849 matches
-
Imaginarul poetic nu iese din tiparele clasice, dar impresionează îmbinarea lexicului poetic cu elementele limbajului cotidian sau cultural. În formele prozodice tradiționale, el revarsă o trăire modernă, ale cărei caracteristici particularitează stilul creației: preferința pentru cultivarea poeziei cu formă fixă, interiorizarea reflexivă, cultul patriei și al patriotismului, asumarea experienței antecesorilor, lirismul de tip clasic, armonios prin muzicalitate și viziune: „Un câmp minat, urcușul ce duce înspre pisc./ Câți temerari nu-ncearcă recordul să-l doboare/ Măcar c-un pas, doar unul
NICOLAE MĂTCAŞ – MODEL AL IMPLICĂRII de THEODOR RĂPAN în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 by http://confluente.ro/theodor_rapan_1449999770.html [Corola-blog/BlogPost/371019_a_372348]
-
de patimi, împlinind poruncile lui Dumnezeu, făcând tot ceea ce putem ca să creștem spre iubirea lui Iisus Hristos. Într-un mod remarcabil, Sfântul Marcu Ascetul face observația că, precum noi mâncăm la Sfânta Liturghie Trupul lui Iisus Hristos, tot astfel prin interiorizare liturgică, Iisus Hristos mănâncă, adică își face proprie mintea noastră. „Căci făcând așa, precum la începutul credinței venite prin Botez, trupul lui Iisus Hristos s-a făcut mâncare credinciosului, tot așa acum mintea, devenită tare în credință și curată, prin
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_om_stelian_gombos_1332312142.html [Corola-blog/BlogPost/354684_a_356013]
-
utopic, la care se împărtășise în cadrul cercului de revoluționari petreșevți.De aceea anul 1849- arestarea, condamnarea la moarte, comutată în ultima clipă în muncă silnică- a produs o cotitură primordială și decisivă în psihologia scriitorului, emulând înclinarea-I congenitală spre interiorizare, spre interpretarea metafizică și subiectivistă a lumii înconjurătoare, ceea ce va duce la răsturnarea, la transfigurarea totală în conștiința scriitorului, ca într-o oglindă concavă ce deformează datele existenței sociale. În operele scrise imediat după întoarcerea din Siberia demască liberalismul împletit
DOSTOIEVSKI GENIUL ROMANULUI RUS ŞI PĂRINTELE EXISTENŢIALISMULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Dostoievski_geniul_romanului_rus_si_parintele_existentialismului_.html [Corola-blog/BlogPost/359443_a_360772]
-
vizită în Capitală. II. Efectul identitar. Experiențele nu sunt îndosariate ca întâmplări fade. Ele sunt aduse în ecuația existențială ca purtătoare de sens și generatoare de conștiință. În subsidiar, conștientizarea și meditația adaugă noi trăsături formulei identitare a eului epic. Interiorizarea experiențelor duce la modificarea arhitectonicii identitare și la reglaje de optică. Fizicul este tratat metafizic. În urma discuției cu bunicul Constantin în care acesta își arată mulțumirea resemnată și împăcarea cu propria viață, se ia o decizie existențială: „De la acest răspuns
Dan Ionescu: Umbra scrisului (Roman). The article refers at the book Dan Ionescu, Shadow writing by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-umbra-scrisului-roman-the-article-refers-at-the-book-dan-ionescu-shadow-writing/ [Corola-blog/BlogPost/339420_a_340749]
-
cunoscut o manifestare plenară. Este neîndoielnic că spațiul ostracizant al temniței devine prilej de adâncire spirituală, într-o așa măsură încât se poate afirma, că trăirea creștină în temnițele comuniste a fost un fenomen de masă. De la efortul personal de interiorizare prin rugăciune și asceză și până la manifestările cultice complexe precum Sfintele Taine (Sfânta Liturghie, Spovedania), mediul carceral ne oferă exemple menite să demonstreze că o autentică viață creștină poate fi dusă în orice condiții exterioare. Cea mai răspândită formă de
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST… PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia by http://confluente.ro/stelian_gombos_1485349195.html [Corola-blog/BlogPost/344378_a_345707]
-
Acasa > Literatura > Comentarii > AMPRENTELE INTERIORIZĂRII DE OCTAVIAN MIHALCEA Autor: Baki Ymeri Publicat în: Ediția nr. 1757 din 23 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Versurile Cristianei Maria Purdescu ființează într-un registru autumnal ce nu este încă desprins de fervorile solare ale anotimpului cald. Hipersensibilitatea lirică
AMPRENTELE INTERIORIZĂRII DE OCTAVIAN MIHALCEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1445585904.html [Corola-blog/BlogPost/368308_a_369637]
-
