4,226 matches
-
scriiturii", a unei tradiții culturale stratificate de secole. O altă temă de reflecție - deosebit de incitantă - a fost cea propusă de Gisele Vanhčse, care s-a oprit asupra relevanței "scriiturii nomade" istratiene, în contextul interesului manifestat astăzi pentru tot ceea ce presupune interferență, amestec, metisaj. Pe scurt, pornind de la o analiză foarte aplicată a "împrumuturilor" din română, turcă, greacă sau arabă (de tipul "cadâna", "kémir", "félidgeanes", "barcadgis" ș.a.m.d.), prezente în versiunea franceză a Chirei Chiralina, Gisele Vanhčse ajunge la concluzia că
Simpozion Panait Istrati la Roma by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/11733_a_13058]
-
doi domni, ultimul fiind tatăl revoluționarului Alexandru Ipsilanti, "etherist" alături de Tudor Vladimirescu. Dacă mai amintim că 70% din tipăriturile în limba greacă în secolul al XVIII-lea s-au executat în țara Românească și în Moldova, nu ne mai minunăm de interferențele de asiprații și evenimente dintre cele două popoare. Așa se explică și descoperirea sau identificarea a peste treizeci de mii de documente privitoare la țările Române în arhivele, muzeele, colecțiile sau așezămintele de cult din Grecia (muncă făcută competent și
Între turciți și iezuiți by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/11755_a_13080]
-
un teritoriu pe care viața cu toate ale sale se cuvine a fi nu doar investigată și slujită, "straja omenescului" asociindu-se cu o dăruire care poate dobîndi o alură de "sacerdoțiu", implicînd o "asceză". Se află aci o substanțială interferență între postura de medic și cea de artist. Mergînd în amonte cu meditația d-sale, C. D. Zeletin emite o opinie pe cît de hotărîtă pe atît de convingătoare, conform căreia, scutit de demonica năzuință de a-l "imita" pe
C. D. Zeletin - 70 by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11836_a_13161]
-
punerea lor în discuție este aproape inutilă. Orice om de bun simț trebuie să fie de acord că un cetățean care acceptă pe lîngă valorile propriei sale culturi și pe cele ale culturii vecinului va avea numai de cîștigat. Din interferența diverselor moșteniri culturale, prin comunicarea plurilingvă, vor apărea noi identități personale, comunitar-civice, regionale. Transculturalitatea și identitatea multiplă anulează dihotomia local-universal și devine expresia globalismului la nivel cultural și educațional. Este un ideal corect din punct de vedere politic, perfect rațional
Îndreptar de corectitudine politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12947_a_14272]
-
dintre viață și vis, dintre existența cotidiană și starea de hipnoză. Fiecăruia dintre cele trei planuri îi corespunde o tehnică narativă specifică, fapt ce le transformă în trei microromane cu o evoluție cvasi-independentă. Chiar dacă la un moment dat se produc interferențe (cei doi români trec și prin cabinetul Marelui K, iar misiunea lor se dovedește în final a fi cea de a-i asasina pe Bob și Meg - unul a fost plătit de Meg să-l ucidă pe Bob, celălalt de
Proza de laborator by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12999_a_14324]
-
putut să demonstreze că ea nu a știut că, de fapt, eu sunt un om căutat de Securitate, soarta ei era marea grijă a eventualei prinderi a mea”. Atâta spus despre peripețiile interioare ale lui Valeriu Anania și ale mele, interferențe din domeniul invizibil dar declanșate de aceeași stricare a vremurilor și pornind dintr-un anumit loc din Gorj care pentru amândoi aparținea foarte concret geografiei noastre sufletești, mai Înainte de a ne fi cunoscut. Așa că nu a fost chiar o Întâmplare
Întâlniri cu Bartolomeu Anania. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Stroescu-Stânişoară () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1556]
-
Constantin-Tufan Stan O primă interferență a creației enesciene cu spațiul cultural bănățean, potrivit surselor documentare cercetate până în prezent, sa petrecut la Lugoj, în 1904. Într-o cronică publicată în periodicul local „Drapelul”, IV, 149, 1904, 3, sunt detaliate aspecte de la o serată literar muzicală organizată
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
studiu este acela de a prezenta un gen muzical puțin cunoscut în cultura românească. Arta muzicală arabo-andaluză reprezintă creația unei civilizații de sorginte orientală, dar care a luat naștere și s-a dezvoltat într-o primă etapă pe continentul European. Interferențele sale cu cultura europeană începând din perioada renascentistă sunt recunoscute și studiate intens pe cele două maluri ale Mării Mediterane. Tematica muzicii arabo-andaluze reprezintă un subiect de studiu extrem de actual nu numai din punct de vedere muzicologic, dar și din
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
