323 matches
-
un alt afluent al Tazlăului. Este străbătută de șoseaua județeană DJ117, care o leagă spre vest de Moinești (unde se termină în DN2G) și spre sud de Berzunți și Livezi (unde se termină în DN11). Forma de relief dominantă sunt interfluvii plane cu altitudinea medie de 400m, fiind mărginite de versanți și afectate de alunecări de teren. Pe teritoriul comunei persistă o climă temperat-continentală, corespunzatoare Subcarpatilor Moldovei, temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 7-8 °C față de 10 °C pe țară. Lunile
Comuna Poduri, Bacău () [Corola-website/Science/300693_a_302022]
-
suprateran. DN2 iese din Buzău în apropierea intersecției cu strada care iese din acest oraș și trece râul Buzău pe Podul Mărăcineni, de unde drumul continuă spre Râmnicu Sărat. După ce trece râul Câlnău, drumul începe să urce pe dealurile ce formează interfluviul dintre bazinul hidrografic al Buzăului și cel al râului Râmnicu Sărat, interfluviu pe care îl traversează în dreptul punctului denumit "Crucea Comisoaiei", o curbă dublă în pantă cu pericol de accidente și în care iarna viscolul acumulează zăpadă, făcând circulația dificilă
DN2 () [Corola-website/Science/309852_a_311181]
-
din acest oraș și trece râul Buzău pe Podul Mărăcineni, de unde drumul continuă spre Râmnicu Sărat. După ce trece râul Câlnău, drumul începe să urce pe dealurile ce formează interfluviul dintre bazinul hidrografic al Buzăului și cel al râului Râmnicu Sărat, interfluviu pe care îl traversează în dreptul punctului denumit "Crucea Comisoaiei", o curbă dublă în pantă cu pericol de accidente și în care iarna viscolul acumulează zăpadă, făcând circulația dificilă. În orașul Râmnicu Sărat, după ce trece râul cu același nume, drumul se
DN2 () [Corola-website/Science/309852_a_311181]
-
intrările cât și ieșirile în unitate. Bazinul Anieș are stabilite trei limite:una vestica și una estica care se deprind din creasta principală a munțiilor Rodnei, iar cea de-a treia limită este cea nordică. Aceasta se desfășoară pe creasta interfluviului. Evoluția paleogeografică a bazinului hidrografic Anieș este foarte strâns legată de evoluția paleografică a masivului Rodnei și evoluția cursului superior al Someșului Mare. Acești munți ai Rodnei sunt considerați unii din cei mai reprezentativi munți din Carpații Orientali, datorită caracteristicilor
Anieș, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300861_a_302190]
-
culoare orientate spre S-E. În partea de N-E, relieful este alcătuit din dealuri scunde despărțite de văi largi și joase. În partea centrală și sudică este un relief de coline joase și o succesiune de dealuri prelungi cu interfluvii netede. Văile sunt adânci cu versanți înclinați, lărgindu-se spre sud. Pe versanți se evidențiază intense alunecări de teren. a. Podișul Sucevei este situat în partea de nord-vest, între granița cu Ucraina la nord (se prelungește chiar și dincolo de graniță
Podișul Moldovei () [Corola-website/Science/302538_a_303867]
-
marnocalcare, șisturi argiloase ș.a. - litofaciesul de Sinaia, gresii micacee ș.a. - litofaciesul de Bistra, gresii și conglomerate - litofaciesul de Ceahlău-Zăganul) și Tărcau. Elementele morfostructurale identificate în relieful actual datează cel puțin din sarmațian. Această fază s-a concretizat prin continuarea nivelului interfluviului Moldova-Bistrița (556-750 m) și a nivelului interfluviilor dintre principalii afluenți (aproximativ 300-400 m). Pliocenul a fost o etapă în care principala caracteristică a constituit-o formarea glacisurilor de vale, iar în cuaternar a fost desăvârșită configurația actuala a reliefului, înregistrându
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
