu deviant. Teoria controlului. O teorie independentă care totuși se potrivește cu perspectiva generală a interacționismului simbolic este teoria controlului a lui Travis Hirschi (1969). Această teorie afirmă că tensiunea este universală: oricine vrea mai mult decât poate să obțină. Din această perspectivă, fiecare are motiv să fie deviant. Întrebarea firească care urmează este: De ce așa
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
la folosirea procesului de generare a studiilor (rapoarte, lucrări) științifice sociale din relatările actorilor sociali. Conceptul abducție a fost folosit limitat în filozofie și științele sociale (Pierce,1931 și Willer, 1967). El este asociat cu o varietate de abordări interpretativiste (interacționism simbolic, etnometodologie și fenomenologie), care resping pozitivismul și raționalismul critic. *) Sociologia analizează fenomenul cultural ca fapt social și ca fapt cultural propriu-zis. În acest sens, sociologia culturii ramură distinctă a sociologiei explică și analizează fenomenele și procesele culturale care au
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
accepta protecția bărbaților, apreciați ca fiind mai puternici, mai abili decât ele în aproprierea de resurse și gestionarea lor. Violența simbolică se regăsește ca o formă de influențare socială atât a comportamentelor individuale, cât și a celor instituționale. Din perspectiva interacționismului simbolic, voi considera că relațiile sociale sunt rezultatele interacțiunilor mediate de simboluri și filtrate subiectiv de către indivizi condiționați sociocultural. Mai precis, oamenii sunt influențați în receptarea existenței lor imediate de stereotipuri, pe baza cărora își construiesc prejudecăți, apoi reprezentări ale
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
previn apariția disidențelor prin nepublicare, iar pe de alta, conferă efortului cheltuit În mobilizarea capitalului relațional (semn al proximității cu puterea) valoarea unui purgatoriu transferat asupra cărții În sine. Pe fondul crizei regimului și al vidului ideologic, tranzacționalismul primează asupra interacționismului reglementat instituțional. Majoritatea scriitorilor pot evoca astfel de situații conspirative În care au fost constrânși să Își negocieze apariția textelor. Desființarea oficială a cenzurii În 1977 (Decretul nr. 472/27 decembrie 1977), la numai doi ani după reorganizarea instituției (În
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Emotions (2005Ă editata de Jonathan H. Turner, profesor de sociologie, si Jan E. Stets, profesor de pshosociologie, ambii la University of California, prezintă un bilanț al cercetărilor teoretice și empirice în sociologia emoțiilor, grupate în jurul principalelor paradigme din sociologia contemporană (interacționismul simbolic, dramaturgia, schimbul social etc.Ă. Profesor universitar, Universitatea din București Urmare a interesului crescut pentru studierea sociologică a emoțiilor, în 1986 s-a constituit o secție de „Sociologie a emoțiilor” în cadrul Asociației Americane de Sociologie, iar în 1989, din
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
K. Denzin (1990, 86Ă. 1.4. Interesul pentru managementul emoțiilor versus interesul pentru explicarea emoțiilor. Studiile care au ca scop găsirea modalităților emoționale optime în relațiile interpersonale se bucură de popularitate. Cele mai multe dintre ele sunt asociate orientării antipozitiviste, în special interacționismului simbolic (Clark, 1990; Gordon, 1981; Hochschild, 1975; Thois, 1989Ă. Considerarea emoțiilor ca fiind construite social implică faptul că ele pot fi manageriate, că anumite componente ale emoțiilor (de exemplu, etichetareaă pot fi controlate și schimbate de către indivizi fie în plan
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
Thois, 1985, 1990; Clark, 1987, 1990, 1997Ă. 2Ă Teoriile despre ritualuri subliniază importanța proceselor care sincronizează ritmic răspunsurile comportamentale interpersonale și rolul energizant al emoțiilor în sporirea coeziunii grupului (Durkheim, 1912; Collins, 1975, 1981, 2004; Szmmer-Effler, 2002, 2004Ă. 3Ă Teoriile interacționismului simbolic se axează pe identități și pe „self-conceptions” ca elemente de reglare a comportamentelor, considerându-se că indivizii tind să conserve și să susțină „self-conceptions” în diferite situații: când persoanele reușesc să reafirme „self-conceptions” sau propria identitate, atunci trăiesc emoții
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
emoții negative (Mead, 1938; Cooley, 1902; Shott, 1979; Braithwaite, 1989, 2001; Stryker, 1980, 1987, 2004; Mc-Call și Simmons, 1978; Ellestad și Stets; Burke, 1991, 1996; Heise, 1977, 1979, 1989; Higgins, 1987, 1989; Carver și Scheier, 1990, 1996, 1998Ă. 4Ă Teoriile interacționismului simbolic care încorporează ideile psihanalitice adaugă perspectivei interacționismului simbolic analiza mecanismelor psihice de apărare a sinelui în condițiile în care „self-conceptions” nu se confirmă, precum și modificarea trăirilor emoționale în astfel de situații (Freud, 1900; Scheff, 1988, 1990, 200, 2003; Turner
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
