608 matches
-
oneros, cu afacerismul parazitar al interbelicului. Iată cuvintele lui Noica: "Sînt oameni care, în judecata lor, au rămas în urmă cu anii: ei înțeleg legionarismul ca o mișcare politică sau chiar haiducească, în loc s-o vadă drept una spirituală, adică interiorizată și năzuind către forme de viață creștină. E adevărat, pot fi și dintre legionari unii care au rămas la mentalitatea politică sau la cea haiducească. Dar ei sînt întîrziații mișcării, sau atunci structural inapți spre a progresa odată cu ea. De
Noica între extreme by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8534_a_9859]
-
sa de bravură impresionează prin siguranța și abilitatea cu care face față celor mai dificile pasaje, prin efectele spectaculoase pe care le realizează, prin energia și impetuozitatea debordantă pe care le transmite, dar și prin subtilitatea cu care evidențiază momentele interiorizate, de factură poetică. Valentina Sandu-Dediu, care s-a aflat la pian pe parcursul întregului program, a demonstrat pe lângă calitățile artistice incontestabile, creativitatea și experiența acumulată în domeniul muzicii de cameră. Cele două interprete au întruchipat lucrarea încredințată cu fantezie, cu dăruire
Recital-eveniment la Ateneul Român by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84210_a_85535]
-
degrabă propria sa geografie interioară. Așternînd pe hîrtie întîmplările dintr-un voiaj de numai nouă luni de zile - întreprins între iulie 1855 și martie 1856 - el reușește să concentreze în puține pagini semnificația unei întregi vieți, a vieții sale. Timid, interiorizat, reticent în contactul cu oamenii, Dimitrie Ralet pare, ca prezență culturală, o replică mai puțin celebră a lui Alecu Russo: a trăit tot în Moldova, cam în același timp cu autorul Amintirilor, a acumulat încă din tinerețe o cultură literară
îndrăgostitul de Stambul: Dimitrie Ralet by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8095_a_9420]
-
găsească loc, ca-ntr-o lume a ei, normală, ca în Poloneza... Plină de reculegere, lumea a luat de mult loc pe băncile verzi, lume de duminică; numai că aici, și nu în altă sală, se va cânta Chopin, care, interiorizat, e mai degrabă prietenul lunii. Nu trebuie să te înghesui prea în față, lângă statuia pe care a fost aruncată lejer, o veronică neagră de matador -, husa pianului cu coadă, instalat alături de urechea de bronz a maestrului. Microfonul face legătura
Vila Nova – prelucrare – by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6973_a_8298]
-
o obligație profesională a oricui scrie de a visa la cartea perfectă și la un loc în Biblioteca imaginară a lui Borges. Competiția trebuie să rămână însă mereu deschisă, fără intruziunile politicului ori socialului. Ele pot fi, firește, folosite, înglobate, interiorizate, aspirate în țesuturile textului. Dacă devin însă elemente de manipulare, vor funcționa asemeni unor bombe autodistructive, făcând implozie chiar în clipa când autorul își imaginează că și-a atins scopul. În ce mă privește, am renunțat demult la iluzia că
Marele Roman Românesc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2850_a_4175]
-
tricouri. Dincolo de toate, romanul lui Radu Paraschivescu este o sumă de cascade narative despre realitatea unui fenomen ce a depășit cu mult sensurile antropologice imediate. Radu Paraschivescu scrie despre religia fotbal - spectacolul ultim al societății contemporane. Despre cum un fenomen interiorizat ajunge să se substituie vieții. Mai mult, stadionul a devenit prima tribună a temperamentului unei națiuni, un barometru ideologic al derapajelor și al mesajelor simbolice. O junglă a defulărilor, unde anonimii inițiază vocile identității comune. În ciuda insuficiențelor, romanul lui Radu
Fotbal și literatură sau Cum a câștigat Liverpool CL by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3921_a_5246]
-
va porni imediat la drum” ( Cînd tocmai te pregăteai). Un interes al autorului e cel de a-și lărgi alonja discursului pentru a testa „rezistența” solitudinii în diverse ipostaze. Critica mediului socio-politic reprezintă o astfel de probă a izolării individului interiorizat, o izolare ce-și răspunde prin epoci: „închide dracului televizorul/ și culcă-te îmi strigă/ o voce din umbră/ nu te-ai săturat de minciunile lor// are dreptate vocea/ deși nu știu prea bine a cui o fi/ sînt sigur
O partitură a solitudinii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4270_a_5595]
-
migranților și neintegraților, care nu-și pot găsi în spitale vindecarea și în mănăstiri refugiul, sfîșiată între deruta pierderii reperelor și nevrozele globalizării. Departe de a fi un monstru, cum l-a înfățișat presa, părintele Corogeranu apare ca un călugăr interiorizat și disciplinat, care, sub influența lecturilor din diverși teologi locali, se simte chemat să lupte într-un „război al duhurilor” echivalent unei „lupte cu vremurile”. Ca și în Nopțile patriarhului, transpare conflictul teologic la vîrf între adepții apărării tradiției răsăritene
