521 matches
-
bază de resurse regenerabile, dată fiind alinierea țării noastre la cerințele Uniunii Europene. CAPITOLUL I CHIMIA LIGNINEI I.1. DEFINIȚIA ȘI PROVENIENȚA LIGNINEI Aproape un sfert din masa lemnului uscat constă din lignină depozitată în pereții celulari și în spațiile intercelulare. Se afirmă de aceea, că acest component, încrustează planta în intimitatea structurii sale, conferind ansamblului astfel rezultat caracteristici mecanice ameliorate. Lignina reprezintă componentul aromatic principal al țesuturilor vegetale și nu reflectă o substanță cu structură definită, contrar altor macromolecule naturale
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
decât celuloza sau alți polimeri naturali, datorită grupelor funcționale pe care le conține în macromolecula sa, fiind componentul aromatic principal al țesuturilor vegetale reprezentând 20 40 % din masa plantelor superioare unde este prezentă în peretele 6 celular și în spațiile intercelulare. Prezența ligninei în plantele lemnoase marchează o treaptă superioară în organizarea acestora, ca urmare a adaptării la viața de uscat . a. lignină din paie b. lignină din iarbă Figura 1. Diverse surse de proveniență a ligninei Termenul de lignină a
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
atu împotriva tensiunilor acumulate la nivelul articulațiilor (este cunoscut deja faptul că articulațiile unei gravide sunt supuse unor presiuni și tensiuni mai mari, ca efect al creșterii greutății corporale și al edemelor - acumulare de lichid, retenție de apă în spațiile intercelulare ale țesuturilor); faptul că poate fi practicat și pe covor rulant, joggingul oferă posibilitatea gravidei de a rămâne la domiciliu, de a se opri când dorește, fără a fi pusă într-o situație delicată de a găsi repede drumul spre
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
precoce în apariŃia aterosclerozei. Creșterea nivelurilor a numeroase citokine proinflamatorii determină o sporire a interacŃiunii între leucocite și celulele endoteliale. Nivelurile serice ale unor 47 molecule de adeziune (VCAM-1, ICAM-1, E-selectinăă sunt crescute la fumători, acestea determinând alterări ale interacŃiunilor intercelulare. Studiile in vitro au arătat creșterea expresiei integrinelor CD 11b/CD 18 la suprafaŃa monocitelor la fumători, cu amplificarea migraŃiei transendoteliale a acestora și a aderenŃei monocitelor la suprafaŃa celulelor endoteliale din venele cordonului ombilical. Aceste date arată că fumatul
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
pe trunchi urmează sensul circulației spre inimă iar pe gât se îndreaptă de la cap spre omoplați și umeri. Principalul și cel mai important efect al alunecărilor este activarea circulației sângelui din venele și capilarele superficiale, accelerarea scurgerii limfei în spațiile intercelulare și pe căile limfatice. Alunecările ample și ușoare executate ritmic sau însoțite de vibrații pot să diminueze iritabilitatea unor persoane sensibile și să scadă durerea sau contracția musculară a regiunii sau a segmentului masat. Aplicându-se netezirea înaintea altor manevre
Automasajul, Hidroterapia Si Zooterapia. Terapii Alternative by VIOLETA BIRO [Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
necesare. Ritmul de suberificare depinde de temperatură, iar valorile prea scăzute ale acesteia inhibă acest proces. La unele fructe lovite, apar zone lignificate Țesuturile trofice (fundamentale) sunt caracteristice părții comestibile a fructelor sau legumelor. Celulele au pereți subțiri, cu spații intercelulare mari (12-30 % la rădăcini și fructe, valori superioare la frunze). Salata, spanacul și varza au țesuturi parenchimatice asimilatoare, cu rol în fotosinteză. Un rol de acumulare a substanțelor de rezervă îl au țesuturile parenchimatice de depozitare: parenchimul medular la cartofi
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
