85 matches
-
modifică fonația și nici estetica feței vestibulare. Corpul de punte cu contact liniar pe muchia crestei Aceasta este indicat în edentațiile mandibulare, contactul fiind realizat de-a lungul crestei edentate prin polul gingival al corpului de punte, până în vecinătatea papilei interdentare ce privește spre zona edentată. În cazul corpurilor de punte cu contact liniar tangențial sau pe muchia crestei se impune întodeauna ca linia de contact cu creasta să se întrerupă la nivelul papilei, la 2-3 mm de inserția paradontală a
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
Gingivite asociate malnutriției Prezența plăcii Placă prezența sau redusă Placă prezența sau redusă Debut Inițial, leziunile gingivale apar în leucemia acută Depinde de tipul de malnutriție Inflamația Modificări de culoare, contur gingival cu posibila modificare de volum, inițial la papila interdentara, sângerarea la sondare (poate fi unul din semnele orale initialeă Răspuns gingival exacerbat la placă. Apare în special la avitaminoza A, deficiență complexului vit. B, înfometare, gingia roșu aprins cu predispoziție la hemoragii Frecvență Nespecificat Nespecificat Caracteristici particulare Reducerea plăcii
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
de evoluție al bolii. Aspecte radiografice în bolile parodontale Carranza [54] prezintă secvență modificărilor radiografice în boală parodontala în raport de modificările tisulare ce le induc: Estomparea și întreruperea continuității laminei dura pe partea M sau D a crestei septului interdentar, descrise că cele mai precoce modificări radiografice în parodontita. Acestea rezultă în urmă extensiei inflamației de la gingie către os, alături de lărgirea canalelor vasculare adiacente și o reducere a țesutului calcificat la marginea septului.zonei interdentare. Arie radiotransparentă angulara ce
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
D a crestei septului interdentar, descrise că cele mai precoce modificări radiografice în parodontita. Acestea rezultă în urmă extensiei inflamației de la gingie către os, alături de lărgirea canalelor vasculare adiacente și o reducere a țesutului calcificat la marginea septului.zonei interdentare. Arie radiotransparentă angulara ce se formează pe față M sau D a crestei osului septal. Vârful acestui defect este orientat în direcția rădăcinii, si se produce prin resorbția osului pe partea laterală a septului interdentar, însoțită deo lărgire a spațiului
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
calcificat la marginea septului.zonei interdentare. Arie radiotransparentă angulara ce se formează pe față M sau D a crestei osului septal. Vârful acestui defect este orientat în direcția rădăcinii, si se produce prin resorbția osului pe partea laterală a septului interdentar, însoțită deo lărgire a spațiului parodontal. Reducere a înălțimii crestei septului interdentar datorată extinderii procesului distructiv (inflamației) în interiorul septului, cu apariția proiecțiilor radiotransparente digitiforme orientate de la nivelul crestei către interiorul septului. Proiecțiile radioopace ce separă spațiile radiotransparente sunt imagini suprapuse
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
pe față M sau D a crestei osului septal. Vârful acestui defect este orientat în direcția rădăcinii, si se produce prin resorbția osului pe partea laterală a septului interdentar, însoțită deo lărgire a spațiului parodontal. Reducere a înălțimii crestei septului interdentar datorată extinderii procesului distructiv (inflamației) în interiorul septului, cu apariția proiecțiilor radiotransparente digitiforme orientate de la nivelul crestei către interiorul septului. Proiecțiile radioopace ce separă spațiile radiotransparente sunt imagini suprapuse ale osului trabecular parțial erodat. Resorbția osoasă crescută de-a lungul marginilor
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
ce separă spațiile radiotransparente sunt imagini suprapuse ale osului trabecular parțial erodat. Resorbția osoasă crescută de-a lungul marginilor endosteale ale spațiilor medulare este dată de celulele inflamatorii, proliferarea celulelor conjunctive și intensificarea activității osteclazice. Reducerea progresivă a înălțimii septului interdentar ca urmare a extinderii inflamației și resorbției osoase. Aspecte radiografice ale afectării furcațiilor Diagnosticul de certitudine al leziunii de furcație se face prin examinarea clinică - sondaj cu sondele speciale Nabers. Examenul radiografic este util, dar frecvent prezintă artefacte astfel încât, chiar
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
Lacuri pentru par - 20 3305.90 - Altele: 3305.90.10 -- Loțiuni capilare - 20 3305.90.90 -- Altele - 20 33.06 Preparate pentru igienă bucala sau dentară, inclusiv pudrele și cremele pentru facilitarea aderentei protezelor dentare; fire utilizate pentru curățarea spațiilor interdentare (fire dentare), în ambalaje individuale pentru vânzarea cu amănuntul: 3306.10.00 - Preparate pentru curățirea dinților - 20 3306.20.00 - Fire utilizate pentru curățirea spațiilor interdentare (fire dentare) - 20 3306.90.00 - Altele - 20 33.07 Preparate pentru preras, râs
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
