KorAP: Find »[drukola/base=intercomunal & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 4 ...10 >

233 matches

Corola-website/Law/144228_a_145557

forma juridică, statut, sediu social, capital subscris, conducere, structura organizatorică, regulament de organizare și funcționare și altele asemenea; ... c) elaborarea, negocierea și încheierea contractului de delegare a gestiunii și a anexelor la acesta între noul operator de servicii de interes intercomunal și autoritățile administrației publice locale asociate: caiet de sarcini, regulament de serviciu, inventarul bunurilor preluate în exploatare, procesul-verbal de predare-preluare a bunurilor și altele asemenea. ... Secțiunea a 3-a Finanțarea serviciilor de administrare a domeniului public și privat Articolul 18

ORDONANŢA nr. 71 din 29 august 2002(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de administrare a domeniului public şi privat de interes local. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/144228_a_145557]
sau ca societăți comerciale cu capital al unităților administrativ-teritoriale, pot fi privatizați în condițiile legii. ... (2) Hotărârea de privatizare aparține consiliilor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor, ale sectoarelor municipiului București, consiliilor județene, Consiliului General al Municipiului București și/sau asociațiilor intercomunale, după caz, în funcție de apartenența capitalului social și de subordonarea operatorilor ce urmează să fie privatizați. ... (3) Privatizarea operatorilor subordonați autorităților administrației publice locale, inclusiv vânzarea bunurilor aparținând domeniului privat al unităților administrativ-teritoriale aflate în administrarea operatorilor, în parte sau în

ORDONANŢA nr. 71 din 29 august 2002(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de administrare a domeniului public şi privat de interes local. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/144228_a_145557]
o concepție unitară, corelată cu programele de dezvoltare economico-socială a localităților și cu programele de urbanism, amenajarea teritoriului și protecția mediului; ... d) coordonarea și/sau organizarea procedurilor de achiziții publice pentru proiectarea și execuția obiectivelor din infrastructura edilitar-urbana; ... e) asocierea intercomunală în vederea realizării și exploatării în comun a unor obiective specifice infrastructurii edilitar-urbane; ... f) delegarea gestiunii serviciilor de administrare a domeniului public și privat, precum și încredințarea administrării bunurilor aparținând infrastructurii edilitar-urbane aferente serviciilor delegate; ... g) participarea cu capital social sau cu

ORDONANŢA nr. 71 din 29 august 2002(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de administrare a domeniului public şi privat de interes local. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/144228_a_145557]
Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462

a teritoriilor (PACT), în 1995 Fondul interministerial pentru politica orașului (FIV), iar circulara din 31 decembrie 1998 afirma obiectivul de a se ajunge la o procedură unică de contractualizare. Cele 247 "contrats de ville" (2000-2006) au avut în majoritate caracter intercomunal (vizând 27 milioane de locuitori)1. În acest interval temporal, contractele s-au caracterizat prin: parteneriat mai larg (au asociat un număr mai mare de actori, inclusiv Uniunea Europeană), finanțare masivă de către stat (în special pentru prevenirea violenței, pentru proiecte sociale

Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
ora actuală sunt analizate avantajele și limitele: Planurilor privind Deplasarea în Oraș (PDU), Planurilor privind Căile de Comunicație în Marile Aglomerații Urbane (DVA), Directivelor Teritoriale de Amenajare (DTA), Planurilor Locale de Urbanism (PLU), Programelor Locale privind Habitatul (PLH), ale conferințelor intercomunale privind condițiile locuirii etc. Sunt monitorizate diferitele strategii adoptate recent și incidența ultimelor legi în vigoare în acest domeniu: Legea Voinet (privind dezvoltarea durabilă), Legea Chevènement (care a creat comunitățile aglomerațiilor urbane, a redistribuit competențele actorilor astfel încât să facă "corp

Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
a-și putea realiza proiectele urbanistice și arhitecturale, se iluziona patetic asupra rolului său în elaborarea de către Revoluția națională a unei doctrine oficiale a urbanismului 145. Legea urbanismului din 15 iunie 1943 Legea urbanismului din 15 iunie 1943 creează proiectele intercomunale și comunale de amenajare. Planurile sistematizează principiile amenajării, determină obligațiile și reglementările. Noțiunea de zoning este introdusă prin instituirea zonei aedificandi și a terenurilor afectate amenajărilor colective. Legea prevede principiul declarației de utilitate publică și face neindemnizabile obligațiile de urbanism

Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
beneficii bănești; de fapt, a făcut mai vizibilă această competiție într-un context marcat de concepția extensivă a activității economice. Manifeste sau latente, rivalitățile dintre orașe sunt consubstanțiale ficțiunii juridice despre egalitatea comunelor decretată de Revoluția franceză. Rezistențele la cooperarea intercomunală ne lasă să le ghicim vechimea. Organizarea fiscalității locale și regulile de funcționare a sistemului notabililor le-au întreținut, de asemenea, mai mult sau mai puțin. Chiar dacă ele nu reprezentau în medie, la mijlocul anilor 1970, decât o treime din resursele

Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
impozite) nu este decât una dintre sursele de finanțare a bugetului comunal. Celelalte resurse sunt împrumuturile, transferurile de la stat și alte venituri dintre cele mai diverse. Cumulul de mandate, fundamentul reglării sistemului notabililor, a fost un alt motiv al concurenței intercomunale. Un primar consilier general obținea mai ușor subvenții de la departament pentru comuna sa. Un deputat-primar poate mai ușor să aducă un dosar în atenția administrației pariziene. În cariera unui om politic, onorabilitatea electorală trecea mai întâi printr-o primărie. Pe

Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
pentru programări 346, ele federează acum diferitele planuri sau programe locale de habitat (PLH). Scopul lor este acela de a incita comunele să nu lase câmp liber promotorilor privați, vânzătorilor de loturi sau case individuale. De vreme ce se înscriu în demersuri intercomunale și, dacă e posibil, ale aglomerațiilor urbane, comunele trebuie să exercite o putere de decizie în materie de urbanism. Se remarcă faptul că această lege de "solidaritate și reînnoire urbană" nu comportă dispoziții referitoare la fondul funciar, ceea ce lasă intactă

Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
lor?) și ale încăpățânării lor (de ce să vrei cu orice preț să-ți iei o casă cu grădină?)2". În plus, orașele de care aparțin asemenea cartiere cu case făcute prin credite nu sunt nici ele bine integrate în formule intercomunale care ar putea să le sprijine în fața autorităților aglomerației urbane. Serviciile statului nu se preocupă îndeajuns de aceste comunități, care, în definitiv, încarnează propria incapacitate de a raționaliza un proces de dezvoltare urbană lăsat în seama manevrelor comercianților de case

Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
împărțirii pe loturi"3. În ceea ce-i privește pe primarii orașelor mari sau ai regiunii pariziene, care dispun de o puternică bază de impozitare sau de o mare densitate a gospodăriilor cu venituri mari, aceștia resping ideea alianței în cadrul structurilor intercomunale cu alte municipalități: adică să pună în comun resursele, iar ei să suporte mai curând costurile... Aceste populații periurbane se consideră astfel abandonate de o clasă politică față de care își manifestă neîncrederea 4, vizibilă mai ales în tendința lor recentă

Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
un sistem politico-administrativ considerat de cele mai multe ori fărâmițat în mod inutil, și de aceea complicat, pentru a reduce distanța dintre "teritoriul funcțional" și "teritoriul democratic real". Pe scurt, împiedicarea aleșilor desemnați de către consiliul municipal într-o funcție a unei structuri intercomunale de a vota netransparent, în contradicție cu promisiunile făcute alegătorilor. Ghidați de căutarea unui "optimum teritorial" în domeniul planificării urbane, recentele legi Voynet (1999), Chevenement (1999) și SRU (2000) încurajează constituirea de aglomerații supracomunale, în profitul cărora comunele par să

Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
de construcție cerute de numeroase asociații sau persoane fizice sunt adesea motivate de grija de a evita proximitatea persoanelor judecate indezirabile. În acest context, transparența democratică și tendința sa de a ne închide în prezent pot ușor paraliza funcționarea solidarității intercomunale. Așa cum avertizează Laurent Davezies, această situație "nu face parte dintre acelea care pot fi renegociate zilnic [...] în timp ce e cu totul vulnerabilă în fața ascensiunii egoismului la toate nivelurile. Misterul care o înconjoară este un mod probabil stângaci. dar eficace de a

Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
în seamă a aspirației citadinilor la o mai mare autonomie. În acest nou context, apar cu claritate provocările cărora trebuie să le răspundă conducerea orașului. Trebuie stopate competițiile sterile între municipalități, este necesară garantarea unei mai mari coerențe a proiectelor intercomunale de dezvoltare, se cer create noi dispozitive de solidaritate cu scopul de a pune capăt problemelor apărute prin concentrarea populațiilor vulnerabile, defavorizate. Miza este aceea de a asigura coabitarea între indivizii care nu mai sunt în interdependență economică și cărora

Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
necesitate inventarea unui nou teritoriu instituțional care, ajustat evoluției urbanului, ar permite mai buna lui guvernare? Răspunsul la această întrebare rămâne echivoc. Menținerea frontierelor politice și administrative pare imposibilă. Din punctul de vedere al democrației, ar fi paradoxal ca reprezentanții intercomunali să rămână în afara controlului votului universal pe măsură ce responsabilitățile lor nu încetează să crească. Pe plan operațional, obstacolele în calea realizării funcțiilor metropolitane pe care le provoacă rivalitățile, simpla lipsă de colaborare între orașul centru și comunele aceleiași arii urbane fac

Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
pe care le provoacă rivalitățile, simpla lipsă de colaborare între orașul centru și comunele aceleiași arii urbane fac de asemenea dificil statu quo-ul. Dar câștigurile unui nou cadru instituțional se anunță a fi ipotetice. Alegerea prin vot universal a reprezentanților intercomunali nu va rezolva problemele democrației locale, care nu se rezumă doar la participarea la vot. Perspectiva de a suprima comunele dezorientează, cu atât mai mult cu cât ele sunt locul forte al sentimentului de apartenență civică. Așadar așteptăm, avem de

Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
apartenență civică. Așadar așteptăm, avem de construit, se impune o scală susceptibilă să garanteze o mai bună coeziune socială, să orchestreze o mai mare coerență economică și să restabilească o comunicare responsabilă între guvernanți și guvernați. Perimetrele pertinente ale cooperării intercomunale nu coincid, după cum avem în vedere excelența economică sau solidaritatea locală 557. În aceste condiții, ar fi de sperat ca modernizarea și democratizarea guvernării orașului să rezulte mai curând din recompunerea formelor acțiunii publice decât din confecționarea unei noi geografii

Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
pe bătălii electorale și afișarea marilor programe. Este timpul să învățăm a recunoaște activitatea politică în confruntările mai subtile dintre diferiții actori care compun sistemul politic al orașului. Acesta cuprinde nu numai executivul municipalităților, ci și așezămintele publice ale cooperării intercomunale, administrațiile publice locale diverse, prefectul, serviciile statului și actorii asociativi și privați implicați în acțiunea publică. Prin analiza deliberărilor, negocierilor, a interpelărilor, uneori discrete, alteori publice, care însoțesc punerea în practică a acțiunii publice, putem urmări activitatea politică. Numai atunci când

Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675

prețuri corecte și transparente. Serviciile publice de interes general trebuie organizate și administrate astfel încât să asigure dezvoltare, calitate, eficiență, eficacitate, dezvoltare durabilă, autonomie locală, descentralizare, responsabilitate și legalitate, administrare eficientă a bunurilor și banilor publici, participarea și consultarea cetățenilor, asocieri intercomunale și parteneriat. Problema calității, eficienței și a eficacității serviciilor publice pune în evidență importanța evaluării acestora. Orice evaluare trebuie să implice criterii precise de performanță care se referă la: 1. Accesibilitatea serviciilor de interes colectiv; este important să se știe

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
Corola-website/Law/157102_a_158431

5. de a aproba studiile de fezabilitate privind reabilitarea, extinderea și modernizarea dotărilor publice aferente serviciilor publice de salubrizare; 6. de a realiza investiții de interes comun în domeniul infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciilor publice de salubrizare și/sau prin asociere intercomunală; 7. de a finanța realizarea de lucrări necesare serviciilor publice de salubrizare; 8. de a contracta și a garanta, în condițiile legii, împrumuturi pentru finanțarea programelor de investiții din infrastructura aferentă serviciilor publice de salubrizare; 9. de a-și manifesta