Braithwaite, 1989, 2001; Stryker, 1980, 1987, 2004; Mc-Call și Simmons, 1978; Ellestad și Stets; Burke, 1991, 1996; Heise, 1977, 1979, 1989; Higgins, 1987, 1989; Carver și Scheier, 1990, 1996, 1998Ă. 4Ă Teoriile interacționismului simbolic care încorporează ideile psihanalitice adaugă perspectivei interacționismului simbolic analiza mecanismelor psihice de apărare a sinelui în condițiile în care „self-conceptions” nu se confirmă, precum și modificarea trăirilor emoționale în astfel de situații (Freud, 1900; Scheff, 1988, 1990, 200, 2003; Turner, 2002; Tangney, 1995, 2002Ă . 5Ă Teoriile schimbului au
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
Fink, R.Callois, G.Debord ș.a. Conform cercetărilor unor sociologi de vază că E. Goffman, P.Linton ș.a., comportamentul omului în societate trebuie să fie considerat drept joc, deci că expunere publică și purtare de mască. Erving Goffman a dezvoltat interacționismul simbolic inițiat de Max Weber și G.H.Mead în direcția unei noi abordări, cunoscută sub numele de "dramaturgie socială", care este instrument al gândirii și investigării. Spectacolul, în sens de reprezentare teatrală și divertisment public, s-a adaptat la toate
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
nu poate de una singură să redea complexitatea mesajelor paratextuale; corelînd observarea regularităților textuale cu studiul parametrilor actului material al enunțării și al interacțiunii sociale, ea devine pragmatic lingvistică. Atunci beneficiază de aportul cercetărilor psihosociologice ale lui Vîgotski, în domeniul interacționismului social, efectuate mai ales de echipa genoveză din jurul lui J.-P. Bronckart. Dacă vom considera limbajul drept o practică socială, implicit vom studia și factorii extralingvistici; un prim obiectiv al demersului ar fi teoretizarea parametrilor externi prin care se postulează
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
și din lucrarea recent apărută în țara noastră, în 2010, Sociologia culturii. Antologie autori străini, care, în primul capitol, a prezentat zeci de definiții ale culturii, grupate pe curente de gândire: universalismul, particularismul, funcționalismul, structuralismul, "Școala cultură și personalitate", culturalismul, interacționismul, esențialismul, structural-funcționalismul ș.a.16. Sociologia, în general, sociologia culturii, antropologia socială și culturală, în particular, se preocupă de cunoașterea științifică a culturii, iar modul în care tratează și semnifică acest concept, dincolo de diversitatea punctelor de vedere, este diferit față de simțul
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
specifice. *) Abduct (etimologic: latinescul abductus, literal, a conduce departe). Ideea abducției se referă la folosirea procesului de generare a studiilor (rapoarte, lucrări) științifice sociale din relatările actorilor sociali. Strategia de cercetare abductivă este asociată cu o varietate de abordări interpretativiste (interacționism simbolic, etnometodologie și fenomenologie). *) http://www.edu.ro * Termenul cuprinde pe lîngă profesori, membrii staff-ului școlii și ai Consiliului Reprezentativ al Părinților *) Într-o anchetă relativ recentă despre climatul (stilul) educativ, cercetătorii portughezi identifică patru reprezentări ale adolescenților: (1
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
Funcțiile fantasmelor și ale imagourilor în economia impulsurilor, statutul colectiv al inconștientului, legătura între agregare și identificarea cu modele culturale sau cu lideri sînt tot atîtea încrucișări teoretice între RS și abordarea psihanalitică. 2.2.2. Gîndire ,,sălbatică'', bricolaj și interacționism simbolic Lucien Lévy-Bruhl, prin cercetarea sa asupra mentalității prelogice (1922), a influențat puternic lucrările lui Piaget; el propune o interpretare a modurile de gîndire a indivizilor din comunitățile tradiționale nu prin raportarea la o scară de evaluare absolută, al cărei
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
73, 96, 108-110, 116, 117, 122, 126, 153-155, 158-162, 164, 170, 198, 286 Inducție prin scenariu am-biguu, 162, 219 Influență socială, 12, 38-39, 41, 82, 89, 103, 117, 146, 148, 152, 156, 221, 223, 228, 267, 287 Inserarea RS, 31-32 Interacționism simbolic, 42-45 Interacțiune, 24, 27-33, 39, 41, 60, 68, 70, 72, 75, 82, 117-118, 142, 243, 257, 271, 286 Interviu, 17, 19, 94-101, 142-143, 149, 162, 165, 181, 192, 194, 219, 239 Î Întrebări tipice ale unui studiu de RS
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
fi abordate în capitolul următor. Capitolul 2 Structuri societale ale modernității Problematica legată de structurile societale a suscitat și continuă să genereze vii dezbateri în cadrul comunității științifice, în special prin aspectele de (aparentă?) neconcordanță între principalele teorii explicative: structuralism, funcționalism, interacționism (simbolic). Dincolo de aceste dispute, atât metodologice, cât și de abordare descriptivă, întrebarea fundamentală se focalizează pe relația dintre acțiunea și structura sociale; în speță, pe mecanismele care conduc la coeziune, dar și la conflict și, implicit, la schimbare. Mi-am
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