profund misterioase. Provizoratul sentimental capătă proporții apăsătoare, odată cu substanța unui paseism completudinar. Câteodată, peisajul liric ia accepțiuni de mult apuse. Sunt invocate florile carnivore, descinse parcă dintr-un fantomatic neant al idealurilor erodate. Fundamentele nocturne, împreună cu atotputernicia solitudinii, determină nedisimulata interiorizare. Persistă, invariabil, tentativa de a frecventa zone adânc spiritualizate. Poeziile Cristianei Maria Purdescu sunt situate sub o pregnantă influență selenară, fiind realizat un misterios sincretism între umbrele trecutului și mereu via problematică a ceea ce va urma. OCTAVIAN MIHALCEA Referință Bibliografică
AMPRENTELE INTERIORIZĂRII DE OCTAVIAN MIHALCEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1445585904.html [Corola-blog/BlogPost/368308_a_369637]
-
invariabil, tentativa de a frecventa zone adânc spiritualizate. Poeziile Cristianei Maria Purdescu sunt situate sub o pregnantă influență selenară, fiind realizat un misterios sincretism între umbrele trecutului și mereu via problematică a ceea ce va urma. OCTAVIAN MIHALCEA Referință Bibliografică: AMPRENTELE INTERIORIZĂRII de Octavian Mihalcea / Baki Ymeri : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1757, Anul V, 23 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Baki Ymeri : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
AMPRENTELE INTERIORIZĂRII DE OCTAVIAN MIHALCEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1445585904.html [Corola-blog/BlogPost/368308_a_369637]
-
pe Hristos prezent și lucrător în viața creștinilor (Ioan 14, 16-21; 16, 13-15; Galateni 2, 20). Deci, pnevmatizarea sau transfigurarea deplină a umanului din Hristos nu are doar sensul de ridicare a Lui în slava dumnezeiască, ci și unul de interiorizare a prezenței Sale în alți oameni, ca sălășluire a lui Hristos Cel răstignit și preaslăvit în cei care cred în El și-L iubesc pe El, pentru ca ei să devină hristofori (purtători de Hristos), potrivit făgăduinței lui Hristos: „Dacă Mă
ÎNĂLŢAREA DOMNULUI. ZIUA EROILOR, CUNOAŞTERE ŞI RECUNOŞTINŢĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1401538339.html [Corola-blog/BlogPost/350606_a_351935]
-
de tină, de nevoi, anemică, bolnavă și pe moarte, într-o altă lume, poetică, virtuală, platonică, pe care nu o vom avea decât în viziunile noastre de copii care, crescând, ne-am făcut mari. Artă sfâșiată! Sinistru! lugubru! Adevăr! Speranță! Interiorizare! Care ne mai sunt așteptările? Ce ne mai rămâne?: ,,Deus ex machina!” Și ... ,,vae victis!” - justificându-mă cu un vers de la mine citire: Ne scoatem țara la mezat prin târguri, // netârguindu-ne, lăsăm din prețuri, // în oase nu avem decât
NOI APARIŢII EDITORIALE. ANTOLOGIA DE POEZIE ARTĂ SFÂŞIATĂ! ( 73 DE POEŢI CONTEMPORANI).COORD. VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Noi_aparitii_editoriale_antologia_de_poezie_arta_sfasiata_73_de_poeti_contemporani_coord_valentina_becart.html [Corola-blog/BlogPost/351049_a_352378]
-
cunoscut o manifestare plenară. Este neîndoielnic că spațiul ostracizant al temniței devine prilej de adâncire spirituală, într-o așa măsură încât se poate afirma, că trăirea creștină în temnițele comuniste a fost un fenomen de masă. De la efortul personal de interiorizare prin rugăciune și asceză și până la manifestările cultice complexe precum Sfintele Taine (Sfânta Liturghie, Spovedania), mediul carceral ne oferă exemple menite să demonstreze că o autentică viață creștină poate fi dusă în orice condiții exterioare. Cea mai răspândită formă de
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1467965197.html [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
aduse de credincioși, în cadrul unui ritual pe care preotul îl săvârșește în taină, înainte de începerea Liturghiei propriu-zise. Ritualul Liturghiei euharistice este foarte bogat și plin de simboluri, iar cântarea este numai vocală. Atmosfera bisericii este plină de mister, invită la interiorizare, la contemplarea Tainei vieții Mântuitorului nostru Iisus Hristos pe care Sfânta Liturghie o reactualizează, începând cu Nașterea Sa, până la Înălțarea la cer. Se știe că Biserica Ortodoxă are un simț deosebit al misterului. Orice rugăciune, inclusiv rugăciunea liturgică, trebuie să
DESPRE SFANTA EUHARISTIE IN TRADITIA ORTODOXA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_sfanta_euharistie_in_traditia_ortodoxa_.html [Corola-blog/BlogPost/364738_a_366067]
-
