491 matches
-
fundamentale. Că acest lucru este pe deplin posibil o dovedește diversitatea nu doar cultural-artistică și a tradițiilor din multele societăți care aparțin civilizației occidentale, ci a instituțiilor lor politice, a modului de organizare a comunităților și a familiilor, de relaționare interindividuală sau de grup etc. Experiența lumii dezvoltate, a Europei Occidentale, dar și a unor societăți extrem de diferite de ale acesteia, precum cele asiatice dezvoltate, dovedește faptul că ceea ce noi numim „civilizație occidentală” este un cadru (sau un fundal) extrem de flexibil
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a celor standardizate, este legată de înțelesul diferit pe care îl atribuie subiecții unuia și aceluiași cuvânt, intervenind o variabilă necontrolată importantă, deoarece în prelucrarea datelor noi operăm cu răspunsurile subiecților ca și cum ei ar avea același referențial ontic. Întrucât polisemia interindividuală este cu atât mai pronunțată cu cât noțiunea exprimată de cuvânt este mai complexă și abstractă, problema capătă o deosebită acuitate în cazul studierii valorilor. Și nu e vorba numai de cuvinte. Întrebările sau propozițiile în întregime ca entități semantice
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de regulă, 20-30 (Bannister, 1973). Tehnica lui Kelly vizează obținerea repertoriului de „constructe” prin care subiecții își „însușesc” lumea, interpretează și anticipează evenimentele. În concepția autorului, constructele - funcționând ca atribute sau propoziții bipolare - sunt personale, aceasta însemnând existența unor diferențe interindividuale marcante referitoare la: constructele utilizate; întinderea repertoriului; modul de organizare în sistem (ordonare, supraordonare etc.); rigiditatea sau flexibilitatea constructelor. Este ușor de sesizat oportunitatea metodei lui Kelly pentru investigarea valorilor. În fond, o mare parte dintre termenii cu ajutorul cărora subiectul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mariajului. Cazul Nayartc "3.3.1. Universalitatea mariajului. Cazul Nayar" Mariajul este o instituție ce se găsește în orice societate și cultură. El este o uniune dintre indivizi de sex opus, recunoscută și legitimată social. Mariajul diferă de alte uniuni interindividuale (cum ar fi prieteniile, familiile incomplete) prin următoarele caracteristici (apud Tischler et al., 1986): se desfășoară într-o manieră publică (și, de obicei, formală); contactele sexuale dintre parteneri figurează ca un element explicit al relației; constituie condiția esențială pentru legitimizarea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
morala heteronomă (a constrângerii din exterior) la cea autonomă (a condiționării din interior), printr-o fază intermediară a reificării normelor, a considerării lor în afara împrejurărilor concrete și a intenției actorilor sociali. Această transformare are loc pe platforma obiectivă a cooperării interindividuale în grup și a apariției conștiinței forței opiniei publice. Se pare că, fără a putea stabili limite precise de vârstă și a putea găsi granițe nete între stadiile ontogenezei conștiinței morale, ea se formează și evoluează în sensul mecanismului general
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
el? În fine, viziunea biologistă nu poate da seama pentru larga gamă a comportamentelor individuale (la primatele nonumane, standardizarea este incomparabil mai mare decât la om) și, mai ales, nu poate explica extraordinara variabilitate socioculturală a valorilor. Dacă diferențele axiologice interindividuale ar putea fi explicate, între anumite limite, prin profiluri genetice particulare - îngemănări diferite de caractere genetice din bagajul genetic uman total -, repartizarea lor în configurații specifice, statistic reprezentative, nu este recunoscută nici de cei mai mulți specialiști în genetica umană. Și, apoi
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
axiologice înțelegem în primul rând valorile, dar - după cum se va vedea -, în numite contexte, ele includ și normele prescriptive (ce trebuie să faci) și atitudinile generalizate. Să mai precizăm apoi că ne oprim aici cu deosebire asupra caracteristicilor, a comportamentelor interindividuale și funcțiilor axiologicului la nivelul individului și a relațiilor acestuia în mediul social, și mai puțin la o analiză culturală și istorică a rolului structurilor axiologice. Sistemul de valori și norme proprii unei culturi sau unui grup reprezintă probabil conceptul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cei care s-au ocupat de personalitate și motivație: pentru G. Allport (1984) și J. Nuttin (1968), de exemplu, valorile, concentrate într-o filosofie a vieții, sunt cele care dau unitate și consistență persoanei și fac posibilă predicția în comportamente interindividuale. Sedimentate în personalitate, valorile servesc drept criterii evaluative în relațiile interpersonale socioafective (Mihu, 1967), în felul în care eul propriu se prezintă celorlalți în viața cotidiană (Goffman, 1959) și, de asemenea, în aprecierea atitudinilor și conduitelor semenilor noștri. Valorile constituie
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sunt sărăcia și lipsa de educație - caracteristici aflate la rândul lor în raport de circularitate cauzală. În multe țări, lor li se asociază factorul rasial și cel etnic, însoțite de cel religios, de unde o exacerbare a fricii, urii și violenței interindividuale și intergrupale. La nivel macrogrupal însă, de etnii, națiuni, țări, în exercitarea violenței intervin și alți factori, ce țin de tradiție, de cadrul economic, politic și juridic și, uneori, de conjuncturi și evenimente istorice. Astfel, faptul că în SUA rata