gresii micacee ș.a. - litofaciesul de Bistra, gresii și conglomerate - litofaciesul de Ceahlău-Zăganul) și Tărcau. Elementele morfostructurale identificate în relieful actual datează cel puțin din sarmațian. Această fază s-a concretizat prin continuarea nivelului interfluviului Moldova-Bistrița (556-750 m) și a nivelului interfluviilor dintre principalii afluenți (aproximativ 300-400 m). Pliocenul a fost o etapă în care principala caracteristică a constituit-o formarea glacisurilor de vale, iar în cuaternar a fost desăvârșită configurația actuala a reliefului, înregistrându-se o adâncire a văilor de 100-140
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
Cărămizi, Planuri și Țarina din Jos fiind în contact cu teritorialitatea metropolei. Spre sud-vest, spinarea dealurilor Bătaga, Meea, Țarina din Sus și Cocor trasează o veche hotărnicie cu localitatea suburbană Răcăștia. Limita de apus și de nord-vest este marcată de interfluviul colinelor Cocor și Fața din Sus, înălțimi care delimitează Mânerăul de localitățile hunedorene Valea Nandrului și Josani. Patrimoniul teritorial Mânerău include două subsisteme habitaționale: vatra satului, întemeiată de-a lungul firului unui afluent al Cernei, și Lunca, situată în culoarul
Mănerău, Hunedoara () [Corola-website/Science/300553_a_301882]
-
raionului Nisporeni. Teritoriul raionului Nisporeni este o parte componentă a podișului Moldovei centrale. Relieful este variat complicat deluros, fragmentat de văi adînci și ravene de 150-250 m cu versanți priporoși și abrupți pe care se dezvoltă numeroase alunecări de teren. Interfluviile au formă de șiruri de dealuri tăiate de numeroase curmături. Raionul Nisporeni este situat pe partea cea mai înaltă a podișului și anume pe podișul codrilor foarte faimoase prin fragmentarea puternică de care dispune. Îprejurimile lor amintesc un relief premontan
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
care duce spre est la Tunari, Ștefăneștii de Jos, Afumați (unde se intersectează cu DN2), Găneasa, Brănești (unde se intersectează cu DN3) și mai departe în județul Călărași la Fundeni. Din punct de vedere fizico-geografic, orașul Otopeni este așezat pe interfluviul Colentina - Pasărea, in Câmpia Vlăsiei, subdiviziune a Câmpiei Române, iar din punct de vedere administrativ - teritorial este situat în județul Ilfov. Cele mai vechi așezări omenești descoperite în regiunea în care se află localitatea Otopeni datează din comuna primitivă. Cu
Otopeni () [Corola-website/Science/297075_a_298404]
-
medii de 400 m fiind brăzdată de văi săpate în argilă, marne, nisipuri sarmatice, alunecări care au blocat râurile formând lacuri - amenajate ulterior în eleștee. Relieful caracteristic este de domuri gazeifere degradate de apele curgătoare formând lunci largi și colmatate. Interfluviile sunt cultivate, solurile fiind fertile, acesta fiind și motivul pentru care culmile domoale au fost denumite "câmpie". În partea de vest a județului câmpia primește un caracter de stepă, iar în est crește gradul de împădurire odată cu creșterea altitudinii, acest
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
platforma Oușoru la 655 m și gură de vărsare la 60,3 m în râul Siret. Cursul se desfășoară pe 41 de km, drenând un bazin de 119 km². Delimitarea bazinului hidrografic (b.h.) pe partea dreaptă este dată de interfluviile: Dealul Mare (602 m), Tisa (583 m), Glodului (567 m ), Dealurile Flamanda, Ogoarele, Pricopie, Chicerea (320 m) acestea constituind limită față de bazinul hidrografic al râului Șușița. Pe partea stângă cumpănă de ape trece prin de dealurile Ochiu (480 m) și
Râul Zăbrăuți () [Corola-website/Science/313015_a_314344]
-