CONTRACT-CADRU din 18 martie 2004 de delegare a gestiunii serviciilor publice de salubrizare a localităţilor prin concesiune. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/157102_a_158431]
Corola-website/Law/149466_a_150795

publice de gospodărie comunala se organizează și se administrează cu respectarea următoarelor principii: a) principiul dezvoltării durabile; ... b) principiul autonomiei locale; ... c) principiul descentralizării serviciilor publice; ... d) principiul responsabilității și legalității; ... e) principiul participării și consultării cetățenilor; ... f) principiul asocierii intercomunale și parteneriatului; ... g) principiul corelării cerințelor cu resursele; ... h) principiul protecției și conservării mediului natural și construit; ... i) principiul administrării eficiente a bunurilor din proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale; ... j) principiul asigurării mediului concurențial; ... k) principiul liberului acces la informații

LEGE nr. 326 din 28 iunie 2001 - (*actualizată*) a serviciilor publice de gospodărie comunală. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/149466_a_150795]
publice de gospodărie comunala, în condițiile legii; ... b) coordonarea proiectării și execuției lucrărilor tehnico-edilitare în scopul realizării acestora într-o concepție unitară și corelata cu programele de dezvoltare economico-socială a localităților, de amenajare a teritoriului, urbanism și mediu; ... c) asocierea intercomunala în vederea realizării unor investiții de interes comun din infrastructura tehnico-edilitara; ... d) delegarea gestiunii serviciilor publice de gospodărie comunala, precum și a bunurilor aparținând patrimoniului public din infrastructura tehnico-edilitara; ... e) participarea autorităților administrației publice locale cu capital social sau cu bunuri la

LEGE nr. 326 din 28 iunie 2001 - (*actualizată*) a serviciilor publice de gospodărie comunală. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/149466_a_150795]
concurențial, atragerea capitalului privat, promovarea formelor de gestiune delegata; ... e) întărirea capacității decizionale și manageriale a autorităților administrației publice locale în exercitarea atribuțiilor acestora privind înființarea, coordonarea și controlul funcționarii serviciilor publice de gospodărie comunala; ... f) promovarea parteneriatului și asocierii intercomunale pentru înființarea și exploatarea unor sisteme tehnico-edilitare zonale; ... g) promovarea parteneriatului și asocierii autorităților administrației publice locale și a operatorilor de gospodărie comunala cu capital privat - român sau străin - pentru finanțarea, creditarea și exploatarea în comun a unor servicii publice

LEGE nr. 326 din 28 iunie 2001 - (*actualizată*) a serviciilor publice de gospodărie comunală. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/149466_a_150795]
Corola-website/Law/151450_a_152779

constate și să sancționeze abaterile de la normele de transport conform legislației în vigoare; ... h) să aibă acces liber și nediscriminatoriu la activitățile de transport rutier desfășurate pe drumul public. ... B. Drepturile concedentului Articolul 11 Concedentul are următoarele drepturi: a) asocierea intercomunala, în vederea realizării unor investiții de interes comun în domeniul infrastructurii aferente transportului public local de călători; ... b) acordarea de facilități operatorilor de transport pentru încurajarea dezvoltării transportului public local de călători, corelata cu veniturile proprii; ... c) contractarea sau garantarea, în

HOTĂRÂRE nr. 828 din 10 iulie 2003 pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 86/2001 privind serviciile regulate de tranSport public local de călători. In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/151450_a_152779]
Corola-website/Law/151451_a_152780

cu programele de dezvoltare economico-socială a localităților și de amenajare a teritoriului; ... c) aprobarea studiilor de fezabilitate privind reabilitarea, modernizarea și extinderea dotărilor publice aferente transportului public local de călători, aflate în proprietatea sau în administrarea autorităților respective; ... d) asocierea intercomunala, în vederea realizării unor investiții de interes comun în domeniul infrastructurii tehnico-edilitare aferente transportului public local de călători; ... e) concesionarea transportului public local de călători, precum și concesionarea infrastructurii aferente acestuia, aparținând patrimoniului public; ... f) acordarea de facilități operatorilor de transport pentru

NORME - CADRU din 10 iulie 2003 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor regulate de tranSport public local de călători. In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/151451_a_152780]