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
relații „față în față”, se aplică un chestionar sociometric (i se spune și test sociometric, denumire din nou cam pretențioasă, întrucât cel puțin una dintre condițiile testului psihologic propriu-zis, anume etalonarea, nu este îndeplinită). Chestionarul cuprinde întrebări ce privesc preferințele interindividuale după diferite criterii. De exemplu: „Dacă ar trebui să reprezinți anul tău de studiu într-o competiție (comună) profesională, numește colegul pe care l-ai alege ca partener” sau: „Dacă ai avea o gravă problemă personală (intimă), cărora dintre colegi
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de alegeri și respingeri. Dar, tot la acest nivel, o serie de indici rezultați din raportul alegeri/respingeri percepute, cum ar fi cel al lacunelor sau iluziilor perceptive, pot fi utilizați în conturarea unui tablou al personalității individului. La nivel interindividual, se identifică diferite genuri de diade sociometrice, plasate pe un continuum, începând de la cea perfect armonică - se așteaptă (percep) să se aleagă reciproc și se aleg efectiv -, până la diverse forme de dizarmonii (ca, de pildă, cea în care A îl
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
angajaților lor, nu doar pe planul salarial, ci și în alte dimensiuni ale condițiilor de muncă, precum și la faptul că oamenii fac judecăți asupra situației lor globale ca angajați. După cum s-a mai sugerat pe parcursul acestei lucrări, problema echității restrânse (interindividuale, în familie și în alte grupuri) a fost încorporată într-un concept mai larg, cel al justeței sociale, urmărindu-se mecanisme și efecte ale inechităților și la scară macrosocială. La noi în țară, S. Chelcea și colaboratorii săi (2000) au
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
poate spune, În concluzie, că prietenia este, În esența ei, un sentiment moral care leagă două persoane. Din acest motiv, este exagerat sau chiar nepotrivit să se vorbească despre prietenia dintre grupuri, prietenie dintre popoare etc. Prietenia este o relație interindividuală și nu una intergrupală. Între grupurile umane, Între popoare, pot exista relații de colaborare, de respect, de ajutor, de asociere, de alianță, dar acestea nu trebuie considerate În nici un fel relații de prietenie. Ele nu sunt relații bazate pe simpatie
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
mai studioși. Comunicarea nonverbală definește un cadru deosebit de fertil în dezvoltarea interrelaționării didactice, nu poate fi despărțită de comunicarea didactică. Clasa de elevi și colectivitatea școlară în general, este un mediu de comunicare prilejuit de sarcina comună și de relațiile interindividuale ale membrilor. O comunicare deschisă, fără restricții, fără formalism și ritualuri inutile mărește încrederea membrilor în virtuțile grupului școlar. În școală se regăsesc și bariere de comunicare cum ar fi distorsiunile sau inexistența unui repertoriu comun între profesor și elev
Comunicarea didactică. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Rotenstain Solo, Ursachi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1174]
-
transmit obiceiurile, tradițiile socio-culturale, mentalitățile, prejudecățile sociale. Tot familia este cea care transmite urmașilor componenta atitudinală, codul său valoric, primele informații despre lume. De multe ori părinții nu conștientizează impactul relației dintre ei asupra copilului, ori importanța covârșitoare a raporturilor interindividuale atât pe orizontală, cât și pe verticală. Modelele comportamentale, imaginea fiecăruia dintre părinți și a rolului lor în cadrul familiei sunt în măsură să ofere copilului echilibrul sufletesc și psihologic necesar unei dezvoltări armonioase. Familia are rolul de a educa fiecare
LECTORATELE CU PĂRINŢII. In: Arta de a fi părinte by Elena Caraiman () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1410]
-
resimți în mod obișnuit), dezvoltând mai frecvent boli cu substrat psihosomatice că boli cardiace , ulcer etc. 1.3.2..Factori de stres organizațional Au fost identificați mai mulți factori de stress în organizații precum birocrația, structura ierarhică a organizației , competiția interindividuala, caracteristicile de rol, caracteristicile fizice ale muncii etc. a. Factori de stres la nivel executiv și managerial supraîncărcarea rolului - are loc atunci când o persoană trebuie să execute mai multe sarcini într-o perioadă scurtă de timp responsabilitate crescută - deciziile pe
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
de o multitudine de factori, cum ar fi: 1. marea diversitate a categoriilor de victime; 2. apartenența victimelor în ponderi diferite la toate categoriile de variabile: vârstă, sex, pregătire socio profesională, pregătire culturală, rol social, economic, etc.; 3. diferențele mari interindividuale în grupurile de victime în ceea ce privește responsabilitatea și rolul jucat în comiterea infracțiunii. Cele mai multe clasificări iau în atenție criteriul privind gradul de implicare și responsabilitate al victimelor. Astfel, Hans von Hentig, "părintele victimologiei", plecând de la diferențierea victimelor înnăscute, de victimele societății