actuală este de Episcopia Ortodoxă a Dubăsarilor și a toată Transnistria și este parte componentă a Mitropoliei Basarabiei.Este înregistrată de Guvernul Republicii Moldova. În perioada celuii de-al doilea război mondial Patriarhia Română a desfășurat o lucrare misionară ortodoxă în interfluviul Nistru-Bug. Acest teritoriu plasat temporar sub administrația civilă română , având o suprafață totală de 29 733 km² și o populație de 2 326 266 de locuitori, a fost condus de Guvernământul Transnistriei și organizat în 13 județe (Ananiev, Balta, Berezovca
Misiunea Ortodoxă Română din Transnistria () [Corola-website/Science/309542_a_310871]
-
Din punct de vedere geologic, zona aparține Unității de Vorland a Podișului Transilvaniei, formațiunile care apar la zi pe teritoriul comunei fiind constituite din depozite sedimentare de vîrstă Miocen-Pliocen, cu structură de tip monoclin, foarte puțin afectate tectonic. Zonele de interfluvii alternează cu cele de versant, pe alocuri cu pante destul de accentuate și zone depresionare. Altitudinea maximă este situată în vârful Zăpadia Mare (532,8 m, iar cea minimă în lunca Târnavei Mici, 250 m. Înclinarea versanților din această regiune este
Sâncel, Alba () [Corola-website/Science/300272_a_301601]
-
are un rol important în evoluția peisajului geografic. Alături de precipitații apele subterane alimentează rețeaua superficială. Apele subterane se împart în : - ape freatice, ce se găsesc în albia Moldovei și a pâraielor, în terase, glacisuri, deluvii de alunecare și pe unele interfluvii; - ape de stratificație, ce se găsesc la adâncimi destul de mari, peste 20 de metri. La locurile unde ies la suprafață se formează izvoare și chiar înmlăștiniri. Apele de suprafață aparțin integral bazinului hidrografic al Moldovei, mai exact în bazinul mijlociu
Comuna Valea Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/302009_a_303338]
-
sub suzeranitatea sau influența politică a Regatului Ungar, Regatului Polonez și Imperiului Otoman. În 1775, Imperiul Otoman cedează partea de nord-vest a Moldovei (denumită ulterior Bucovina), Imperiului Habsburgic, iar în 1812, în urma războiului ruso-turc din 1806-1812, partea de est, teritoriul interfluviului Prut - Nistru, este anexat de Imperiul Rus, fomând o nouă gubernie cu denumirea de Basarabia. În 1859 Principatul Moldovei se unește cu Țara Românească într-un singur stat, numit ulterior România. Basarabia se unește cu România în 1918, dar este
Istoria Moldovei () [Corola-website/Science/297920_a_299249]
-
Șoșa, Antohii Șoșa, Gligoraș Șoșa. Recensământul general al populației din 29 decembrie 1930: Județul Bacău, Plasa Muntele Satul Valea Șoșei: Clădiri 293; Gospodării, menaje 281; Locuitori: populația statornică 1257; Întreprinderi comerciale și industriale 9. Forma de relief este dominată de interfluvii sculpturale, relativ plane, cu altitudini medii de 400m, care aparțin neogenului. Teritoriul satului Valea Șoșii este drenat de pâraiele Șoșa, Secătura, Săratului și Cernu. Vegetația spontană este alcătuită din păduri de foioase, pajiști și terenuri agricole. La poalele Munților Berzunți
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
cu pante accentuate și/sau chiar abrupte. Între Iernut și Lechința pantele abrupte suferă prăbușiri masive datorate înclinării pantelor și subsăparilor apei Mureșului ducând la un aspect de macro-relief, vegetația lipsind complet. Valea Mureșului are o deschidere largă (3-5 km). Interfluviile sunt rotunjite, afectate de alunecări și rupturi, altitudinea lor maximă fiind de 496m. Clima din partea de podiș este una continentală, moderată de dealuri și pădure. Localizarea Iernutului în partea centrală a Podișului Transivaniei, străjuit de lanțurile masive ale Carpaților, cu
Iernut () [Corola-website/Science/297083_a_298412]
-