Câteva adăugiri teoretice în perspectiva sintaxei muzicale George BALINT În general, socotim sintaxa muzicală ca mod de aprehendare a relațiilor temporale între obiecte sonore reprezentate geometric. Într- un articol publicat în 1980<footnote Niculescu, Ștefan - “Interferențe posibile” - Revista ARTA, anul XXVII, nr. 9-10 / 1980, pag. 56-57 footnote> Ștefan Niculescu definește și totodată clasifică tipologia sintaxei muzicale în 4 categorii: monodie, omofonie, polifonie, eterofonie. Ele sunt configurabile în raport cu două aspecte/principii fundamentale de expunere temporală - succesivitatea și
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
orientală - Orientul Mijlociu și Apropiat sau Africa de Nord. Tot mai mulți cercetători europeni și americani se specializează pe studiul și pe analiza fenomenului muzical din zona orientală. Se caută și se studiază originile acestor muzici, evoluția lor de-a lungul timpului, precum și interferențele cu muzica altor popoare sau populații. În cadrul diferitelor categorii muzicale definite prin sintagma orientale, muzica arabo-andaluză ocupă un loc aparte, având o istorie și o evoluție influențată direct de către o serie de evenimente istorice quasi-singulare în istoria umanității. Este evident
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
social, cultural sau religios, ce îi modifică permanent caracteristicile, ajungându-se ca într-o perioadă de timp relativ scurtă, muzica unei anumite regiuni sau populații să se dezvolte și să se transforme radical, sub influența acestor factori externi. Influențele și interferențele cu alte culturi muzicale - așa numita aculturație - sunt fenomene care au dus întotdeauna la evoluția rapidă a muzicii. În noile lor așezări din Africa, comunitățile exilate din Al-Andalus au intrat în contact cu populațiile locale - formate din triburi de berberi
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
dar sub sigiliul smereniei. Numai că, Dumnezeu a vrut altfel: l-a hărăzit pe ArturSilvestri să mă caute... De fapt înainte ca Artur să purceadă la drum în aflarea mea, eu deja plecasem mai de mult în calea sa, prin interferență și comuniunea cu multe locuri și personalități pe care Dacul Gabriel Silveștri le-a îmbrățișat cu căldură și suflet. Ceea ce pot spune în încheierea acestei prime părți a studiului, responsabilității și mărturisirii mele de credință ortodoxă-literară este următorul lucru: Gabriel
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
întreg mod de a scrie (vezi, la Topîrceanu, Armonii vesperale și Enigma cărților închise). De remarcat că acest "model" tipologic este mînuit cu destulă suplețe, autorul atrăgând atenția că textele invocate au un rol demonstrativ, dar nu închid calea unor interferențe sau tipuri mixte, ilustrate la rîndul lor prin cîteva exemple. Vrednic de notat este și faptul că elanul teoretic al tezei nu ancorează în uscăciune, ci îmbracă o expresie alertă și sugestivă: "Topîrceanu se ascunde atît de dibaci în hățișul
Arta parodiei by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12051_a_13376]
-
largă despre lume și orizontul deschis către universul cuvintelor: o ecuație în care trăirea concretelor în câteva repere ce și-au consolidat, cu timpul, pozițiile în scrisul său, și problematica rostirii/scrierii poemului se confruntă mereu, în jocul vecinătăților, depărtărilor, interferențelor, al participării vizând contopirea, al conservării unui spațiu al contemplării luminoase. Și al unor stări de spirit ce se împart, într-o expresivă ambiguitate, între sentimentul precarității și al trăiniciei lucrurilor, al consistenței și evanescenței lor, al solitudinii și nevoii
Un poet francez in România by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/12537_a_13862]
-
memorialisticii creditabile, deopotrivă ca ficțiune și document, despre educația literară și sentimentală a scriitorului, în provincia deceniului 6. El este scris cu aceeași fină inteligență. Are în concepție surprinzătoare, vii, elevate și, nu mai puțin, sincrone principii poetologice, situate la interferența (auto)referențialității. Cu el se încheie seria epică amplă, unitară, de două decenii de literatură și existență literară a autorului în România comunistă. Biografia scriitorului s-a deplasat în Israel în 1988, dar biografia operei a continuat în România și
Proza lui Virgil Duda by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/12519_a_13844]
-
din poezie / ca dintr-o turtă dulce”... O viziune insolită propune poeta în volumul de proză poetică și versuri Piața cerului, subintitulat ironic “Jurnal de bucătărie”, din 1986. Spațiu prin excelență prozaic, bucătăria devine aici un loc de confluență și interferență a vocilor - ale realității imediate și ale literaturii, într-o perspectivă degajat ludică la suprafață, dar de o gravitate tulburătoare: “Uneltele folosite în bucătărie sunt de fapt variantele domestice ale unui instrument de tortură... Pe masa de bucătărie se spintecă
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
a II-a, prefață de Daniel Cristea-Enache, Editura Curtea Veche, București, 2002, 284 pag. Ioan Es. Pop - rugăciunea de antracit / the anthracite prayer, translated from the romanian by Nathaniel Smith, K. Shaver and Ion Crețu; afterword by Nathaniel Smith, Colecția Interferențe, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002, 130 pag.