SEMNIFICATII MEDICALE ALE VICTIMOLOGIEI IN CONDUITELE AGRESIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
care stau în calea clasificării victimelor sunt: marea diversitate a infracțiunilor și, în consecință, a victimelor; victimele aparțin, chiar dacă cu ponderi diferite, tuturor categoriilor de variabile: vârstă, sex, pregătire socio profesională, pregătire culturală, rol-status social, rol status economic diferențe mari interindividuale în grupurile de victime în ceea ce privește responsabilitățile și rolul jucat de acestea în comiterea infracțiunii. Unii autori pecum Mitrofan, Tănăsescu, Butoi, au realizat diverse clasificări în funcție de numeroase criterii. ( 2006, p. 71-78, p.143-148, p.67). Un prim criteriu îl reprezintă categoria
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
complexă a victimei care a jucat un rol oarecare în săvârșirea agresiunii și care este determinată de interdependența unor factori obiectivi (economici, politici, ideologici, religioși) și a unor factori subiectivi (interese individuale, sentimente de inferioritate, de superioritate, atitudinile și relațiile interindividuale). Cauzalitatea victimală este întotdeauna concretă și formează împreuna cu mediul ambiental o totalitate, oferind modele explicative ale agresiunii, ale efectelor victimale și ale integrării victimei în mediul social. Factorii de risc conjunctural, relațional și natural. Clasificarea factorilor de risc victimal
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
a agresorului devine esențială în comportamentele individuale și în stimulii, împrejurările sau stările care comandă aceste comportamente. Factorii de risc natural. Comportamentul victimei este justificat în mod obiectiv de modul de înțelegere a exigenței sociale, modul de determinare în raporturile interindividuale, de calitățile individuale de natura psihică, morală și intelectuală. Existența socială determină un anumit comportament și un anumit grad de înțelegere a existenței. Înzestrarea biologică, gradul de sănătate fizico-psihică și apariția unor necesități de natură materială creează capacitatea sau incapacitatea
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
socială determină un anumit comportament și un anumit grad de înțelegere a existenței. Înzestrarea biologică, gradul de sănătate fizico-psihică și apariția unor necesități de natură materială creează capacitatea sau incapacitatea de adaptare a victimei la mediul social, la un conflict interindividual și la urmările lui. În situație de incapacitate gravă de adaptare este nevoie de intervenția societății cu măsuri de recuperare victimală. Condițiile favorizante ale producerii efectului victimal trebuie analizate sub mai multe aspecte: psihologic, fiziologic, social, psihiatric și demografic. Cunoașterea
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
dezvoltă un nivel optim de competență în fiecare dintre ariile care alcătuiesc curriculumul propriu. Numai într-un învățământ complet individualizat este posibilă atingerea unui asemenea echilibru. În învățământul colectiv însă, echilibrul curricular „perfect” este, probabil, imposibil de determinat din cauza diferențelor interindividuale dintre participanții la activitatea de formare. Dincolo însă de aceste probleme teoretice ale echilibrului curricular există și câteva dileme practice. În general, nu se poate decide dacă în formarea umană e mai avantajoasă educația generală sau cea specializată. S-a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
deduce caracterul social al gândirii naturale ținând seama de patru proprietăți ale acesteia: a) extensiunea, adică împărtășirea unei idei, credințe etc. de către un grup social sau profesional, apartenența, adeziunea până la dobândirea identității sociale; b) modul de elaborare: prin conversație, comunicații interindividuale sau prin sisteme de relații și raporturi sociale. Ambele sunt marcate social (Doise, 1990), sunt subordonate dinamicii sociale, se supun unor reguli, norme, scenarii specifice diferitelor situații sociale; c) funcțiile sale sunt acelea de a orienta comunicările și acțiunile actorilor
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pot influența obiectivitatea evaluării atât din perspectiva profesorului, cât și cea a elevului; spre exemplu, gradul diferit de dificultate al întrebărilor de la un elev la altul, ecuația personală a evaluatorului, scopul și consecințele rezultatelor evaluării etc., generează o puternică varietate interindividuală și intraindividuală între evaluatori sau la același evaluator în momente diferite, la fel cum starea emoțională a elevului în momentul răspunsului influențează performanța acestuia din punct de vedere al calității prestației sale. În literatura de specialitate întâlnim mai multe tipuri
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
situațiile existente în ontogeneză, determinând apariția unor etape, perioade sau stadii de dezvoltare caracterizate printr‑o serie de indicatori care informează asupra nivelului atins și asupra posibilităților de exprimare a copilului pe baza achizițiilor din mediul său de viață. Diferențele interindividuale sunt puse fie pe seama dispozițiilor genetice, fie pe seama condițiilor de mediu; acestea interacționează și determină o mare variabilitate de manifestări psihomotrice. Cauzele deficiențelor fizice prezintă o mare varietate și pot fi sistematizate, după diferite criterii, în mai multe categorii. Astfel
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]