sau legumelor este determinat de forma, mărimea sau îmbinarea celulelor în țesuturi și de complexitatea structurării țesuturilor în organe. Această îmbinare complexă de factori hotărăște dacă un produs horticol este afânat (legumele de frunze, varza, merele) sau compact (cartofii). Spațiile intercelulare, spațiile vacuolare și natura țesuturilor diferă de la produs la produs, evoluând în funcție de gradul de maturitate, activitatea enzimatică sau gradul de turgescență. Un fruct de măr în primele stadii ale maturității diferă mult din acest punct de vedere de același fruct
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
neînsemnate. Cu toate acestea ei manifestă o capacitate superioară de cicatrizare a rănilor superficiale, care se poate realiza în circa 10 zile la 10-120C și UR 90-95%. Rădăcinoasele mai perisabile au celule mari cu pereți celulari foarte subțiri și spații intercelulare mari. Datorită numărului mare de lenticele de pe suprafața rădăcinilor, deși au rizoderma mai groasă, sunt ușor permeabile pentru gaze și pierd ușor apa. Prin deshidratare se reduce rezistența la atacul microorganismelor și apar dereglări în procesul de respirație, iar capacitatea
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
cât mai mare. Urmărind modul cum evoluează masa specifică a produselor horticole putem constata că în cazul merelor ea scade de la valori supraunitare, în cazul fructelor tinere, la valorile relativ mici pentru fructele mature. Fenomenul este explicabil, deoarece volumul spațiilor intercelulare s-a mărit mult. Plutirea la suprafață sau lăsarea la fundul apei a unui fruct de măr ne comunică o informație foarte importantă, corelată cu gradul său de sănătate sau stadiul de coacere. Ardeii își păstrează masa specifică neschimbată, cu
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
0 C distruge iremediabil cartofii, mai ales dacă survine lent. Pereții celulari sunt rupți, apa se pierde. Prin dezgheț lent, consistența tuberculilor rămâne făinoasă. Dezghețul rapid determină distrugerea iremediabilă, cartofii se înnegresc și se transformă într-o masă umedă. Spațiile intercelulare sunt reduse, înghețul este intracelular. Ceapa îngheață între -10C și -1,70C. La temperaturi de până la -80C nu se remarcă semne de degradare, mai ales dacă dezghețul survine lent. Morcovii sunt și ei mai rezistenți la temperaturi scăzute. Deși punctul
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
dezghețul survine lent. Morcovii sunt și ei mai rezistenți la temperaturi scăzute. Deși punctul de îngheț este situat între -1,4°C și -2,20C, la temperaturi negative de până la -80C nu prezintă nici ei semne de degradare. Datorită spațiilor intercelulare în proporție mai mare, înghețul afectează mai puțin interiorul celulelor, dar în urma dezghețării se formează în interior niște cavități radiare. După Niculiță, P. și colab. (1986), ca urmare a coborârii lente a temperaturii, are loc în primă fază trecerea în
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
1% în prune și 4,0% în cireșe. Acumularea sa determină micșorarea randamentului la fermentare a fructelor, fiind componenta principală a fracțiunii solubile nefermentescibile din musturile acestora. Sticlozitatea (water core) care afectează fructele de măr se datorează acumulării în spațiile intercelulare a unui lichid ce conține un procent ridicat de sorbitol. Fructele au un gust dulce, caracteristic sorbitolului. Mezoinozitolul se găsește în sucurile de fructe. Fiziologic acționează ca un stimulator de creștere, fiind precursor în biosinteza unor glucide și activând biosinteza
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
fermă, cuticula se îngroașă, cerurile vegetale se oxidează lent și polimerizează. Lenticelele se închid parțial sau total, plastidele se modifică ca număr și structură. Numărul mitocondriilor din celule se reduce, iar la unele specii se reduce și numărul ribozomilor. Spațiile intercelulare se măresc, urmare a desprinderii celulelor în lungul lamelei mediane, favorizând schimbul de gaze. Modificările biochimice pe parcursul creșterii și maturării produselor horticole, constau atât din reacții de sinteză a diferitelor componente celulare, cât și în reacții de descompunere. În faza