inclusiv pudrele și cremele pentru facilitarea aderentei protezelor dentare; fire utilizate pentru curățarea spațiilor interdentare (fire dentare), în ambalaje individuale pentru vânzarea cu amănuntul: 3306.10.00 - Preparate pentru curățirea dinților - 20 3306.20.00 - Fire utilizate pentru curățirea spațiilor interdentare (fire dentare) - 20 3306.90.00 - Altele - 20 33.07 Preparate pentru preras, râs sau după râs, deodorante corporale, preparate pentru baie, depilatoare, alte preparate de parfumerie sau de toaletă și alte preparate cosmetice, nedenumite și necuprinse în altă parte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
68.12 sau 68.13; ... e) articolele de la pozițiile 30.05 sau 30.06 (de exemplu: vata, tifon, bandaje și articole similare folosite în scopuri medicale, chirurgicale, stomatologice sau veterinare, materiale sterile pentru șuturi chirurgicale); firele utilizate pentru curățirea spațiilor interdentare (fire dentare), ambalate în ambalaje individuale pentru vânzarea cu amănuntul de la poziția 33.06; ... f) țesăturile sensibilizate de la pozițiile 37.01 până la 37.04; ... g) monofilamentele a caror cea mai mare dimensiune a secțiunii transversale depășește 1 mm și benzile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
Cavitatea orală propriu-zisă este cuprinsă între fețele interne ale arcadelor dento-alveolare și istmul buco-faringian. Separația dintre cele două compartimente (vestibul și cavitate orală propriu-zisă) este incompletă, deoarece: -chiar când arcadele dento-alveolare sunt în contact ele comunică prin spațiile retromolare și interdentare; -pe măsură ce se instalează edentația, caracterul delimitativ se tulbură, ajungându-se ca în edentație extinsă, atrofia crestei edentate să modifice definitiv această demarcație. Această separare a interiorului cavității orale are importanță mai mult descriptivă. Toate elementele morfo-structurale situate în
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
unde resorbția osoasă este mai accentuată. Osul alveolar (13-d) - dentar, după Beltrami - Fig. 14 - este situat la nivelul apofizelor dento-alveolare ale maxilarului și mandibulei, conformând alveolele dentare care adăpostesc și sprijină rădăcinile dinților. Alveolele sunt separate între ele prin septuri interdentare. Osul alveolar este un os spongios delimitat la exterior de “corticala externă” comună cu a oaselor maxilare. La interior, căptușind suprafața alveolei, este “corticala internă” sau “compacta internă” sau “lamina dura”, care servește ca inserție pentru ligamentele Scharpey. Lamina dura
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
prin fascicule fibroase gingivo-periostale și cementul dentar în zona cervicală, de care aderă prin fibre gingivo-cementare. În continuarea gingiei aderente, înconjurând dinții ca un guleraș la colet, se găsește gingia marginală, care se împarte în gingia marginală liberă și gingia interdentară. Gingia marginală liberă este situată vestibular și oral de dinte. Pe secțiune are un aspect triunghiular, laturile triunghiului constituind versantele intern și respectiv extern ale gingiei libere. Versantul intern constituie peretele moale (extern) al sulcusului gingival. Gingia interdentară este partea
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
și gingia interdentară. Gingia marginală liberă este situată vestibular și oral de dinte. Pe secțiune are un aspect triunghiular, laturile triunghiului constituind versantele intern și respectiv extern ale gingiei libere. Versantul intern constituie peretele moale (extern) al sulcusului gingival. Gingia interdentară este partea interdentară a gingiei marginale, formând langheta gingivală situată între doi dinți vecini. Constituie peretele moale al sulcusului gingival la nivel interdentar. Păstrează aceleași caracteristici morfo-structurale ca și la nivelul gingiei libere și închide astfel sulcusul gingival. Langheta gingivală
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Gingia marginală liberă este situată vestibular și oral de dinte. Pe secțiune are un aspect triunghiular, laturile triunghiului constituind versantele intern și respectiv extern ale gingiei libere. Versantul intern constituie peretele moale (extern) al sulcusului gingival. Gingia interdentară este partea interdentară a gingiei marginale, formând langheta gingivală situată între doi dinți vecini. Constituie peretele moale al sulcusului gingival la nivel interdentar. Păstrează aceleași caracteristici morfo-structurale ca și la nivelul gingiei libere și închide astfel sulcusul gingival. Langheta gingivală este formată din
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
intern și respectiv extern ale gingiei libere. Versantul intern constituie peretele moale (extern) al sulcusului gingival. Gingia interdentară este partea interdentară a gingiei marginale, formând langheta gingivală situată între doi dinți vecini. Constituie peretele moale al sulcusului gingival la nivel interdentar. Păstrează aceleași caracteristici morfo-structurale ca și la nivelul gingiei libere și închide astfel sulcusul gingival. Langheta gingivală este formată din papila vestibulară și orală, unite între ele printr-un col, ceea ce-i conferă formă de clepsidră culcată. Papila interdentară are
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
