142 matches
-
este de roșu, bordo, violet, albastru. Pigmenții chinacridinici se caracterizează printr-o foarte bună stabilitate la temperatură și insolubilitate totală în solvenți organici, fiind alături de ftalocianine, pigmenții cu cele mai bune rezistențe. Rezistențele deosebite ale acestor pigmenți se datorează asocierilor intermoleculare, prin legături de hidrogen, care se stabilesc între grupele CO și NH ale pigmentului. Pigmenții ftalocianinici prezintă nuanțe albastre strălucitoare cu însușiri tinctoriale superioare și rezistențe foarte bune. Derivații clorurați ai ftalocianinei de cupru prezintă nuanțe din ce în ce mai verzi (prin creșterea
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
acizi pe semințe de guava necarbonizate, activate termic prin carbonizare la 600șC și 1000șC, arată o mai mare reținere pe semințele necarbonizate, cu aciditate similară altor materiale, cum ar fi coaja de Pistacia (Elizalde-González și Hernández-Montoya, 2009). Aceasta subliniază interacțiunile intermoleculare între suprafața încărcată negativ a adsorbentului în soluție și speciile cationice generate de coloranții antrachinonici. Toți coloranții antrachinonici investigați au fost 1,4-diaminoantrachinone cu grupe aminice secundare, ale căror substituenți în pozițiile 1 și 4 sunt capabili să formeze legături
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
controlează, de asemenea, fracțiunea de grupări aminice disponibile pentru interacțiunea cu colorantul. Guibal și al. (2005) au arătat că legăturile de hidrogen între unitățile monomere ale aceluiași lanț polimeric (legături intramoleculare) și/sau între unitățile monomere ale lanțurilor diferite (legături intermoleculare) scad reactivitatea acestora. Structura slab poroasă a polimerului și cristalinitatea sa reziduală sunt parametri critici pentru hidratare și accesibilitatea la situsurile de adsorbție. Există un număr relativ limitat de studii în care este interpretată variația de pH în timpul procesului de
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
mare distanță, și rezonează la aceeași frecvență. Aceste două molecule care rezonează creează apoi o altă frecvență și rezonează cu următoarea moleculă sau cu următorul grup de molecule, În stadiul următor al reacției biologice... Atât moleculele specifice, cât și legăturile intermoleculare emit frecvențe specifice, care pot fi detectate la miliarde de ani lumină distanță cu ajutorul celor mai sensibile telescoape moderne. Aceste frecvențe au fost acceptate de către fizicieni, Însă, nimeni din comunitatea biologică” . Concluzia inevitabilă este că moleculele vorbesc unele cu altele
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
Gânduri în flăcări, o pastișă în manieră avangardistă. În numărul următor Sașa Pană figurează și el cu un fel de manifest, unde declară: „Dilatați-vă patima pătrunderii până la portalul îndoliat al resemnării și în ritmul nebuniei colective acidulați-vă coeziunea intermoleculară a spiritului”. Odată cu trecerea la avangardism, rămân fideli grupării Teodor Scarlat (Strofe pentru Otilia Cazimir, Confratelui Quaternar), Virgil Carianopol, F. Didulescu, I. N. Copoiu (mai iscălește incopoiu) - în poezie, Mihail Sabini (Vitriolul, Uciderea iubirii), Gh. Tăbăcaru (Iluzii curbe), T.I. Ștefănescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290649_a_291978]
-
mare de inițiatori, iar polimerul rezultat are masa moleculară mică ș1-3ț Un studiu al mecanismului de polimerizare a monomerilor multialilici a fost facut de A. Matsumoto ș4ț. In polimerizările monomerilor multialilici, reacția de ciclizare intramoleculară ș5-7ț și reacția de reticulare intermoleculară ș8ț implică o serie de aspecte deosebite ale mecanismului de polimerizare. Din punct de vedere al reacțiior elementare, în cazul polimerizării dienelor neconjugate nesimetrice se poate considera ca au loc 10 reacții de propagare, așa cum sunt prezentate în tabelul 1
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
factori chimici și performanțelor instrumentelor de măsură, printre care: citirea valorilor mari ale absorbției nu este posibilă. Absorbția tinde către infinit, dacă transmitanța tinde către zero. În practică, trebuie setate condițile experimentale, astfel încât absorbția să nu depășească 1,5; interacțiunile intermoleculare care apar la concentrații mari (c > ~ 25 mM) și care pot afecta răspunsul cromoforilor la energia radiației; prezența particulelor suspendate, care pot determina împrăștierea luminii, reducând astfel, intensitatea luminii transmise prin probă; fluorescența sau fosforescența probei; deplasarea echilibrului chimic, datorită
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
determinat doar prin trei parametri: presiune, temperatură și număr de molecule. Menținând constanți unii dintre parametri, se obțin relații numite legile gazelor. Principalele caracteristici ale stării gazoase sunt: mișcarea foarte intensă a moleculelor care determină o variație continuă a distanțelor intermoleculare; difuzia foarte mare, cu tendința de a ocupa întreg volumul (gazele iau forma și volumul vasului în care se găsesc); variația pronunțată a volumului cu presiunea și temperatura;densitatea extrem de mică; compresibilitatea ridicată. Gazele, pure sau în amestec, sunt sisteme