utopic, la care se împărtășise în cadrul cercului de revoluționari petreșevți.De aceea anul 1849- arestarea, condamnarea la moarte, comutată în ultima clipă în muncă silnică- a produs o cotitură primordială și decisivă în psihologia scriitorului, emulând înclinarea-I congenitală spre interiorizare, spre interpretarea metafizică și subiectivistă a lumii înconjurătoare, ceea ce va duce la răsturnarea, la transfigurarea totală în conștiința scriitorului, ca într-o oglindă concavă ce deformează datele existenței sociale. În operele scrise imediat după întoarcerea din Siberia demască liberalismul împletit
DOSTOIEVSKI-GENIUL ROMANULUI RUS ŞI PĂRINTELE EXISTENŢIALISMULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 by http://confluente.ro/Dostoievski_geniul_romanului_rus_si_parintele_existentialismului.html [Corola-blog/BlogPost/371265_a_372594]
-
totuși, este nerefuzabilă implicarea totală în vâltoarea jocurilor venusiene, cu toate inerentele umbre ce pot macula visurile: ,, Eleganța se șterge la ochi/ Cu o batistă de aur - / Razele ei/ Sunt chiar acest zâmbet/ Care ne îndepărtează/ De adevăr.” (Eleganța). Autentice interiorizări întregesc atmosfera din jurul ,,florii însângerate”. Aceste poeme de dragoste sunt rezultanta unor aprige ,,conspirații angelice”. Trecutul, prezentul și viitorul dau naștere unei alternări a fondului cu forma, ardere peste ardere. Vraja femeii ideale presupune însoțirea braț la braț cu perspectiva
OCTAVIAN MIHALCEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1455540724.html [Corola-blog/BlogPost/380634_a_381963]
-
interior al operei sale. Acesta, adică ritmul, nu este cadențare, ci o esență, un ritm ce exprimă o intimitate spirituală cu poetul, prin care cititorul este sensibilizat, apropiindu-l de ceea ce rămâne inefabil, adică esență. Poetului poezia îi devine o interiorizare și o interioritate necesare. Dacă pentru Mazilescu, poezia este un fel de expulzare a eului, pentru Stănescu ea este o adâncire a sinelui. Dar, pentru amândoi sistemul gândirii poetice disimulează realitatea, câtă vreme gândirea poetizantă a poeților din secolul XIX
METAFORA CA RITM AL GÂNTIRII POETICE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 by http://confluente.ro/Metafora_ca_ritm_al_gantirii_poetice_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/370920_a_372249]
-
invalidează reciproc relatările. Mai mult, își revocă reciproc privilegiul de instanță narativă. Avem de a face cu o multiplicare a perspectivelor ce vizează a produce autenticitate și obiectivitate, dar care nu face decât să subiectivizeze și mai mult deja marcata interiorizare a perspectivei. Incertitudinile generate de intersectările relatărilor fac ca pozițiile să se arate a fi fixate prin conjecturi și presupoziții, prin alegații și bănuieli, iar nu prin aserțiuni, asumpțiuni, afirmații existențial asumate. Observând că doar de la acestea din urmă se
GABRIEL CHIFU: Un roman al emigrării, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-un-roman-al-emigrarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339644_a_340973]
-
Da, pentru a sugera că lucrurile se petrec în trecut (un trecut neclar fixat, dar totuși "vechi", nejudecabil cu acea familiaritate a contingenței), îmi creasem o exprimare pseudo-arhaică, iar autoimpusa restrângere a lexicului mă forța să mut expresia înspre o interiorizare a cuvintelor. Și cum fascinația aceasta - a descoperirii greutății din cuvintele simple - nu mă părăsea, mi-am zis să încerc mai departe. Totodată mi-am propus să mă desprind de zona 'mitului biblic', cumva și de teama unor neînțelegeri (dezamăgiri
REINTERPRETĂRI DE MITURI ŞI LEGENDE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 by http://confluente.ro/mircea_badut_1451555908.html [Corola-blog/BlogPost/350158_a_351487]
-
fiindcă să ne amintim ce spunea Edgar Allan Poe în „Principiul poetic”, „melancolia este cel mai legitim dintre toate tonurile poetice”. În fapt, nu este vorba de o melancolie goală și abstractă. Lirismul este impregnat de o tristețe meditativă, de interiorizare a faptelor de viață și punere în perspectivă a unei înțelegeri binevoitoare. Privirea reflexivă este o alternativă la indiferență. Ea este, totodată, interogativă și iscoditoare, vizând înțelegerea unor elemente ale universului care prin ele însele apar ca mecanisme de neintegrat
FLAVIU GEORGE PREDESCU: Metafora vieţii-carte, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/flaviu-george-predescu-metafora-vietii-carte-de-stefan-vladutescu-cv-2/ [Corola-blog/BlogPost/339628_a_340957]