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
digestia lipidelor prin emulsionarea acestora. Intestinul subțire este specializat atât pentru digestie cât și, în mod deosebit, pentru absorbție. La acest nivel se absorb elemente nutritive (nutrimente; principii alimentare), vitaminele, electroliții și apa. Absorbția intestinală cuprinde transportul acestora prin spațiile intercelulare dar și transcelular și este asigurată prin mecanisme de transport membranar selectiv (pasiv și activ), completate de diverse modalități de transformare intracelulară. Contracțiile musculaturii intestinale segmentează și amestecă conținutul luminal, favorizând contactul constituenților săi atât cu enzimele din sucurile digestive
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
1; suc intestinal 2. Absorbția la diferite nivele (litri/zi): duoden și jejun 4,0; ileon 3,5; colon 1,5. 8.5. Absorbția electroliților Când conținutul luminal este hipoton, apa cu electroliți și alte substanțe dizolvate pătrunde prin spațiile intercelulare; este vorba de fenomenul de atracție a solventului. Sodiul Zilnic pătrund în tractul gastro intestinal 25 35 g de Na+, din care 5 8 g de origine alimentară și restul din diverse secreții digestive; numai 0,5 % se pierde prin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
apă) sau împreună cu glucoza sau aminoacizii (simport). Concentrația intracelulară scăzută a sodiului este permanent menținută prin pompa de Na+ (fig. 24). Potasiul Organismul preia zilnic din alimente ~4 g de potasiu. In intestinul subțire absorbția se face pasiv prin spațiile intercelulare. In colon, potasiul este absorbit sau eliminat în funcție de concentrația sa luminală; pierderi importante de potasiu se produc în diaree (risc major de aritmii cardiace). Clorul și Bicarbonatul Din 2-3 g clor prezent zilnic în tubul digestiv numai 0,1-0,2
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
importante de potasiu se produc în diaree (risc major de aritmii cardiace). Clorul și Bicarbonatul Din 2-3 g clor prezent zilnic în tubul digestiv numai 0,1-0,2 g clor este eliminat. Clorul se absoarbe în jejun pasiv prin spațiile intercelulare, iar în ileon este preluat de enterocite la schimb cu bicarbonatul. Bicarbonatul este absorbit în jejun împreună cu sodiul; absorbția de HCO -3 antrenează absorbția de Na+ și apă. Bicarbonatul reacționează cu H+ (secretat luminal la schimb cu Na+) formând H
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
reciprocă sub forma discurilor intercalare, ce reprezintă substratul sincițialității funcționale. Astfel, cardiomiocitele sunt conectate electric prin joncțiuni comunicante (gap junctions, nexus), ce permit trecerea de ioni și molecule mici de la o celulă la alta și mecanic prin structuri de aderență intercelulare (macula și zonula adherens/occludens, desmozomi). In ansamblu se realizează două sinciții funcționale, atrial și ventricular, conectate electric la nivelul nodului atrio-ventricular. Cardiomiocitele au aspect striat (fig. 31), datorită organizării sarcomerice a miofibrilelor (~50 % din volumul celular). Comparativ cu fibrele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
contact direct cu sângele au anumite proprietăți care le conferă posibilitatea de a acționa ca un veritabil senzor de oxigen. Detecția nivelului de oxigen implică depolarizarea și hiperpolarizarea celulelor endoteliale, iar comunicarea este realizată prin propagarea electronică prin joncțiunile comunicante intercelulare dintre endoteliu și mușchiul neted. In timpul hipoxiei capacitatea țesutului de a extrage oxigenul și de a minimiza aria de șunt (cu rată de perfuzie relativ ridicată față de preluarea tisulară de oxigen) poate fi considerat un test integrativ al funcției