0 și 10 m / Kmp . Importanța practică a studierii adâncimii fragmentării reliefului este dată de dispunerea terenurilor de cultură fie în lunci , fie pe câmpuri . Pantele au în general valori reduse , predominând terenurile cu suprafețe netede , ușor înclinate , caracteristice pentru interfluvii și lunci. Terenurile înclinate au o extensiune în general redusă , corespunzând versanților văilor Dâmbovnicului și Negrișorii. Analiza pantelor are o importanță deosebită în stabilirea principalelor moduri de folosință a terenurilor agricole , ca urmare a limitelor ce există în cadrul lucrărilor mecanizate
Comuna Slobozia, Argeș () [Corola-website/Science/300643_a_301972]
-
(în , în ) a fost o gubernie amplasată în sud-vestul Imperiului Rus, cu capitala în Herson. Gubernia s-a situat în interfluviul Nistru - Nipru, și a cuprins preponderent teritoriul Ucrainei de astăzi, dar și teritoriul din stînga Nistrului al Republicii Moldova. Aceasta a fost una din cele trei gubernii create în 1802, când Gubernia Novorossia a fost desființată. Acesta a fost cunoscut sub
Gubernia Herson () [Corola-website/Science/331774_a_333103]
-
înălțimi și fragmentari diferite care au imprimat reliefului valori mari. Acest lucru n-a permis oamenilor să folosească văile ca mijloace de legătură între sate din cauza adîncimiilor. La această se adaugă și faptul că localitățile și-au așezat vetrele pe interfluvii, condiție de seamă care a favorizat trasarea drumurilor pe interfluvii, ușurând legătură între localități. În perimetrul comunei se află și vârful Chiciora (Godeanu), cu 722,6 m, cel mai înalt vârf din zonă și de pe care ți se prezintă întreaga
Comuna Godeanu, Mehedinți () [Corola-website/Science/301606_a_302935]
-
Acest lucru n-a permis oamenilor să folosească văile ca mijloace de legătură între sate din cauza adîncimiilor. La această se adaugă și faptul că localitățile și-au așezat vetrele pe interfluvii, condiție de seamă care a favorizat trasarea drumurilor pe interfluvii, ușurând legătură între localități. În perimetrul comunei se află și vârful Chiciora (Godeanu), cu 722,6 m, cel mai înalt vârf din zonă și de pe care ți se prezintă întreaga panoramă a podișului, până la Munții Mehedintului, până în dreptul Cazanelor Mari
Comuna Godeanu, Mehedinți () [Corola-website/Science/301606_a_302935]
-
Tomeni cu 104 gospodării. Moșia comunei are o suprafață de 50 km². Se învecinează cu comunele: Brebenei, Coteana, Fălcoiu, Osica de Jos, Pârșcoveni și Brâncoveni. Din punct de vedere geografic, satul Osica de Sus și satul Vlăduleni, sunt situate pe interfluviul Olt-Olteț, în capătul terminal al acestuia, și pe terasa a II-a a celor două râuri. Aici se întâlnesc terasele celor două râuri. Satul Greci, Tomeni și Ostrov sunt situate pe terasa I a Oltului. În ceea ce privește caracteristicile climatice specifice comunei
Comuna Osica de Sus, Olt () [Corola-website/Science/301500_a_302829]
-
agățătoare alcătuită din curpen și iederă. Pentru mai multe informații privind numele plantelor, puteți consulta articolul Nume alternative românești de plante. Relieful comunei Osica de Sus este alcătuit din câmpul înalt, care face parte din Câmpia Piatra Olt și din interfluviul Olt-Olteț. Pe moșia comunei, se dezvoltă larg terasele celor două râuri care au confluența situată în dreptul morii și fostului C.A.P.-ului. În valea Oltului, terasa I are o lățime de 3-4 km, iar în valea Oltețului are o lățime
Comuna Osica de Sus, Olt () [Corola-website/Science/301500_a_302829]
-
este de aproximativ 90 km pătrați ---8955, 22 ha, din acest punc de vedere Iveștiul ocupă 5% din suprafața județului fiind o comună de mărime medie. Microregiunea geomorfologica a șesului Siret-Bârlad apare sub forma albiei majore comune S-B sau interfluviul S-B. Reprezintă partea cea mai joasă a reliefului cu o înălțime ce nu depășește 20 de metri și o înălțime maximă de 22, 7 pe grinduri.Întreg șesul Bârlad-Siret este cunoscut sub topicul local de « Baltă ». În cadrul acestui șes
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]