124 matches
-
singure ori în grup personalitatea de bază PB. 4.6.3. Reprezentările psihopedagogice (RPP)tc "4.6.3. Reprezent\rile psihopedagogice (RPP)" Problematica reprezentărilor psihopedagogice are la bază cercetările și studiile prof. Serge Moscovici, dar este implicit susținută și de „interacționismul simbolic” promovat de Mead, prin maniera simbolico-subiectivă de procesare a raporturilor gândire - conduită. Sistemul de personalitate este un sistem deschis, realizând cu mediul nu numai un schimb substanțial și energetic, ci și unul informațional, prin recunoașterea deschisă a naturii informaționale
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
comportamentele care îi abilitează să participe în calitate de membri ai societății în care trăiesc”( M.T.S., Consiliul Europei, Comitetul pentru dezvoltarea sportului,1996, p.9.) În literatura de specialitate, mai multe curente sociologice argumentează conceptul de socializare ca funcție centrală a educației: interacționismul simbolic, funcționalismul sistemic, fenomenologia, modelul dramaturgic, etnometodologia, constructivismul structuralist (pentru mai multe detalii a se vedea Stănciulescu, E., 1996). Există mai multe criterii de clasificare a socializării. Astfel, în funcție de stadiile ciclului de viață și de obiectivele diverselor grupuri și instituții
ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
contextualul), după cum în aproape orice rezultat provenit dintr-o abordare idiografică se pot identifica anumite constante și regularități. 4. Există și teorii (modele explicative) cu pretenție de universal, începând de la unele „slabe” sub aspectul axiomatizării și formalizării, cum ar fi interacționismul simbolic, marxismul, și până la altele „tari”, ce utilizează din plin formule și modele matematice, cum ar fi cea a costurilor și beneficiilor, în varianta ei mai „severă” a alegerii raționale. Aceasta din urmă spune că, în mod obișnuit, actorul uman
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
mai sus, cea privind orientarea epistemologică generală, căreia i se subsumează, în mare parte, și celelalte. Modelul pozitivist, împrumutat din științele naturii, presupune existența unei realități obiective, a unor structuri exterioare actorilor. Cel fenomenologic - operaționalizat în sociologie în principal prin interacționismul simbolic și, în varianta lui mai tare, prin etnometodologie - mizează pe subiectivitatea umană, pe socialul construit și interpretat prin interacțiunea motivațiilor, așteptărilor, simbolurilor etc. individuale și grupale. În primul paragraf al acestui capitol am încercat să arătăm cum, și la
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
specifice. *) Abduct (etimologic: latinescul abductus, literal, a conduce departe). Ideea abducției se referă la folosirea procesului de generare a studiilor (rapoarte, lucrări) științifice sociale din relatările actorilor sociali. Strategia de cercetare abductivă este asociată cu o varietate de abordări interpretativiste (interacționism simbolic, etnometodologie și fenomenologie). *) http://www.edu.ro * Termenul cuprinde pe lîngă profesori, membrii staff-ului școlii și ai Consiliului Reprezentativ al Părinților *) Într-o anchetă relativ recentă despre climatul (stilul) educativ, cercetătorii portughezi identifică patru reprezentări ale adolescenților: (1
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
este un proces la latitudinea unei instituții rațional-instrumentale, cum este statul, ci a unui organism mult mai larg, cu o adevărată viață afectivă, cum ar fi societatea. Nu statul își redefinește identitatea, ci societatea care îl locuiește. Curentul sociologic al interacționismului simbolic exercită o puternică influență asupra demersurilor constructiviste din teoria relațiilor internaționale, vizibile în explicațiile privind modul în care apar și se dezvoltă relațiile intersocietale, precum și în metodologia de cercetare. Interacțiunile fac posibile definirea individului și a societății sale prin
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
