275,179 matches
-
unei realități de secole, caracterizată de imposibilitatea conexării extremelor și a respectării frontierelor geopolitice. De fapt, astfel de frontiere sunt extrem de fluide și de perverse. Trec totdeauna pe acolo pe unde triumfă rațiunea intempestiva și conjuncturala a intereselor și nu interesul rațiunii strategice suficiente. Iată că, la un sfert de veac după căderea Cortinei de Fier și a faliei strategice de pe Elba, aceasta falie a renăscut în inima geografică a Europei, reostilizând Rusia, agasând Statele Unite și scoțând din confortul postbelic Uniunea Europeană
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
idei, documentul stabilește priorități de gestionare a următoarelor riscuri 3: Grupul I: Riscuri cărora trebuie să li se acorde cea mai ridicată prioritate de către sistemul de securitate, ținând cont de probabilitatea și impactul acestora: terorismul internațional care afectează Marea Britanie sau interesele acesteia, incluzând atacuri teroriste de natură nucleară, bacteriologica sau chimică, precum și posibilitatea creșterii nivelului acțiunilor teroriste în Irlanda de Nord; acțiuni ostile manifestate în cyberspațiu de către alte state sau grupări mari de criminalitate informațională, accidente industriale sau de mediu, majore care necesită
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în cascadă, foarte dificil de prevăzut și de gestionat 8. Aceste intercondiționări sunt prezentate sub denumirea de parametrii de securitate. Documentul face o analiză atentă, geografică, din punct de vedere al securității, reliefând sursele de risc în principalele zone de interes ale Franței: Africa sub - sahariana; Europa de Sud-Est; spațiul rusesc; zonele corespondențe Asiei de Sud - Est; zonele de criză, vag determinate între Atlantic și Oceanul Indian. Riscurile asimetrice nu sunt prezentate în documentul analizat. În urmă analizei, constatăm că termenul de amenințare neconvenționala
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
strategia de securitate se apreciază că un mediu de viață sigur în interiorul regatului se poate realiza doar prin cooperarea apropiată între instituțiile statale de toate nivelurile, elemente ale sectorului privat și ale societății civile. Strategia de securitate pleacă de la nominalizarea intereselor naționale de protejat: securitatea teritorială, securitatea economică, securitatea ecologică, securitatea fizică și stabilitatea politică și socială 10. Metodă de lucru propusă integrează diversele procese și proceduri implementate sectorial de către instituțiile de securitate olandeze. Scopul propus este de a evita duplicarea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
reprezintă Rapporto 2020, le scelte di politică estera (Raportul 2020, alegeri ale politicii externe), document elaborat în anul 2008 de către un grup de experți în securitate. Raportul a avut un impact important în definirea politicilor de securitate italiene prin stabilirea intereselor, obiectivelor și priorităților naționale în politica externă. Documentul identifica principalele riscuri și amenințări, prin enunțarea priorităților urmărite de statul italian în securitatea globală: lupta împotriva terorismului și proliferării armamentului de nimicire în masă, protecția mediului, securitatea energetică, managementul crizelor și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și efectele negative ale integrării economice a Poloniei. Documentul evidențiază că amenințare la adresa securității naționale poloneze eventualele disfuncționalități în funcționarea UE, prin colapsul procesului de integrare ca rezultat al posibilelor deziderate ale unor state de a lua decizii potrivit strict intereselor naționale în scopul contrabalansării SUA, simultan cu inabilitatea de a construi politici comune în interiorul UE23. Această abordare, concomitent cu menționarea autoritarismului în cadrul Uniunii, reprezintă o perspectivă unică în domeniul securității statelor europene și este rezultatul analizei funcționale de către școală de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
cooperare internațională. Documentul formulează principiile securității și apărării naționale formulate clar în acord cu Conceptul Strategic al NATO din 1999 și cu Strategia de Securitate Europeană din 2003. Scopul acestuia este de a identifica măsurile și mijloacele necesare pentru garantarea intereselor naționale luând în considerație valori și principii, analiza mediului de securitate și identificarea riscurilor și provocărilor 32. Sectoarele cărora se adresează strategia națională a Ungariei sunt următoarele: domeniul militar, siguranța națională, respectarea legii, economie și finanțe, dezvoltarea resurselor umane, sisteme
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în special provenite din țările din arcul carpatic). Provocările regionale menționate de strategia de securitate a Ungariei sunt analizate atent pe regiuni: Europa Centrală, Europa de Sud-Est, Comunitatea Statelor Independente, spațiul mediteranean, Orientul Apropiat și Mijlociu 34, conturând zonele de interes ale statului și - într-o formă neexplicită- complexele de securitate determinante pentru securitatea Ungariei. Strategia de securitate maghiară nu identifica riscuri relevante ,cu baza de plecare în Europa Centrală. Provocările originare Europei de Sud-Est sunt considerate ca având ca sursă
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
