359 matches
-
unde aceste depozite apar ca o fâșie continua, pe tot traseul care străbate aria protejată, apariții de astfel de formațiuni, pe suprafețe mai extinse sau mai izolate se observă pe interfluviul dintre valea Brătcuță și valea Mișidului (Luncilor), apoi pe interfluviul stâng al văii Mișidului spre valea Măguran și sub forma a numeroase "petice" cu dimensiuni reduse, localizate în apropierea localității Vadu Crișului. Însumate, toate aceste areale ajung la o suprafață ocupată de 727.33 ha, ceea ce reprezintă 4.23% din totalul
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
este plin, este de 61.08 ha. În prezent, lacul Leșu este golit de apă în vederea unor lucrări de amenajare hidrotehnică. Următorul bazin hidrografic analizat este cel al râului Brătcuța, a cărui limită față de bazinul Iadei este dată de interfluviul ce unește vârfurile Pietrele Dăicii (974.5 m), Dl. Frântura Boții (940 m) și Dl. Boții (967.9 m). Bazinul Brătcuței se extinde spre nord până la confluența râului cu Crișul Repede, în localitatea Bratca. Ca extindere, Bratcuța are un bazin de
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
o întindere mult mai mare podișuri piemontane bine reprezentate care reprezintă Piemontul Getic. Sudul spațiului hidrografic este format din câmpie, care reprezintă cea mai joasă și mai uniformă formă de relief. Sectorul cursului inferior este format dintr-o asociație de interfluvii, văi și terase în cadrul căreia se diferențiază suprafețe distincte - câmpuri, terase, lunci - respectiv Câmpia Înaltă a Dâmboviței și Ialomiței, Câmpia Găvanu - Burdea, Câmpia Burnazului precum și lunca Dunării. Suprafața ocupată de câmpie reprezintă 64% din totalul spațiului hidrografic. Gradul
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277029]
-
de depășire de p33% sau p50%. Clădirile din modelele pluviale sunt considerate inundabile când este depășit un prag de 30 cm. Rugozitatea clădirilor a fost crescută pentru a evita viteze semnificative în interiorul clădirilor. Există un singur caz de APSFR (interfluviul r. Timiș - r. Bega - loc. Cruceni - Uivar) în care mecanismul de inundare este o breșă a digului. În acest caz au fost luați în considerare o serie de parametri de cedare în concordanță cu evenimentele istorice înregistrate. ... 2.5.2.4. Dezvoltarea scenariului
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278243]
-
cu acordul expres al proprietarului. Conținutul-cadru al protocolului se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale din domeniul apelor. ... 7. La articolul 28 alineatul (1), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins: b) amplasarea în zonele de interfluviu aparținând domeniului public, terase, albii și pe maluri de borne, repere, foraje hidrogeologice, stații hidrometrice, aparate de măsură și control sau alte aparate ori instalații necesare efectuării de studii privind regimul apelor, precum și accesul pentru exploatarea și întreținerea instalațiilor
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 52 din 31 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271163]
-
conturează în urma lui cursul superior de azi al Dunării, care se va racorda în final, în Defileu, cursului Dunării Inferioare. În timp ce fundul marii Depresiuni Carpato-Balcanice, Depresiunea Getică, se colmata cu pietrișurile și nisipurile rostogolite de apele coborând din munți, pe interfluviile de câmpie ce răsăreau treptat de sub ape, se depunea loessul spulberat eolian din albiile acestor ape. Această depunere se realiza în perioadele reci, cu luncile uscate, când pe Carpați se formau ghețari, iar câmpia era acoperită cu o vegetație ierboasă
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
La marginea de vest a satului Muntenii de Sus, pe interfluviu a două pârâiașe, au fost descoperite urme de locuire reprezentate de fragmente ceramice, din epoca bronzului târziu (aprox. 1350-1200 î.Hr.). Prima atestare documentară a satului Grumăzești (dispărut între timp și identificat între satele Muntenii de Sus și Moara Domnească), a
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA MUNTENII DE SUS. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by IGNAT CIPRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2055]
-
X-XI. Alte periegheze au fost întreprinse de Gh. Coman, între anii 1968-1975, pe raza județului Bacău, cum ar fi la Buda-Răchitoasa (punctul La cazane), Cociu-Motoșeni (punctele Marginea de vest a satului și Sud-Estul satului), Colonești (punctul Vatra satului), Frumușelu-Glăvănești (punctul Interfluviul Zeletin-Frumușelu), Fundătura-Răchitoasa (punctul Vatra de nord-est a satului), Giurgioana, comuna Podu Turcului (punctul Grădinărie), Motoșeni (punctul Băicani), Oncești (punctul Marginea de sud-sud-vest a satului), Plopana (punctele La Iaz și Biserica Veche), Podu Turcului (punctul Dănceni) și Răzeșu-Glăvănești (punctul Cantonul Silvic
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