posibilitatea stabilirii unor noi relații, noi forme de comunicare între indivizi; poate diminua fenomene negative (conflicte interetnice, violența, disensiunile între state, manifestări decadente, etc.). Funcția de socializare a individului prin joc apare și la G.H.Mead, reprezentant al curentului sociologic interacționism simbolic. El a făcut următoarea distincție: în procesul de socializare, individul, ca subiect “capabil de a elabora gesturi semnificative și, în special, simboluri semnificative, dar și ca obiect căruia i se atribuie semnificații”, parcurge următoarele stadii: “asumarea unor roluri (atitudini
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
care apar în acest proces rezonează cu o arie vastă de cercetări care se focalizează pe conceptul de cadraj (engl. frame). Printre autorii care au folosit pentru prima oară acest concept, îi amintim pe cei care fac parte din curentul interacționismului simbolic, precum Herbert Blumer (1969) și George Herbert Mead (1934). Mai târziu, contribuțiile sociologului Erving Goffmann (1959/2007; 1961) au oferit o punte de legătură către studiile unor autori mai recenți, de tipul lui George Lakoff (1987), Robert Entman (1993
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
accepta protecția bărbaților, apreciați ca fiind mai puternici, mai abili decât ele în aproprierea de resurse și gestionarea lor. Violența simbolică se regăsește ca o formă de influențare socială atât a comportamentelor individuale, cât și a celor instituționale. Din perspectiva interacționismului simbolic, voi considera că relațiile sociale sunt rezultatele interacțiunilor mediate de simboluri și filtrate subiectiv de către indivizi condiționați sociocultural. Mai precis, oamenii sunt influențați în receptarea existenței lor imediate de stereotipuri, pe baza cărora își construiesc prejudecăți, apoi reprezentări ale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
vestimentația a devenit o resursă comunicațională în străduința indivizilor de a se prezenta celorlalți într-o manieră pozitivă. Asupra acestei funcții de semnificare pe care vestimentația o îndeplinește la nivelul relațiilor sociale s-au pronunțat unii semioticieni și reprezentați ai interacționismului simbolic: Georg Simmel, Erving Goffman, Gregory Stone, Roland Barthes, Umberto Eco. De asemenea, consensul cu privire la utilizarea "metalimbajului" modei vestimentare, precum și determinanții socioculturali ai opțiunilor indivizilor sunt problematici cărora abordarea sociologică le oferă un răspuns. Însă nu numai semnificațiile hainelor și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
și formarea impresiei, pe de altă parte (pentru receptorul unui anumit stil de vestimentație), "cheia acestui proces fiind atașarea aceluiași înțeles unui anume stil de vestimentație". Prin intermediul acestei lucrări, Susan B. Kaiser își exprimă adeziunea la analiza vestimentației din perspectiva interacționismului simbolic. Așadar, o dată cu lucrarea lui Susan B. Kaiser, psihologia socială conține o abordare închegată a subiectului. Totodată, pentru evoluția abordării psihosociologie a subiectului este relevant de amintit faptul că anii '60 ai secolului trecut consemnează două conferințe internaționale care își
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
unor modele explicative reprezintă trăsăturile cele mai accentuate ale studiilor din ultimii douăzeci de ani. Startul a fost dat în 1992 de Fred Davis, sociolog american format la Universitatea din Chicago sub îndrumarea lui Herbert Blumer. Inspirat de discursul reprezentanților interacționismului simbolic, după cum o indică și dedicația cărții " În memoria lui Herbert Blumer, de la care am luat curajul de a analiza temeinic un subiect considerat frivol în sociologia americană" (F. Davis, 1992) -, autorul demonstrează că moda vestimentară este adoptată datorită faptului
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