„Adevărata poveste a unui exorcism“ by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4470_a_5795]
-
prilej de bucurie, dar și de mândrie pentru tot ce avem noi, românii, mai prețios. Putem afirma că există o anumită particularitate a costumului popular din această zonă, particularitate izvorâtă din însăși firea molcomă a moldoveanului, din trăirile profunde și interiorizate, dar și din răbufnirile vulcanice la ceas de cumpănă. Portul popular este sugestiv prin culoare și rafinament, măiestrie și eleganță, având ceva din frumusețea meleagurilor noastre. Raportat la aceste trăiri, evenimente, costumele însele au însemnat fie bucuria de a trăi
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
unul sau două ies totuși totdeauna în relief. Cunoaștem desigur, destule personalități publice al căror chip exprimă cu destulă fidelitate trăsătura lor dominantă de caracter: o fire duioasă, tandră, răzbate chiar și într-un zîmbet abia schițat; o natură poetică, interiorizată sau pasională - în melancolia, reflexivitatea sau văpăile privirii, o înclinație spre duritate și cruzime - în asprimea trăsăturilor, în lama de oțel a căutăturii. Setea de viață, senzualitatea, calculul rece, tendințele dominatoare, dar și noblețea gîndirii și a înțelepciunii sau familiaritatea
Chipul și sufletul by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/7190_a_8515]
-
de autor (Magda Cârneci, Haosmos și alte poeme, antologie de poezie 1980-2000, cu un cuvânt înainte al autoarei, Ed. Paralela 45, 2004, Colecția Biblioteca românească. Poezie). Surprinde, în acest ansamblu, adâncimea de implant a programului filosofico-mistico-poetic al autoarei. îl afli, interiorizat, asimilat, până în ultimele interstiții ale textului - fără să obosească, să se epuizeze, exprimat în jerbe de lumini tăioase, intermitent, de intensitatea sângerie a olmazurilor orientale. Spre exemplificare ar putea sta oricare vers al volumului, într-atât sensul și imagistica se
Transpoezia by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/9160_a_10485]
-
contează cititorii, chiar și cei care merg la cules de căpșuni în Spania. Pentru ceilalți scriitori, e o absurditate. Iar eu le dau perfectă dreptate. Cerința pieței sau a Europei (sunt două instanțe nu radical diferite), dacă nu e asumată, interiorizată, nu valorează nimic. Adevăratul scriitor, cel de vocație excepțională, năzuiește să se exprime pe sine și nu să-i mulțumească, meschin și vulgar, pe alții. Deci, ne întoarcem la dilema inițială, esențială: în această ecuație, cine primează, scriitorul sau cititorul
Starea prozei (file dintr-un carnet) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9309_a_10634]
-
poate fi trăită în absența mizeriilor mărunte, în absența crizelor și a căutării, în absența dragostei, în absența întrebărilor esențiale. O scenă revine ca un leitmotiv al filmului, Șlomo privește fascinat luna, îi vorbește, momentul de magie este pe deplin interiorizat. Privită din orice colț, ea este întotdeauna acolo, ea este acel numitor comun, acel reper esențial în peisaj asimilat acestei nostalgii după mama pierdută. O serie de intermitențe, notațiile en passant și scurtcircuitările scenelor dau o notă specifică filmului, uneori
Trăiește și dă mai departe! by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9365_a_10690]
-
permite să proiecteze, ca în niște oglinzi paralele, oglinzi sparte sau oglinzi retrovizoare - comparabile, poate, cu cele din care e construit Memorialul copiiilor de la Yad va-Shem -, violența atroce, sadică, absurdă, de opresare a ființei, până la aneantizare și replica ei tăcută, interiorizată, transfigurată de o puritate cathartică. Dar, modalitatea ideală de a accede la cunoașterea de sine și a lumii în care trăiește rămâne, pentru Ulpiu Vlad, exersarea visării lucide. În Poetica viselor, de pildă, compozitorul își reamintește și ne reamintește, apelând
"Rezonanțe" în memoria Holocaustului by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/9505_a_10830]
-
consacrat prozei scurte este punctat cu multe observații de același fel, fără îndoială utile, și se încheie cu concluzia demnă de reținut că "nuvelele lui Anton Holban adâncesc și nuanțează obsesiile romancierului, notațiile reflectând puternicul zbucium sufletesc al unui individ interiorizat. Acesta se zbate continuu între Eros și Thanatos și are un dar teribil de a complica lucrurile și de a amplifica suferința" (p. 78). Trecând la romanele lui Anton Holban, exegetul se dovedește la fel de atent și de meticulos, preocupat ca
Modernismul lui Anton Holban by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/8028_a_9353]
-
strungar de categoria 1 la IMGB, mereu cu sudalma grea, apăsată pe buze și cu pumnul strâns pentru a lovi, mama terorizată de un soț violent, posesoarea unui bun-simț resemnat, care dorește să-i facă viața suportabilă copilului ei, filosoful interiorizat ce-și pune sub semnul întrebării propria identitatate, domnișoara notar, modernă emancipată, șoferiță de Matiz și abonată la "Elle", "Cosmopolitan" și "Financial Times", tinerii studenți care stau în gazdă, preotul, reporterii tv, ministrul de Externe și diplomatul occidental venit să