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
compresibilitatea ridicată. Gazele, pure sau în amestec, sunt sisteme termodinamice cu legi relativ bine stabilite. Pentru raportatea proprietăților sistemelor gazoase la un sistem gazos de referință s-a introdus noțiunea de gaz perfect (ideal). Proprietățile acestui gaz sunt: ◦ inexistența interacțiunilor intermoleculare; ◦ moleculele nu se atrag reciproc și nici nu se resping; ◦ moleculele nu sunt atrase sau respinse de pereții vasului cu care vin în contact; ◦ moleculele au dimensiuni neglijabile. Aceste ipoteze sunt ideale. Sistemul „gaz perfect" este un sistem idealizat, dar
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
densitatea gazului. 1.1.1.2. Gaze reale Aplicând legile anterioare gazelor reale, se constată abateri cu atât mai mari cu cât presiunea la care se lucreează este mai mare. Gazele reale se deosebesc de cele perfecte prin existența forțelor intermoleculare și a volumului molecular propriu. Pentru un gaz ideal, p·V = R·T, deci : Pentru gazele reale, 16 unde z este un factor de compresibilitate, care variază și el în funcție de presiunea aplicată. Dacă se reprezintă grafic p·V / R·T
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
parțiale, puncte de fierbere diferite de cele ale unui amestec ideal. Aceste abateri de la cazul ideal constau într-o mărire sau o micșorare a presiunilor de vapori, respectiv a punctelor de fierbere față de componentele pure și sunt datorate naturii forțelor intermoleculare dintre moleculele componentelor ce formează amestecul. Amestecurile de lichide ce prezintă la o anumită compoziție puncte de fierbere mai scăzute decât componentele pure sunt amestecuri azeotrope cu punct de fierbere minim, iar cele ce prezintă puncte de fierbere mai ridicate
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
simetric după toate direcțiile, a căror rezultantă este nulă. În schimb, moleculele situate pe suprafața AB vor fi atrase numai lateral, de către vecinele lor și spre interiorul lichidului. Atracțiile suferite din partea moleculelor din faza gazoasă pot fi neglijate din cauza distanțelor intermoleculare mari. Astfel, în stratul AB, forțele intermoleculare nu sunt total compensate și apare o rezultantă a acestor forțe care este orientată către interiorul lichidului. Această rezultantă a forțelor intermoleculare, raportată la unitatea de suprafață, este egală cu presiunea internă din
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
este nulă. În schimb, moleculele situate pe suprafața AB vor fi atrase numai lateral, de către vecinele lor și spre interiorul lichidului. Atracțiile suferite din partea moleculelor din faza gazoasă pot fi neglijate din cauza distanțelor intermoleculare mari. Astfel, în stratul AB, forțele intermoleculare nu sunt total compensate și apare o rezultantă a acestor forțe care este orientată către interiorul lichidului. Această rezultantă a forțelor intermoleculare, raportată la unitatea de suprafață, este egală cu presiunea internă din lichid. Ea poate fi exprimată prin ecuația
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
suferite din partea moleculelor din faza gazoasă pot fi neglijate din cauza distanțelor intermoleculare mari. Astfel, în stratul AB, forțele intermoleculare nu sunt total compensate și apare o rezultantă a acestor forțe care este orientată către interiorul lichidului. Această rezultantă a forțelor intermoleculare, raportată la unitatea de suprafață, este egală cu presiunea internă din lichid. Ea poate fi exprimată prin ecuația lui van der Waals: (p + pi) (V - b) = R·T unde pi = a/V2 = constant, V = volumul molar (pentru gaze), b = covolumul
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
ecuația lui van der Waals: (p + pi) (V - b) = R·T unde pi = a/V2 = constant, V = volumul molar (pentru gaze), b = covolumul sau volumul inaccesibil agitației termice. Fig. 1.1. Sistem lichid vapori 106 Existența unei rezultante a forțelor intermoleculare orientată spre interiorul lichidului implică faptul că moleculele superficiale sunt atrase spre interior. Fiecare suprafață de separație prezintă astfel o energie liberă egală cu lucrul forțelor ce solicită moleculele - în mod spontan - de la suprafață către interiorul fazei. Definiție. Energia liberă
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
metalele, iar mercurul acționează invers. Suprafețele udate cu un anumit lichid se numesc liofile iar cele care nu sunt udate, liofobe. Dacă lichidul este apa, suprafețele se numesc hidrofile și respectiv hidrofobe. În aceste cazuri trebuie ținut cont de forțele intermoleculare care se exercită între molecule diferite. Dacă forțele de atracție dintre moleculele lichidului și cele ale solidului - forțe de adeziune - sunt mai mari decât cele exercitate între moleculele lichidului - forțe de coeziune, suprafața solidului este liofilă. Dacă în schimb, forțele
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
produsului rezultat: coagulul are o structură compactă, iar gelul are o structură tridimensională din particule înlănțuite. După structura lor, există trei tipuri de geluri: a) corpusculare - de obicei, este structura gelurilor tixotrope; b) lamelare - au particule bidimensionale legate prin legături intermoleculare sau formate prin reacții de polimerizare; c) fibroase - unite prin legături covalente, în reacții de polimerizare sau policondensare după o singură direcție. Gelifierea este însoțită de creșterea vâscozității și de un efect exoterm slab. Gelurile se pot obține prin reacții