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13974_a_15299]
-
convorbiri pe care intenționa să le publice și pentru care o amînam din lună în lună - și s-a bucurat cînd am invitat-o la noi la o masă. O masă la jumătatea lunii aprilie - cum să bănuiești asemenea crude interferențe de destin, care nu-ți permit un inofensiv proiect pentru un viitor de două săptămîni? Madi Marin, în ciuda diferenței de vîrstă care ne despărțea, îmi era foarte aproape și îmi aducea poezie. Mă amuza uneori că se conforma atît de
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
gândită pe patru mari paliere: genealogii de personalități culturale (precum Dimitrie Gusti, A. D. Xenopol, Sergiu Celibidache, Eugen Ionescu, Radu Gyr, Anton Bibescu ș.a.), genealogii de medici iluștri (din neamul Chiculeștilor, apoi Matei Balș, Alexandru Obregia, Constantin Angelescu, Victor Papilian ș.a.), interferențe spirituale româno-occidentale (Domnitorul Bibescu și cultura franceză, George Bengescu, studenți ai Școlilor din Occident) - și tot aici "Francmasonii din Oltenia la sfârșitul secolului al XIX-lea", în fine, documente, anexe genealogice. Este evident vorba de un florilegiu de studii, multe
La umbra arborilor genealogici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/14427_a_15752]
-
într-un proiect politic cu consecințe drastice" (p. 11). Extrem de multe evenimente și conexiuni (lupta cu parlamentarismul și democrația, polemicile cu E. Lovinescu, antisemitismul, exaltarea curentelor iraționaliste, eterna condamnare a lui Descartes și a posterității sale în Occident, a pozitivismului, interferențele cu numeroși gânditori, ca Von Keyserling, Mach, Spengler, Boutroux, Nietzsche, Ardigň, Evelyn Underhill, Förster, Renan, Rathenau, Berdiaev, Iorga, Bergson, René Guénon, Dostoievski ș.a.) dau o idee despre amplitudinea problematicii în care se mișcau dezinvolt ambii doctrinari români. Punctul tragic, de
Proiecte himerice by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/10511_a_11836]
-
felul lor, durabile. Tocmai în măsura în care se situează în spațiul posibilului - populat de entități mai mult sau mai puțin "false", care nici nu trăiesc, nici nu vor muri vreodată - lumile închipuite de Mircea Ivănescu reușesc să surprindă acel moment privilegiat al interferenței, amestecului și încălcărilor de granițe. Scrisă parcă anume pentru a arăta că există totuși și "amintiri adevărate", această poveste scurtă depune implicit mărturie despre întregul arsenal de practici prin care scrierea, textualitatea convertesc realitatea în urmă. Desigur, pentru a înțelege
Poezia lui Mircea Ivănescu by Catrinel Popa () [Corola-journal/Imaginative/10105_a_11430]
-
că folclorul urban este o prelungire a celui rural, că orașul nu-și avea propria sa cultură folclorică, cu teme și forme de expresie specifice. Or, scrie C. Eretescu, chiar dacă între cele două culturi, rurală și urbană, există echivalențe și interferențe, originalitatea celei urbane este indiscutabilă. O delimitare netă între ceea ce este creație anonimă și creație de autor în folclorul urban este greu de făcut, multe anecdote, bancuri, vorbe de spirit avându-și autori al căror nume a fost uitat. Anonime
Cercetări folclorice actuale by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11671_a_12996]
-
sfârtecat: Doi colți însângerați, în raza lunii". Metafora centrală este cea a „dublului nepătruns, întunecat”, ivit din tenebre insondabile, din abisuri străvechi, pentru apărarea valorilor perene: dragostea, fidelitatea, onoarea, arta cuvântului, care exclud, fiecare în parte, dar și în multiplele interferențe posibile, impostura. Ultimul vers al poemului, „Doi colți însângerați, în raza lunii”, memorabil și emblematic, permite cele mai multe interpretări. În poziție incipientă, forte, figurează o sinecdocă („pars pro toto”) - „doi colți însângerați”, o imagine nocturnă, terifiantă, a sfârtecării - în exterior, a
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
de ani, la Congresul Romfest de la Muzeul Național de Istorie din București (16-20 septembrie 1998), al cărui președinte de onoare și principalul organizator era<footnote Vezi și Tudor Nedelcea. Un Congres al speranței: Congresul Românilor de Pretutindeni, în Tudor Nedelcea. Interferențe spirituale. Craiova, Fundația Scrisul Românesc, 2002, p. 364-371. footnote>. A fost încântat de revedere, dar mai ales de tema susținută de mine la Congresul organizat sub deviza „românii de pretutindeni, un cuget și un spirit”: „Eminescu și cugetarea sacră”. După
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
al marchizului de Sade ori despre căsătoria lui Victor Hugo. Jos, în cripta Saint-François, mă întâmpină pauperitatea altarului improvizat, coloanele și bolțile proprii mai curând unei crame decât unui lăcaș de cult. între sus și jos nu există scări, culoare, interferențe. Fiecare e cu scara lui, cu culoarul și dialogul imanent. Sus, giulgiul lui Iisus reprodus și expus pe panouri mari de sticlă; jos, spiritul mântuitorului, nedivulgat, ci doar invocat. Cu timpul poate că spiritul își va regăsi trupul, iar trupul
Muzee, catedrale by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10296_a_11621]