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
periventricular și perivascular, fiind absorbit prin vilii arachnoidieni în sinusurile venoase cerebrale, cu un turnover de 4 ori pe zi. O caracteristică proeminentă a circulației cerebrale este permeabilitatea redusă a capilarelor pentru pentru molecule mari (bariera hemato encefalică), datorită spațiilor intercelulare deosebit de reduse endoteliale (joncțiuni strânse) și ratei reduse de transcitoză. Capilarele sunt acoperite de proiecții astrocitare, aplicate strâns pe membrana bazală, separate de spații de ~20 nm. Asemenea proiecții acoperă și sinapsele, probabil cu rol izolator. Deci, rata de difuzie
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
privind implicarea acestor fenomene în reglarea fluxului sanguin la nivel capilar, ci doar a permeabilității peretelui capilar. Membrana bazală este o matrice mucopolizaharidică amorfă, ce conține colagen nefibrilar și prezintă un aspect poros. Stratul endotelial poate fi continuu, fără pori intercelulari, ca în sistemul nervos central, sau poate prezenta pori cu diametru de ~4 nm (max. 10 nm) (mușchi, țesutul adipos, plamân). In capilarele “fenestrate” (rinichi, intestin, glande endocrine, ficat) porii transcelulari sunt largi, de 20-100 nm (600 3000 nm în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
transferului prin difuzie este de 80 de ori mai mare decât debitul plasmatic (capilar sistemic). Substanțele lipofile trec direct prin bistratul fosfolipidic al membranei celulelor endoteliale, la polul lor bazal și luminal. Substanțele hidrofile trec prin pori (localizați în spațiile intercelulare sau transcelulari) si căi transmembranare apoase (mai mici și mai selective). Pentru fiecare compus rata de schimb depinde de coeficientul de permeabilitate. Complet diferit de procesul de difuzie, cuplul filtrare-reabsorbție reprezintă un mecanism de mișcare în masă a lichidului prin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
aspect incipient în fund de sac, au diametru de 20-30 μm, mai mare decât capilarele sanguine, și sunt în număr mai mic decât acestea. Celulele endoteliale care formează peretele capilarului limfatic prezintă filamente citoplasmatice contractile, sunt conectate prin rare joncțiuni intercelulare de tip aderent, dar nu prezintă joncțiuni strânse și sunt dispuse parțial suprapuse (fig. 60), cu spații intercelulare de ordinul μm, realizând structuri de tip valvular, în care marginea celulei externe este ancorată în țesutul înconjurător prin legături cu fibrele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
în număr mai mic decât acestea. Celulele endoteliale care formează peretele capilarului limfatic prezintă filamente citoplasmatice contractile, sunt conectate prin rare joncțiuni intercelulare de tip aderent, dar nu prezintă joncțiuni strânse și sunt dispuse parțial suprapuse (fig. 60), cu spații intercelulare de ordinul μm, realizând structuri de tip valvular, în care marginea celulei externe este ancorată în țesutul înconjurător prin legături cu fibrele de colagen. Această structură explică particularitățile funcționale. Ea permite drenarea de lichid interstițial și asigură permeabilitatea pentru moleculele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
celule prezintă câteva trăsături caracteristice. Spre deosebire de tubul proximal, membrana polului apical nu prezintă margine în perie, deși pot apărea câțiva microvili izolați. Membranele celulare prezintă de asemeni un grad de interdigitare extinsă, la fel ca la tubul proximal, iar limitele intercelulare sunt neclare. 24.5.4. Tubul colector Tubii colectori sunt alcătuiți din epiteliu cilindric unistratificat, ce pare mai puțin specializat decât cel al tubilor distali. Citoplasma este clară iar limitele celulare sunt distincte. Ducturile colectoare se unesc și devin din ce în ce mai
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]