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
între molecule forțe de coeziune, sunt compresibile, moleculele se găsesc permanent în mișcare continuă, se ciocnesc elastic între ele, sunt expansibile, etc. drum liber: spațiul parcurs între două ciocniri consecutive numărul de molecule din unitatea de volum 2.2. Spații intermoleculare, forțe intermoleculare, energie internă spații intermoleculare, distanțele dintre molecule distribuția vitezelor moleculare: ∙ ?? ?? (formula lui Maxwell), unde: N numărul total de molecule (atomi) ce au viteza în intervalul Δv. Reprezentarea grafică a funcției f(v): Discuții: 1) când v
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
forțe de coeziune, sunt compresibile, moleculele se găsesc permanent în mișcare continuă, se ciocnesc elastic între ele, sunt expansibile, etc. drum liber: spațiul parcurs între două ciocniri consecutive numărul de molecule din unitatea de volum 2.2. Spații intermoleculare, forțe intermoleculare, energie internă spații intermoleculare, distanțele dintre molecule distribuția vitezelor moleculare: ∙ ?? ?? (formula lui Maxwell), unde: N numărul total de molecule (atomi) ce au viteza în intervalul Δv. Reprezentarea grafică a funcției f(v): Discuții: 1) când v = 0, f
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
compresibile, moleculele se găsesc permanent în mișcare continuă, se ciocnesc elastic între ele, sunt expansibile, etc. drum liber: spațiul parcurs între două ciocniri consecutive numărul de molecule din unitatea de volum 2.2. Spații intermoleculare, forțe intermoleculare, energie internă spații intermoleculare, distanțele dintre molecule distribuția vitezelor moleculare: ∙ ?? ?? (formula lui Maxwell), unde: N numărul total de molecule (atomi) ce au viteza în intervalul Δv. Reprezentarea grafică a funcției f(v): Discuții: 1) când v = 0, f(v) devine nulă, 2
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
grafică a funcției f(v): Discuții: 1) când v = 0, f(v) devine nulă, 2) când v tinde spre infinit (ia valori mari), f(v) tinde spre zero și 3) când v = v? (viteza probabilă), f(v) are maxim. forțe intermoleculare: forțe de interacțiune dintre molecule: de coeziune sau respingere energia internă U: suma dintre energiile cinetice și potențiale ale moleculelor. energia totală a unui sistem fizic: ?? unde U reprezintă energia internă, iar ?? energia externă formată din suma dintre
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
din suma dintre energia cinetică a sistemului și energia potențială, deoarece sistemul se poate găsi într-un anumit câmp, având relația , încât energia totală a unui sistem fizic va fi:. La gazele perfecte, unde între molecule nu se exercită forțe intermoleculare, energia potențială este nulă și atunci energia internă U este alcătuită numai de energia cinetică a moleculelor. graficul energiei potențiale a unui sistem format din două molecule. Când două molecule se găsesc la distanța ?0, numită distanță de echilibru, energia
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
număr foarte mare de molecule sau atomi. 2. Dimensiunile moleculelor sunt mici în raport cu distanțele între ele, considerate puncte materiale. 3. Moleculele se află într-o mișcare haotică continuă, mișcarea fiecărei molecule, luată separat, se supune legilor mecanicii clasice. 4. Forțele intermoleculare se neglijează: moleculele se mișcă liber, traiectoriile fiind linii drepte. 5. Ciocnirile dintre molecule și pereții vasului sunt elastice. 3.2. Formule în teoria cinetico-moleculare: formula fundamentală:, iar ? ? reprezintă energia medie a unei molecule în mișcare de translație
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
pot influența stabilitatea termică a unui polimer se pot enumera [10, 11]: rigiditatea catenei principale, secvența și orientarea regulată a unităților structurale, absența unor grupe sensibile la acțiunea oxigenului sau a altor agenți chimici, stabilirea de legături de hidrogen, legături intermoleculare de tip van der Waals. Pentru a crește rigiditatea unui polimer cercetările au fost conduse în două moduri: sinteze de compuși macromoleculari care să conțină în catenă unități aromatice sau heteroaromatice și substituția pe lanț a unor radicali voluminoși. Prima
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
final. Imidizarea chimică, mai puțin folosită, are loc în prezența unui amestec de anhidridă acetică și piridină ori trietilamină [9]. Dificultățile în prelucrarea poliimidelor complet aromatice se datorează caracteristicelor inerente moleculare ale acestora. Rigiditatea moleculară, polaritatea înaltă și asocierea forțelor intermoleculare fac acești polimeri insolubili în orice solvent organic iar temperatura de tranziție sticloasă este în același domeniu cu temperatura de descompunere. Atunci când poliimida rezultată este solubilă într-un solvent organic este posibil ca aceasta să se obțină într-o singură
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]