acoperit în cea mai mare parte de păduri, fapt ce împiedica practicarea agriculturii, ocupația de bază a locuitorilor. Cartarea geografică a descoperirilor arheologice, din spațiul est-carpatic, susține această dispunere teritorială a siturilor, indicând o intensă locuire în zonele delimitate de interfluviul cursurilor superioare ale unor râuri, precum Siretul și Prutul, sau în bazinele hidrografice ale altor râuri, care ulterior se varsă în cele amintite, cum este cazul Bârladului, Bistriței, Moldovei, Elanului ș.a. Ocupații economice. Aspecte generale ale vieții cotidiene și spirituale
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în val, datate în secolele VIII-IX. Cercetare: Gh. Coman și I. Bauman, 1977. Materialul aparține Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 108. 3. Alexandru Vlahuță, fost Pleșești (comuna Alexandru Vlahuță), județul Vaslui a) Capul Dealului: pe interfluviul din marginea estică a satului s-au descoperit fragmente ceramice, de la vase-borcan, de dimensiuni mici, făcute la roată, dintr-o pastă nisipoasă, amestecată cu cioburi pisate sau microprundișuri, de culoare cenușie ori brun-cărămizie (secolele V-VI), unele având ornamente incizate
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Petrescu-Dîmbovița, Dinu, Bold 1957, p. 23, nota 45; Coman 1980c, p. 161, nota 15; Teodor 1997c, p. 58. 24. Buda (comuna Bogdănești), județul Vaslui a) Marginea nordică a satului: pe interfluviul din marginea nordică a localității s-au găsit fragmente de vase din secolele VII-VIII și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1968. Materialul se află în posesia Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 83; Teodor 1997c, p. 58
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
la roată, specifice veacurilor VI-VII. Cercetare A. Rusu, 1979-1980. Materialul este la Muzeul de Istorie a Moldovei Iași. Bibliografie: Rusu A. 1981-1982, p. 214, 227 (fig. 14/2); Teodor 1997c, p. 90. 56. Frumușelu (comuna Glăvănești), județul Bacău a) Interfluviul Zeletin-Frumușelu: în interfluviul Pârâurilor Zeletin și Frumușelu, la aproximativ 1,5 km sud-est de sat, s-au găsit fragmente ceramice din secolele V-VI și IX-X. Cercetare Gh. Coman, 1968-1975. Materialul aparține Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău. Bibliografie: Coman 1979a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
veacurilor VI-VII. Cercetare A. Rusu, 1979-1980. Materialul este la Muzeul de Istorie a Moldovei Iași. Bibliografie: Rusu A. 1981-1982, p. 214, 227 (fig. 14/2); Teodor 1997c, p. 90. 56. Frumușelu (comuna Glăvănești), județul Bacău a) Interfluviul Zeletin-Frumușelu: în interfluviul Pârâurilor Zeletin și Frumușelu, la aproximativ 1,5 km sud-est de sat, s-au găsit fragmente ceramice din secolele V-VI și IX-X. Cercetare Gh. Coman, 1968-1975. Materialul aparține Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău. Bibliografie: Coman 1979a, p. 74, 87
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
1968-1975. Materialul este la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău. Bibliografie: Coman 1979a, p. 74, 86 (fig. 7/3); Teodor 1997c, p. 123. 86. Oșești (comuna Oșești), județul Vaslui a) Grădina de zarzavat: la aproximativ 400m de grădina de zarzavat, pe interfluviul Stemnic, din partea sudică a localității, s-au găsit fragmente ceramice din secolele V-VI. Cercetare Gh. Coman, 1968. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1979a, p. 75; Coman 1980c, p. 202; Teodor 1997c, p.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1969b, p. 288; Coman 1980c, p. 184; Teodor 1997c, p. 145. 110. Semenea (comuna Dragomirești), județul Vaslui a) Marginea vestică a satului: pe un promontoriu aflat în marginea vestică a localității, poziționat în interfluviul dintre Râul Tutova și Pârâul Semenea, s-au descoperit fragmente de vase făcute la roată, decorate cu linii incizate orizontal și vălurit, din secolele IX-X. Cercetare Gh. Coman, 1968, 1975. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
din secolele X-XI. Cercetare Gh. Coman și R. Maxim-Alaiba, 1977. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 86; Teodor 1997c, p. 158. b) Valea Poienii: la numai 1 km nord de sat, pe interfluviul dintre Pârâurile Bogdana și Suceveni, s-a găsit ceramică din veacurile IX-X. Cercetare Gh. Coman și R. Maxim-Alaiba, 1977. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1979a, p. 75; Coman 1980c, p. 86 (atribuite greșit secolelor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
inventar a impus datarea necropolei pe baza stratigrafiei, aceste observații indicând perioada secolelor X-XI. Cercetare D. Gh. Teodor și V. Palade, 1960-1961. Bibliografie: Teodor 1968, p. 237; Teodor 1988b, p. 50-51. 137. Dănești (comuna Dănești), județul Vaslui a) Zlătărești: în interfluviul creat de Pârâul Dăneștilor (dinspre vest) și Pârâul Fântâna Floarei (dinspre est), care include și botul de Deal Zlătărești, s-au descoperit fragmente ceramice din secolele V-VI și VIII-IX. Pe același loc, s-a descoperit întâmplător, în 1965, un