religioase nerezolvate ale minorităților. Acestea creează condițiile apariției următoarelor riscuri: apariția unor forme variate de terorism și criminalitate organizată, traficul de droguri, armament și ființe umane. Spațiul Comunității Statelor Independente este analizat funcție de importanță componenței acestuia, strategia de securitate acordând interes Ucrainei, Rusiei și spațiului caucazian, precum și statelor din Asia Centrală. Principalele riscuri relevate sunt reprezentate de terorism, criminalitate organizată, destabilizarea regională datorită unor regimuri autocrate, crize de natură politică, economică, socială sau ecologică, precum și conflicte militare înghețate. Pe plan intern, strategia
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
securității țării, prin poziționarea acesteia la granița Uniunii Europene. Riscurile privind securitatea ecologică a Bulgariei sunt variate, fiind reprezentate de emisii de substanțe periculoase, poluarea transfrontalieră a aerului și apei, precum și a coastelor maritime ale țării. Se apreciază că protejarea intereselor corporatiste poate agrava consecințele riscurilor la adresa securității naționale 40. Securitatea energetică este fundamentală pentru securitatea națională și stabilitatea economică. Interdependenta statelor privind accesul la resurse și materii prime este direct proporțională cu probabilitatea emergentei crizelor transfrontaliere. Acest raport este potentat
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
diplomația preventivă, managementul crizelor, stabilitatea post-conflict, promovarea democrației și respectul pentru drepturile omului și față de lege. Concluzii Democrațiile occidentale au dezvoltat strategii de securitate pragmatice, bazate pe experiența exercițiului democratic, pe ființarea unor instituții experimentate și pe cunoașterea profundă a intereselor naționale de protejat. Statele central-europene beneficiază de avantajul geografic, dar pot dezvolta sisteme de securitate naționale viabile, bazate pe documente programatice ale securității cu un grad ridicat de ancorare la realitățile mediului de securitate. Statele est-europene se prezintă cu sisteme
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ecologice reprezintă o prioritate în preocupările privind securitatea națională. Statul ungar a adoptat o abordare pragmatică, fluenta, dar care acordă atenție excesivă minorității maghiare din statele vecine, fără a nominaliza, insă statele vizate. Analiza riscurilor este făcută pe paliere de interes și are determinări preponderent geografice funcție de spațiul de proveniență al factorilor de risc. Accentuarea protejării minorității maghiare și includerea în preocupările privind securitatea națională are beneficiile asigurării suportului public pentru strategia de securitate, dar considerăm că are dezavantajul complicării înțelegerii
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
dezavantajul complicării înțelegerii mediului de securitate, deoarece necesită includerea riscurilor specifice altor state în documentele programatice ale securității naționale și în consecință dezvoltarea de politici și programe suplimentare. Mediul de securitate perceput de Polonia este tributar moștenirii geopolitice. Considerăm de interes afirmarea îndrăzneață a unor riscurilor potențiale din interiorul Uniunii Europene. Printre principalele preocupări ale statului polonez sunt pentru securitatea energetică văzută prin prisma dependenței de gazele naturale rusești conjugata cu relațiile tradițional tensionate cu Federația Rusă. Strategia de securitate poloneză
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
o abordare originală a riscurilor și amenințărilor prin intermediul vulnerabilităților identificate la nivelul național. Strategia de securitate slovaca se înscrie în trendul strategiilor statelor din centrul Europei. Slovacia accentuează că risc specific cel asociat activității serviciilor secrete străine pe teritoriul național. Interesele naționale ale statelor europene au o componentă comună, derivată din valorile democratice comune, din proximitatea geografică și istorică împărtășită, dar și din valorile europene comune și din principiile Strategiei de Securitate a Uniunii Europene. Note 1 Strategia Națională de Securitate
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
cu tentă electorală prin raportarea la zilele cu roșu din calendar. Astfel, duminică, 14 septembrie, de Ziua Familiei, democrații au organizat într-un parc din Chișinău acțiunea "Familia Moldovei", anunțând că PDM se angajează să facă o prioritate națională din interesele familiilor din Moldova: "Creștem Moldova pentru a crea condiții de trai mai bune pentru fiecare familie". Liderul democraților, Marian Lupu, a fost prezent la eveniment împreună cu soția sa, iar președintele de onoare al PDM, Dumitru Diacov, a urcat în scenă
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
imagine: Puțin - Dodon 32. (Anexă 3) În publicitatea electorală, stafful PSRM a făcut deseori referință la Guvernul Greceanâi, pe care l-a prezentat că pe unul foarte profesionist. În primul spot al socialiștilor, Zinaida Greceanâi, utulizând date statistice, demonstrează că "interesul economic primordial al Republicii Moldova este în Uniunea Vamală, exporturile tradiționale sunt pe piată rusească"33. O altă temă de campanie, care nu a lipsit din spoturile electorale a fostidentitatea națională. Astfel, în spotul nr.12, se pune în prim-plan
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