temă predilectă în științele sociale, în opinia aceleiași cercetătoare (ibidem), putem totuși construi o abordare sociologică a modei prin structurarea analizei la nivel macro- și microsocial, ceea ce, în concepția autoarei, ar consta în apelul la tradiția sociologică a funcționalismului și interacționismului simbolic. O lucrare de referință a grupului de cercetători din domeniul studiilor culturale dedicate modei este editată în 2005 sub titlul Encyclopedia of Clothing and Fashion. Istoricul Valerie Steele, coordonatoarea acestei enciclopedii în trei volume, subliniază că cele 642 de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
2004, Internet Psychology Today). Topica include și diferențieri între stilurile de vestimentație: clasic, tradițional, conservator, fără elemente de noutate și în vogă, moderne, conform ultimelor colecții lansate. 1.7.3. Înfățișare Într-un volum dedicat analizei comportamentului uman din perspectiva interacționismului simbolic, sociologul american Gregory Stone (1964, 90) arăta că înfățișarea (appearence), în interacțiunile sociale, include dimensiunile corpului, imaginea, reputația, vestimentația, expresiile faciale. Fundamentarea teoretică a conceptului de înfățișare, după cum Gregory Stone subliniază, aparține sociologului american Erving Goffman (1922-1982). În lucrarea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
se schimbă ca efect al dezvoltării interne sau al cauzelor externe, în modă schimbarea este gratuită, schimbare de dragul schimbării" (A.L. Kroeber, 1948, 137, apud J. Stoetzel, 1963, 245). Pe o poziție identică se vor situa, peste timp, definițiile susținătorilor interacționismului simbolic, insistând asupra faptului că moda se particularizează tocmai prin schimbare. Reflectând asupra acestui fenomen, sociologul american Herbert Blumer definea moda ca "un element în continuă schimbare prin care anumite forme se bucură de acceptarea temporară și de respect pentru ca
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
sunt înlocuite de femei mai puțin senzuale, dar mai libertin în moravuri (Girolamo de Michele, 2004/2005, 259). 2.1.4. Herbert Blumer: teoria selecției colective O altă teorie explicativă a mecanismului de propagare a modei se regăsește în perspectiva interacționismului simbolic. Paradigma interacționismului simbolic s-a impus în istoria sociologiei în mare parte datorită operei lui Herbert Blumer (1900-1986) în care sintetiză gândirea profesorului său George Herbet Mead (1863-1931) într-o lucrarea de referință, Symbolic Interactionism (1969), precum și prin activitatea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
femei mai puțin senzuale, dar mai libertin în moravuri (Girolamo de Michele, 2004/2005, 259). 2.1.4. Herbert Blumer: teoria selecției colective O altă teorie explicativă a mecanismului de propagare a modei se regăsește în perspectiva interacționismului simbolic. Paradigma interacționismului simbolic s-a impus în istoria sociologiei în mare parte datorită operei lui Herbert Blumer (1900-1986) în care sintetiză gândirea profesorului său George Herbet Mead (1863-1931) într-o lucrarea de referință, Symbolic Interactionism (1969), precum și prin activitatea didactică și științifică
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
o lucrarea de referință, Symbolic Interactionism (1969), precum și prin activitatea didactică și științifică desfășurată în cadrul Chicago University (K.L. Sandstrom et al., 2001/2003, 217). Generațiile de absolvenți și doctoranzi din anii '50-'60 ai acestei universități au aderat la paradigma interacționismului simbolic și și-au înscris în tradiția sociologică activitatea de cercetare sub denumirea "Școala de la Chicago". Erving Goffman, Gregory Stone, Ralph Turner, Fred Davis pentru a-i numi doar pe câțiva din exponenții acestui curent s-au format sub îndrumarea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Turner, Fred Davis pentru a-i numi doar pe câțiva din exponenții acestui curent s-au format sub îndrumarea lui Herbert Blumer. Cele trei premize de la care pornește analiza simbolic-interacționistă a vieții sociale sunt: Herbert Blumer (1969) subliniază, în grila interacționismului simbolic, modul cum: acționează oamenii conform semnificațiilor pe care le au pentru ei diferite obiecte sociale; sunt construite social semnificațiile acestora în cadrul interacțiunilor reciproce; se transmit semnificațiile, remodelându-se și reînnoindu-se, prin procesul de interpretare la care sunt supuse