nivel interdentar. Păstrează aceleași caracteristici morfo-structurale ca și la nivelul gingiei libere și închide astfel sulcusul gingival. Langheta gingivală este formată din papila vestibulară și orală, unite între ele printr-un col, ceea ce-i conferă formă de clepsidră culcată. Papila interdentară are formă de piramidă triunghiulară cu un versant oral, respectiv vestibular, și două versante proximale concave (mezial și distal) în raport cu dinții limitrofi papilei. Sub mucoasă există un sept fibros de consolidare, identic cu cel al gingiei libere. Sulcusul gingival (Fig
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
oral, și ocluzal la nivel proximal. Exprimarea convexității scade spre distal, cele vestibulare fiind mai bine exprimate decât cele orale. Clinic, coletul este exprimat de inserția epitelială. În jurul coletului se dispun cele două sectoare gingivale - gingia marginală liberă și gingia interdentară. 6.4. Spațiul pulpar, format din camera pulpară și canalele radiculare, constituie o caracteristică comună a dinților, dar și o caracteristică de diferențiere. Dimensiunea camerei pul pare respectă de obicei pe cele ale coroanei dentare (fig. 35). Canalele radiculare sunt
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
a dinților se modifică rapid datorită efectuării funcțiilor globale ale sistemului stomatognat. Se produce uzura dentară care asigură posibilitatea de proglisare a mandibulei și se realizează a doua mezializare a mandibulei. Tot în această perioadă, oasele maxilare cresc determinând spațieri interdentare: treme și diasteme. Această întrerupere a continuității arcadei este considerată normală în cazul arcadei tempoare și este necesară pentru a crea spațiul de erupție al dinților permanenți, mai voluminoși. Distal de ultimul molar temporar se formează, prin creșterea maxilarului, un
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
formează, prin creșterea maxilarului, un spațiu liber, denumit “câmp retromolar” necesar erupției primului molar definitiv. Arcadele dento-alveolare mixte se consideră din momentul în care primul molar definitiv, de 6 ani, a realizat contactul ocluzal cu antagonistul său. Acest nou contact interdentar determină un nou nivel al planului de ocluzie, fenomen denumit “a doua înălțare fiziologică a ocluziei”. Arcadele dentare vor avea caracteristici de arcadă mixtă până la 12-13 ani, când șirul dinților temporari este perfect înlocuit de cel al dinților permanenți. În
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
care cuantifică rapoartele dento-dentare din cadrul arcadei și parametrii interarcadici, care cuantifică rapoartele dentare dintre cele două arcade în raport de ocluzie. 11.2. Parametrii intraarcadici sunt (Fig. 57): a) forma-arcadei în ansamblu, b) axele de implantare ale dinților, c) contactele interdentare proximale, d) conturul liniei coletelor dentare, e) simetria reliefurilor coronare. a) Forma de ansamblu a arcadei dentare are caracteristici individuale și se admite existența corelației cu forma feței. Au fost efectuate mai multe încercări de sistematizare a posibilităților în ceea ce privește forma
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
încă o adaptare morfologică capabilă să facă față forțelor de solicitare ocluzală. Se realizează în acest mod o dispersie a rezultantelor forțelor astfel încât rezultanta totală ajunsă la nivelul parodonțiului are valori mici, realizând protecția la solicitare a parodonțiului. c) Contactele interdentare proximale Se analizează conturul ariilor de contact și ambrazurile care înconjoară ariile de contact. Ariile de contact (fig. 62) sunt zone ale suprafețelor proximale prin care se realizează contactul între dinții vecini și în ansamblu, continuitatea șirului dentar dintr-o
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
între dinții vecini și în ansamblu, continuitatea șirului dentar dintr-o arcadă. Au ca rol funcțional dispersia rezultantei orizontale a forțelor ocluzale în lungul arcadei, asigurându-se astfel protecția la suprasolicitare a parodonțiului. Au și rolul de a proteja papila interdentară de impactul cu fragmentele alimentare. Ariile de contact sunt situate la nivelul maximei convexități a fețelor proximale ale celor doi dinți vecini. Trebuie să fie mici în suprafață, netede și în contact strâns, pentru a nu permite trecerea fragmentelor alimentare
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
acest contact interproximal poate avea orice dimensiune. Când reconstituim terapeutic aria de contact o vom face individualizat ca o contraimagine a ariei de contact a dintelui vecin și în raport cu situația reală din cadrul arcadei. Ideal, suma suprafețelor tuturor ariilor de contact interdentar este de 0,064 cm2. In ceea ce privește plasamentul, conform situării maximului de convexitate a fețelor proximale, ariile de contact se deplasează de la frontali spre laterali, din treimea incizală și vestibulară spre treimea medie, în sens vestibulo-oral și cervico-incizal astfel
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
spre treimea medie (fig. 63). Ambrazura cervicală este situată sub aria de contact. Are tot formă de triunghi dar cu baza la nivelul cervical, vârful la nivelul ariei de contact. Unghiul format de fețele proximale este mai ascuțit. Adăpostește langheta interdentară. Uzura proximală micșorează spațiul interdentar și, ca reacție compensatorie, langheta se atrofiază. Ambrazura vestibulară este cea mai puțin profundă și realizează vestibular un unghi de peste 90°. Ambrazura orală este mai profundă decât cea vestibulară și creează spre oral un unghi
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]