decurs atâtea buclucuri și greutăți pentru noi!". Dezamăgirea și frustrarea legată de lipsă ajutorului pe care Occidentul nu l-a mai acordat României este reiterat și resimțit pe toată perioada exilului. Mărturie stau, de asemenea, declarațiile sale cu privire la lipsa de interes și de implicare a Vestului în operațiunile care vizau destabilizarea regimului comunist pro-sovietic și preluarea puterii. Acțiunile sporadice paramilitare de la începutul anilor `50 din România nu au avut anvergură și suportul Vestului, astfel încât - relatează regele - "fără un sprijin masiv din partea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
îngheț geopolitic ce afecta, deopotrivă, atât Republică Moldova cât și România. Totodată, Mihai I vede inacceptabilă situația în care independența Republicii Moldova este declarată, nu și cucerita, "dovadă că pe teritoriul ei staționează o armată antrenată de la începuturi să nu apere interesele naționale. Dacă nu ai o armată proprie, iti lipsește însușirea independenței". Considerațiile monarhului fac, de asemenea, trimitere și la modelul celor două Germanii, ca o regasire firească între granițele Comunității Europene, în contradicție cu modelul românesc; Mihai I concluziona că
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
acestea au adus o faima extrem de negativă asupra rolului monarhului pe plan național și au antrenat ideea potrivit căreia țară avea nevoie de un "conducător". Pierderea provinciilor românești în 1940 a găsit România în situația de a fi împărțită între interesele sale naționale și intrarea într-o alianță care o aruncă în afara valorilor occidentale, o aducea la periferia Europei din punct de vedere geopolitic și ideologic. Antiteza dintre regele Mihai și mareșalul Ion Antonescu 23 a fost un adevărat studiu de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și a Europei, făcut doar tânărul monarh și o mână de colaboratori, cu partidele politice cvasi-abandonându-l, a fost "doar începutul unei acțiuni dificile și îndelungate de rezistență față de încercările de sovietizare și bolșevizare a României declanșate cu brutalitate de agenții intereselor sovietice"26. Desfășurarea actului de la 23 august 1944 a fost un subiect colosal în interpretările pe care Mihai I le-a dat evenimentului în sine și în reconstituirile pe care istoricii, sub forma unor analize ample sau note biografice neoficiale
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de paradigmă la nivel global, de la starea de fapt existența și de la evaluarea amenințărilor, riscurilor și vulnerabilităților, Strategia Națională de Apărare aduce câteva noutăți. Ea operează cu un concept de "securitate națională extinsă", în acord cu principiile europene. Există astăzi interese multiple care converg spre asigurarea securității naționale. În afara elementelor care țin de apărare, de ordine publică sau de activitatea de informații și contrainformații, securitatea nu mai poate fi separată de un mediu economic competitiv, de stabilitatea financiar-bugetară, de existența unor
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și mediul. De la frământările publice pe aceste teme, lucrurile s-au schimbat radical și deja exploatarea gazelor de șist, cel puțin în zona noastră, nu cred că mai este în zona rentabilității. Impresia mea este că acum, în această etapă, interesul pentru gazele de șist este în scădere. Prețul ridicat al gazului și cheltuielile suportate de populație și de consumatorii industriali vor putea fi reduse prin crearea unei Uniuni a Energiei la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene. România susține crearea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
americani. Rezultatele disputelor teoretice, dar, mai ales, exemplele provenite din realitatea economică, nu au făcut decât să infirme această teorie. În același sens au mers și teoriile potrivit cărora inclusiv statul națiune nu ar mai fi astăzi de prea mare interes pentru mediul de afaceri și companii. De pildă, Kenichi Ohmae 6 anticipa că statul ar trebui să renunțe la obsesia de a proteja industria autohtonă, ba chiar să renunțe la a finanța sănătatea, cultura și alte sectoare tradițional subvenționate, pentru că
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
pildă, Kenichi Ohmae 6 anticipa că statul ar trebui să renunțe la obsesia de a proteja industria autohtonă, ba chiar să renunțe la a finanța sănătatea, cultura și alte sectoare tradițional subvenționate, pentru că firmele private vor prelua acest rol, în interesul cetățeanului-consumator, statul continuând a percepe taxe, ce vor fi folosite la finanțarea de sectoare neproductive. Într-o lume a concurenței libere, cetățenii însăși vor face presiuni asupra guvernelor pentru că acestea să se retragă din subvenționarea economiei și a afacerilor, pentru că
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
economiei și a afacerilor, pentru că ei, consumatorii vor cumpăra ce e mai ieftin și mai bun calitativ, fără să țină seama de proveniență bunurilor. În borderless world/borderless economy Ohmae consideră că economia mondială își urmărește propria logică și propriile interese, care coincid foarte rar cu frontierele naționale. În contextul actual al încetinirii economiilor sud-est asiatice și al accelerării discursului public asupra necesității reindustrializării economiilor europene, aceste ipoteze pierd tot mai mulți aderenți în favoarea celor care privesc statul național ca unică
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]