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
înfrumusețare (apud M. Perry et al., 1983, 281). Psihosociologia vestimentației a căpătat identitate cu precădere în orientarea gestalist-cognitivistă și în cea socio-culturalistă îndeosebi în anii '70 ai secolului trecut. Opțiunile cercetătorilor se îndreptau spre ipotezele din perimetrul cogniției sociale și interacționismului simbolic cu scopul de a desluși efectul vestimentației asupra formării primei impresii (L.L. Davis și S.J. Lennon, 1988; S.J. Lennon, 1986; S.J. Lennon, 1986 și F.G. Miller, 1984), modul în care indivizii percep obiectele vestimentare și le codifică în memorie
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
2007, 192). Relaționată acestui cadru teoretic, tema prezentei lucrări are ca repere teoriile sociologilor americani Herbert Blumer, Gerge Herbert Mead, Charles Horton Cooley și Erving Goffman. De obicei, contribuția acestor autori este consemnată în sociologie și psihosociologie în secțiunile dedicate interacționismului simbolic, perspectivă care studiază modul în care folosim și interpretăm simbolurile nu doar pentru a comunica între noi, ci și pentru a crea și menține impresii despre noi înșine și despre alții, pentru a construi un sens al sinelui. De
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
indivizii? Cum influențează audiența managementul impresiei? Impresia creată este falsă sau sinceră? Diferă indivizii în strategiile lor de gestionare a impresiilor?". În continuare, voi prezenta câteva cercetări care explică "înfățișarea simbolică în context social" (S.B. Kaiser, 1995/1997, 1). Termenul "interacționism simbolic" a fost creat de unul dintre discipolii lui Mead, Herbert Blumer, în 1938, pentru a desemna o perspectivă teoretică în psihologia socială, al cărui concept central median este "interacțiunea simbolică" (J. Queiroz, 1995 citat de E. Stănculescu, 1996, 41
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
discipolii lui Mead, Herbert Blumer, în 1938, pentru a desemna o perspectivă teoretică în psihologia socială, al cărui concept central median este "interacțiunea simbolică" (J. Queiroz, 1995 citat de E. Stănculescu, 1996, 41). Arnold Rose (1962) rezumă principale teze ale interacționismului simbolic astfel: (1) noi trăim într-un mediu care este în același timp fizic și simbolic, iar semnificațiile lumii și ale acțiunilor noastre sunt construite de noi înșine cu ajutorul simbolurilor; (2) datorită faptului că împărtășim cu ceilalți aceleași simboluri semnificative
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Gregory Stone (1962, 102), unul dintre sociologii formați sub îndrumarea lui Herbert Blumer la Universitatea din Chicago, sublinia relația dintre îmbrăcăminte și aspectele sinelui. De fapt, avem de-a face cu una din multiplele aserțiuni formulate în liniile teoretice ale interacționismului simbolic: din moment ce ne îmbrăcăm, ne prezentăm sau ne adresăm unei audiențe ale cărei reacții sunt esențiale pentru stima de sine (ibidem). La nivel de maximă generalitate, "sinele" (self) se referă la ideile și sentimentele pe care le avem despre noi
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
lejeritate "în a dansa charleston" (M. Conti, 1970, 272). Acestea sunt doar câteva exemple care susțin relația hainelor cu realitatea referențială, adoptarea unei ținute vestimentare fiind "un fenomen al conotației [sociale n.n.]" (R. Barthes, 1967, 25). În acord cu premisele interacționismului simbolic, o cercetare condusă de Susan B. Kaiser et al. (1984, 133) a pus în evidență faptul că acționăm asupra obiectelor în baza semnificațiilor pe care le atribuim acestora. Cercetarea urma să măsoare opiniile unui lot de 261 de adulți
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]