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
atracție și circulație a marilor fluxuri de neamuri străine doritoare de îmbogățire, pe de alta. Oamenii acestor locuri deschise, expuse prin natura împrejurărilor numeroaselor invazii prădalnice, au avut și au folosit codrii din luncile Bârladului și Siretului, cât și de pe interfluviul dintre aceste ape, drept pavăză și adăpost în vremuri de pericole, pădurea constituind, pentru trăitorii meleagurilor noastre, principalul element de existență și de supraviețuire din cele mai vechi timpuri și până în epoca modernă. E aici o mică parte din ținutul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
drum străvechi se afla cu traseul pe malul stâng, al Siretului și străbătea așezările medievale Sineștii, Țigăneii, Slobozia-Torcești (marginea de vest a satului actual Salcia), Siliștea sudică, cotea de aici spre Movileni-Furceni-Cosmești-Poiana etc.. Că drumul acesta de pe partea vestică a interfluviului Bârlad-Siret, mai ales pe segmentul din teritoriul nostru, a fost intens folosit și în Evul Mediu ne-o demonstrează prezența vetrelor de sat din perioada respectivă, situate pe traseul său ori în imediata apropiere, grăitoare în acest sens fiind urmele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
drum vechiu [...] prin mijlocul dumbrăvii” și pun o altă piatră semn de hotar. Acest „drum vechi” din document ne duce cu gândul la drumul dacic despre care am relatat, el aflându-se, după cum se constată lesne de către cunoscătorii locului, pe interfluviul Bârlad-Siret și făcea legătura, o face și acum, între Umbrărești și Movileni. Luăm în considerație și precizarea prin care în hotarnică se specifică faptul că moșia Bârlădeni „păr/ă/ aici vine tot alăture cu hotarul Umbrăreștilor”, urmând apoi hotarul cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Unul din aceste morminte, de incinerație, aparține epocii bronzului, celelalte au fost datate în sec. II-III d. Chr. Necropola se află la circa 400 m în partea nordică a necropolei I, ambele situate pe podul terasei superioare a Siretului, în interfluviul Moldova-Siret, în dreptul actualului sat Săbăoani. Pentru delimitarea întregii necropole s-a cercetat o suprafață de 2473 de mp, prin deschiderea unui număr de opt secțiuni. Fiecare din aceste secțiuni, în funcție de poziția lor, a oferit un număr variabil de morminte, care
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
toate părțile de apă; cea mai mare insulă de pe Terra este Groenlanda: 2.175.600 km2. INTEGRARE EUROPEANĂ proces de adaptare economică reciprocă a țărilor europene și de creare a unei coeziuni interne pe multiple planuri (legislativ, social, politic, ș.a.). INTERFLUVIU suprafața de teren cuprinsă între două văi, mărginită de doi versanți; sinonime: „între râuri”, „între văi”. INTRAVILAN suprafața construită (vatra) a unui oraș; suprafața pe care se desfășoară o localitate. INVERSIUNE TERMICĂ distribuție verticală a temperaturii, în care valorile acesteia
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
Elementele care impun diferențieri de specificitate peisajului determinat de relief sunt, în majoritatea cazurilor, de ordin geomorfologic și orografic asociate apoi componentei biogeografice: altitudinea; pantele (prin formă și mai ales prin aliniamentele de schimbare a valorii lor); expoziția versanților; forma interfluviilor (plată, rotunjită, ascuțită); forma versanților și a văilor; structura orografică; formele de relief structural și petrografic; depresiunile; unele procese geomorfologice actuale a căror frecvență sau intensitate deosebită produc degradări însemnate (spălări, șiroiri, alunecări, torențialitate) devenind factori de vulnerabilitate, hazard sau
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
pentru drumurile care porneau de la Câmpulung Muscel pentru a sosi la Giurgiu, cât și a celor plecate din Brăila, pentru a ajunge la Turnu Severin. Fără a avea fortificațiile Târgoviștei, compensa prin protecția naturală de care beneficia. Astfel, întemeiat în interfluviul dintre Argeș și afluentul său Dâmbovița (inițial), Bucureștiul era relativ ferit în comparație cu alte târguri din Muntenia. Era plasat într-o zonă împădurită, parte a Codrilor Vlăsiei, mărginită de bălți și mlaștini (Snagovul, Căldărușanii, Balta Comanei). Poziția centrală deținută în cadrul Câmpiei
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
după capitalele guberniilor rusești. Spre deosebire de Cernăuți, Chișinăul ocupa, oarecum, o poziție centrală, dar putea fi lesne strunit deoarece se afla nu foarte departe de Tiraspol și mai ales Odesa, centrul Novorusiei învecinate... Odesa era un oraș construit relativ recent în interfluviul dintre Bug și Nistru, care a eclipsat rapid Cetatea Albă. În timpul sovieticilor, soarta Chișinăului a fost mult complicată prin ridicarea, în coasta sa, a Tiraspolului (oraș puternic industrializat, dezvoltat ca avanpost al Odesei). d. Așezări de prin Maramureș, Crișana și
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]