Taifun epic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9766_a_11091]
-
de semeni, dar și În contact cu formele instituționalizate ale existenței. Dualismul social dat de către drept și de către moralitate este reflexul dualismului filosofic fenomenal-noumenal a umanului: ca ființă fenomenală, omul se opune legii juridice, dar este sancționat de legea morală interiorizată sau de justiția divină. Omul intră sub patronajul dreptului, pentru că, dacă el este prin natura sa ființă metafizică, atunci potențele sale se actualizează În dovezile de decizie și acțiune conforme unei legislații universale. Conceptul de datorie este transpus În acțiunea
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
o făptură subțire, cu părul blond și ochi albaștri Încercănați . Nu era frumoasă, dar delicatețea ei răspândea o undă de frumusețe și farmec. Trivialitatea unei asemenea meserii părea că nu lăsase cel puțin la exterior, În comportament, nici o urmă. Era interiorizată și deloc vulgară. Își făcea ca un elev conștiincios ,,treaba,,, primea resemnată banii, după care strecura În buzunarul fustei, și ieșea În ,,decor,, să se ofere următorului client, dar nu exhibându-și calitățile, ci concentrată În sine ca și când ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
coșurile de gunoi, și sticlele de spirt, nasc și mor, mor și se nasc. Bocesc, se roagă, Își etalează defectele fizice suferințele, dar câteodată, e drept foarte rar, se Întâmplă, ca În cazul lui Antoniu și al fetei, ca așteptarea interiorizată să ia locul zvârcolililor și al vaietelor. Când a Început să cerșească, Antoniu se gândea că Într-o bună zi ceva Îl va salva de promiscuitate. Nu credea nici o clipă că ea se va eterniza. Nu te naști cerșetor, ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
de origine proastă,, , fusese numit medic-șef chirurg, la un spital de prestigiu. Mama, absolvise facultatea de teatru, dar nu o atrăgea scena, așa că rămăsese acasă, să se ocupe de creșterea și de educația mea. Cum eu eram un copil interiorizat, care la cinci ani Învățase deja aproape singur să scrie și să citească, mama, se cam plictisea. Gospodăria nu o atrăgea, de asemenea, și de altfel, În familia noastră o bătrână menajeră care fusese și În slujba bunicilor paterni, rămăsese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
stătea la parter, și-a reluat țipetele și amenințările la coborârile mele de la patru (și reușeam să cobor din șapte în șapte trepte, cu bufnete și izbituri în balustradă), Șchiopu Bărbosu se acrise, iar Matilda părea mai tristă și mai interiorizată ca oricând. Până la urmă, încolțit din toate părțile, tata le-a zis că el e inginer energetician și să nu-l mai cicălească atât, că nu se pricepe la plante. Cineva l-a sfătuit, dacă tot lucrează în domeniu, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
al muzicii într-o gamă de tonuri infinitezimale, ce adesea sunt imperceptibile în sunetul lor. Poezia a existat dintotdeauna ca formă muzicală, ca prelungire sau întregire a acesteia; cu cât receptarea ei devine mai anevoioasă, cu atât muzica este mai interiorizată, fericirea adusă de ea e mai profundă. Dacă avem pe ce s-o proiectăm sau cu ce s-o relaționăm interior, ea poate aduce extazul. E drept că muzica poate provoca mai lesne aceste stări, ea pare a fi mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
satului) era cel mai avut și mai bine situat om din Împrejurimi, om năvalnic și mândru, frumos și foarte voinic, puțini rezistându-i la vorbe și fapte. Isidor Ochiană, bunicul rămas necunoscut lui Va, fusese un om așezat și domol, interiorizat și cu aplecare spre Învățătură, s-a Îndreptat spre mai puțin costisitoarea școala a CFR-ului, lucrând printre liniile de cale ferată și murind Între acestea, strivit Între tampoanele celor două vagoane ucigașe a unui tren În formare. Ochenoaia nu
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
și se sperie de-a binelea. Mult n-o să mai pot rezista singură. O să mă las... și o să devin o destrăbalată. Plînge cu hohote și viziuni oribile o cutremură. O să devin o curvă. Săracu' Gavril, se va răsuci în mormînt! Interiorizată complet, Aneta nu observă că cineva s-a oprit la fîntînă. Era un bărbat în pantaloni scurți, cu un rucsac în spate, cu o șepcuță ponosită și neras cam de multișor. Am văzut că plîngeți și m-am oprit, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
unul din ei, nu-și Închipuiau că Ruba e În stare să deseneze, cromatic și volumetric, configurațiile contingentului. Cu poezia, e alt ceva: ea are un limbaj propriu, diferit de tranzitivitatea obli ga torie a prozei, iar proza, oricît de interiorizată ar fi, are nevoie de epic, de concretul existenței reconstruite, recolo rate cel puțin În convențiile sale elementare. Or, potrivit lor, poate R.S.R. să ofere mai mult decît o imagine sărăcită a realității, coborîtă la al doilea sau la al
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]