-
procedeelor și a instrumentelor de creare a conținutului informațional în spațiile virtuale, prin activități de învățare specifice vârstei și dezvoltării personale (de exemplu, constituirea portofoliilor de învățare, portofolii artistice, elaborarea unor pagini personale sau de grup, wiki, bloguri etc.). 5. Interiorizarea unui sistem de valori care să orienteze atitudinile și comportamentele: 5.1. Cunoașterea unor valori referitoare la școală, familie și mediul în care se dezvoltă și exprimarea unor opinii asupra acestora. 5.2. Exersarea unor comportamente moral-civice în contexte de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/250240_a_251569]
-
poate permite mobilizarea sufletului uman în toată plenitudinea sa, iar acest tip de cunoaștere e asociat de Aristotel virtuții. În Etica Nicomahică, Aristotel identifică virtutea morală cu "hexis". Toma de Aquino utilizează termenul de "habitus" pentru a se referi la interiorizarea de către subiect a perfecțiunii către care subiectul aspiră și care se revelează în activitățile practice. Marcel Mauss folosește pentru prima dată conceptul într-un eseu despre „tehnicile corpului”, "Les techniques du corps". "Habitus" este un principiu important în viziunea maussiană
Habitus (sociologie) () [Corola-website/Science/322532_a_323861]
-
interior al operei sale. Acesta, adică ritmul, nu este cadențare, ci o esență, un ritm ce exprimă o intimitate spirituală cu poetul, prin care cititorul este sensibilizat, apropiindu-l de ceea ce rămâne inefabil, adică esență. Poetului poezia îi devine o interiorizare și o interioritate necesare. Dacă pentru Mazilescu, poezia este un fel de expulzare a eului, pentru Stănescu ea este o adâncire a sinelui. Dar, pentru amândoi sistemul gândirii poetice disimulează realitatea, câtă vreme gândirea poetizantă a poeților din secolul XIX
Editura Destine Literare by Al. Florin Țene () [Corola-journal/Journalistic/85_a_471]
-
acțiunile, pe care le prevestește), preferă istorismul (comentează trecutul personajelor). El e asemenea unui păpușar, rezultatul nefiind oricând veridic. Reprezentanți: Mihail Sadoveanu - "Nicoară Potcoava", "Frații Jderi" etc., Cezar Petrescu - "Calea Victoriei", Liviu Rebreanu - "Ion", "Răscoală" etc. Românul modernist se manifestă prin interiorizare. Lumea e văzută prin ochii unui personaj, ce este naratorul și reprezentantul autorului. Se scrie la persoana I, se folosește adesea fluxul amintirilor (nu se mai scrie în "prezent istoric", ci se pornește dintr-un punct unic, considerat prezentul, si
Teoria romanului () [Corola-website/Science/299180_a_300509]
-
găsește la temelia oricărei asceze adevărate. Alte pasaje coranice subliniază superioritatea intenției în viața morală și religioasă. Aceste texte considerate de credincios ca inspirate, texte pe care le recita și la care meditează cu smerenie, puteau conduce la încercări de interiorizare, puteau eleva treptat- așa cum vom vedea în cazul lui Al Gazali- până la rugăciunea minții . Sufitul Hawwas (Ibrahim Bagdadi Hawwas, născut la Bagdad de origine iraniană, a fost șeful Școlii mistice din Horasan, și unul dintre cei mai mari poeți sufiți
Mistica islamică () [Corola-website/Science/330048_a_331377]
-
că personajul principal feminin este asemănător cu cel din "Vulpe - vânător" (interpretat tot de Oana Pellea), a cărui sarcină o preia într-un context nou: perioada Revoluției și cea imediat următoare. Potrivit lui, actrița Oana Pellea dovedește „o rară forță de interiorizare, tăceri și simțiri violente, o luciditate vecină cu disperarea”, personajul trecând prin stări de tensiune extremă. Și ceilalți actori creează personaje expresive: Răzvan Vasilescu interpretează „un individ odios și nociv, desenat în culori tari și crude”, în timp ce Mara Grigore, Mircea
Stare de fapt () [Corola-website/Science/329046_a_330375]
-
pare să înceapă pentru prima dată urcușul”25. Epectaza „este experiența acestui început mereu nou al urcușului duhovnicesc. Esența sa este de a primi în fiecare clipă pe Dumnezeu și de a se depăși mereu, căci ea este sinteza unei interiorizări și a unui extaz neîncetat, pentru că Dumnezeu e de fiecare dată interior nouă în unire și de fiecare dată exterior, transcendent prin ființa Sa”26. De aceea, sufletul intră în sine și iese din sine „nesfârșind niciodată să iasă și
Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]