În schimb, a privi ceva presupune "o privire dacă nu neliniștită, cel puțin întrebătoare, pornită în căutarea semnificațiilor pe care le-ar putea avea variațiile"135. De altfel, noile curente sociologice au înțeles importanța unei astfel de tehnici. Astfel, dacă interacționismul studiază socialul și activitatea cotidiană "în primul rând ca o activitate de cunoaștere și comunicare, etnometodologia adaugă acestor dimensiuni și o dimensiune practică: ceea ce-l interesează pe cercetătorul etnometodolog este ansamblul "etnometodelor", al "raționamentelor sociologice practice", modul în care membrii
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
324 Marc Augé, La guerre des rêves. Exercices d'ethno-fiction, ed. cit., p. 155. 325 Mircea Eliade, Încercarea labirintului, traducere de Doina Cornea, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1990, p. 103. 326 Ocupându-se de relația dintre Eu și Conștiință din perspectiva interacționismului simbolic promovat de G. Herbert Mead și din cea a teoriei lui Constantin Rădulescu Motru (societatea ca realitate sufletească), Ilie Bădescu numește homo ludens și homo divinans ca fiind "polii absoluți în care prind înfiripări toate trăirile omenești. Ca atare
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
că aceasta are impact asupra indivizilor, familiilor, comunităților. Se caută soluții de prevenire-combatere a discriminărilor de orice fel. În acest fel ies la iveală efectele asimilării, limitele integrării 48, inconsistențele promisiunilor (politice)... Sociologii care le cercetează fac acum apel la interacționism, studiază afirmarea diferențelor, diversitatea (studiază cazuri de eșec individual în lupta pentru o locuință, pentru un loc de muncă...). Ordinea (politică) este văzută ca o construcție căreia indivizii i se supun și i se opun, fiind centrată mai mult pe
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
344 Eliot Freidson (1923-2005), profesor emerit la Departamentul sociologie al Universității New York, al Universității San Francisco, a fost student al Universității din Chicago și a făcut studiile cu Robert Park, Everett Hughes ș.a. Este apropiat de Howard S. Becker (prin interacționismul simbolic pe care îl promovează). În cartea sa Profesia medicală, el definește profesia prin raportare la ea însăși, prin puterea relațiilor indivizilor. Profesia de medic se caracterizează prin mare autonomie, independență, construite social, prin monopolul structurilor (formare, metode), prin controlul
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
femeilor: bicicleta, motocicleta, calul). 391 P. Champagne ș.a., Initiation à la pratique sociologique (cap. 2, "Object sociologique et problème social", pp. 53-101), Dunod, Paris, 1989. 392 Este necesară cunoașterea și stăpânirea tuturor teoriilor sociologice, deci și a teoriei etichetării, a interacționismului simbolic, a etnometodologiei, a analizei discursului, a pragmaticii, a intertextualității și indexicalității etc. 393 G. King ș.a., Fundamentele cercetării sociale, Polirom, Iași, 2000. 394 Idem, p. 53. 395 Respectul demnității umane și considerarea oamenilor ca membri competenți, convingerea că societatea
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
alte teorii, precum conștiință critică (cu scop de emancipare politică, noțiune dezvoltată de P. Freire în teoria sa critică), învățare instrumentală și comunicativă (concept dezvoltat de J. Habermas în teoria acțiunii comunicative, 1984), învățare prin reflectare asupra experienței (J. Dewey), interacționism simbolic (G. Mead), sociologia cunoașterii (Luckman) etc., teoria învățării transformative explică cum, prin reflectarea critică asupra unor asumpții, putem deveni cetățeni responsabili și avizați ai lumii postmoderne. Procesul învățării transformative poate fi schematizat astfel (Bron și Schemmann, 2002, p. 184
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
alte teorii, precum conștiință critică (cu scop de emancipare politică, noțiune dezvoltată de P. Freire în teoria sa critică), învățare instrumentală și comunicativă (concept dezvoltat de J. Habermas în teoria acțiunii comunicative, 1984), învățare prin reflectare asupra experienței (J. Dewey), interacționism simbolic (G. Mead), sociologia cunoașterii (Luckman) etc., teoria învățării transformative explică cum, prin reflectarea critică asupra unor asumpții, putem deveni cetățeni responsabili și avizați ai lumii postmoderne. Procesul învățării transformative poate fi schematizat astfel (Bron și Schemmann, 2002, p. 184
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
conceptuale și de viziune. Nu există practic nici o mare școală din istoria acestei discipline care să nu fi abordat frontal și educația - de la linia „reproducționistă” a școlii franceze inițiate de Durkheim și care merge pînă la Pierre Bourdieu pînă la interacționismul școlii americane sau „reproducționismul social” mai nuanțat al lui Basil Bernstein. La rîndul său, antropologia culturii și/sau educației se ocupă îndeosebi de procesul de transmitere culturală ca atare, de la mecanismele acestuia la criteriile de selecție ale conținuturilor selectate, încercînd
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]