84 matches
-
Mobilitatea este determinată de reglarea nervos-central a tonusului muscular, precum și a tensiunii mușchilor antagoniști. Acest lucru Înseamnă că manifestarea mobilității depinde de abilitatea voluntară de relaxare și Încordare a mușchilor care realizează mișcarea, adică de gradul de perfecționare a coordonării intermusculare (V. K. Balisevici, 2000). Asupra mobilității acționează de asemenea, condițiile externe de mediu: momentul zilei, temperatura aerului, starea musculaturii (dacă este sau nu Încălzit) etc. Factorii care influențează mobilitatea sunt de asemenea stările funcționale comune ale organismului la un moment
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
pe care trebuie să le învingi cu forța musculară, cresc mult iar timpul la dispoziție pentru corectarea mișcărilor, mai ales cu noile schiuri, este foarte scurt. Forța rapidă poate fi antrenată prin creșterea forței maxime, îmbunătățirea transmisiei nervoase și coordonării intermusculare. Forța reactivă este o formă autonomă și specială a FRa. Forța reactivă exprimă efortul muscular care, în cadrul unui ciclu de lungire-scurtare al fibrelor musculare, generează un impuls sporit. Dacă un mușchi activat și încordat se lungește (spre exemplu, mușchii extensori
Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
aspect, adică al eliberării de energie, condiția primordială este aceea de a avea un nivel bun al FR ca „fundație” (vezi „rezistența”) pe care se pot „construi” în continuare elementele specifice ale FR, fie intensive, fie extensive. Transmisia nervoasă, coordonarea intermusculară. Desfășurarea dorită a forței nu depinde doar de masa musculară și/ sau de calitatea acesteia, ci și de felul în care este stimulată de sistemul nervos (transmisia nervoasă). Fiecare mușchi este compus dintr-o multitudine de fibre musculare care sunt
Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
ridicată, cu atât mai rapid se va produce forță și implicit, cu atât mai rapidă va fi materializarea acesteia în mișcări. Frecvențele de impuls cele mai ridicate (cca. 120 Hz) au fost înregistrate la mișcările balistice (spre exemplu, sărituri). Coordonarea intermusculară înseamnă „jocul comun” al mai multor mușchi în cadrul unui lanț muscular (spre exemplu, lanțul mușchilor extensori ai piciorului: gambă, coapsă, fese) și în întreaga musculatură care contribuie la realizarea unei mișcări (spre exemplu, așa-numiții stabilizatori ai trunchiului). Această componentă
Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
desprindere și aterizare în adâncime) se pot obține înălțimi de zbor total diferite chiar dacă timpii sunt egali la contactul cu solul. Randamentul elementar privind viteza depinde de viteza de scurtare care poate fi activată, de transmisia nervoasă și de coordonarea intermusculară. Toate acestea sunt condiții de randament necesare dar nu și suficiente pentru eficientizarea forței rapide, aceasta trebuind să fie dezvoltată mai ales în cadrul ședințelor de pregătire de la nivelul copiilor și juniorilor. Rezistența După Cârstea Gh. (2000) rezistența este „capacitatea organismului
Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
să lucreze cu ele. La ultima trecere a parcursului, caracteristicile specifice coordonării sunt antrenate pe fond de oboseală. Combinația între coordonare și forță în cadrul aceluiași exercițiu vizează dezvoltarea complexă a musculaturii dinamice și a celei de stabilizare (antrenament de coordonare intermusculară).
Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
lui S. Tanner, 1993, că “anterior pubertății, determinante pentru îmbunătățirea forței sunt mai curând adaptările neuromusculare decât hipertrofia musculară”. Un număr de studii citate de C. Blimkie, 1993, susțin afirmațiile lui S.Tanner. W. Young, 1991, afirmă că dezvoltarea coordonării intermusculare este rezistența (încărcătura), antrenamentului și ea poate fi îmbunătățită prin utilizarea de încărcături care nu alterează specificul mișcării ca viteză și formă, astel încât tehnica nu prea are mult de suferit. Un exercițiu obișnuit pentru musculatura membrelor inferioare, “squat” (semigenuflexiune
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
alterează specificul mișcării ca viteză și formă, astel încât tehnica nu prea are mult de suferit. Un exercițiu obișnuit pentru musculatura membrelor inferioare, “squat” (semigenuflexiune) folosind o încărcătură grea, este relativ mai eficient pentru îmbunătățirea coordonării intramusculare decât a coordonării intermusculare, în timp ce o încărcătură mică, precum o vestă îngreunată, este mai eficientă pentru îmbunătățirea coordonării intermusculare, susține W. Young, 1993. Privind dezvoltarea forței rapide, studiul lui D.Schmibleicher, 1985, evidențiază că folosirea unui antrenament de tip explosiv îmbunătățește prima porțiune a
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
suferit. Un exercițiu obișnuit pentru musculatura membrelor inferioare, “squat” (semigenuflexiune) folosind o încărcătură grea, este relativ mai eficient pentru îmbunătățirea coordonării intramusculare decât a coordonării intermusculare, în timp ce o încărcătură mică, precum o vestă îngreunată, este mai eficientă pentru îmbunătățirea coordonării intermusculare, susține W. Young, 1993. Privind dezvoltarea forței rapide, studiul lui D.Schmibleicher, 1985, evidențiază că folosirea unui antrenament de tip explosiv îmbunătățește prima porțiune a „clasicei” curbe forță-timp (viteza maximă de dezvoltare a forței) a lui A.V. Hill, 1953
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
determină chiste limfatice numite hygromas chistică. Limfaticele capilare sunt situate sub epidermă în dermul superficial. Aceste vase drenează în canalele valvulate din dermul profund și țesutul subdermic. Limfaticele lipsesc în mușchi, tendoane, cartilaje, creier, cornee, dar sunt prezente în spațiile intermusculare. Limfaticele superficiale sunt situate deasupra fasciei profunde și sunt orientate centripet. Ajunse pe marginea convexă a ganglionului, canalele limfatice se deschid la acest nivel și eliberează conținutul [1]. FIZIOLOGIA CIRCULAȚIEI LIMFATICE Sistemul limfatic drenează surplusul de lichid filtrat la nivelul
Tratat de chirurgie vol. VII by JECU AVRAM, IULIAN AVRAM () [Corola-publishinghouse/Science/92085_a_92580]
-
poluată, indiferent de agentul etiologic, într-o plagă chirurgicală, sterilă, nesângerândă. Pentru aceasta se va începe prin excizia 302 marginilor plăgii tegumentare care trebuie făcută la 2-3 mm fără a crea defecte excizionale nejustificate. Când există hematoame fuzate în spațiile intermusculare, plaga va fi prelungită prin incizii orientate spre axul antebrațului sau în Z la palmă și degete, astfel încât să nu determine cicatrici retractile. Fasciotomia este necesară pentru evacuarea hematoamelor din lojele antebrahiale și pentru identificarea structurilor lezate. Masele musculare neviabile
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
care trece tendonul lungii porțiuni a mușchiului biceps brahial. În partea inferioară marginea anterioară se bifurcă cuprinzând între liniile de bifurcație cavitatea coronoidă. Marginea internă și cea externă sunt mai evidente în extremitatea inferioară a osului și servesc inserțiilor septurilor intermusculare interne respective externe ale lojelor musculare. Extremitatea inferioară este turtită în sens antero-posterior și recurbată în sens anterior; este destinată articulării cu oasele antebrațului. Pentru descriere prezintă: - capitul humeral are o formă sferică orientat anterior; se articulează cu extremitatea superioară
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
antebraț (mișcarea de împingere din flotări) când ia punct fix pe antebraț. MUȘCHIUL BRAHIAL Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - buza inferioară a tuberozității deltoidiene; - fețele laterală și medială ale humerusului sub inserția terminală a mușchiului deltoid; - ambele septuri intermusculare ale brațului. La baza procesului coronoid al cubitusului. - spre suprafață cu mușchiul biceps brahial și cu nervul musculocutant; - prin marginea medială cu vasele brahiale și cu nervul median; - prin inserția terminală cu fața anterioară a articulației cotului. Realizată de nervul
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
brahial (capul scurt al acestuia); 4. medial: și cu nervii: median, ulnar, musculocutanat și cu vasele brahiale. REGIUNEA POSTERIOARĂ A BRAȚULUI - MUȘCHIUL TRICEPSUL BRAHIAL Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - capul lung: tuberculul infraglenoidian al scapulei; - capul lateral: septul intermuscular brahial lateral și pe fața posterioară a humerusului, deasupra șanțului de torsiune; - capul medial: septul intermuscular brahial medial și pe fața posterioară a humerusului sub șanțul de torsiune Cele trei porțiuni se inseră printr-un tendon comun pe fața posterioară
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
brahiale. REGIUNEA POSTERIOARĂ A BRAȚULUI - MUȘCHIUL TRICEPSUL BRAHIAL Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - capul lung: tuberculul infraglenoidian al scapulei; - capul lateral: septul intermuscular brahial lateral și pe fața posterioară a humerusului, deasupra șanțului de torsiune; - capul medial: septul intermuscular brahial medial și pe fața posterioară a humerusului sub șanțul de torsiune Cele trei porțiuni se inseră printr-un tendon comun pe fața posterioară și pe cele două margini ale olecranului. - proximale cu mușchiul deltoid care-l acoperă; - între mușchi
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
lateral-externă a antebrațului este formată din două planuri: - planul superficial: mușchii brahioradial, lung extensor radial al carpului și scurt extensor radial al carpului, - planul profund: mușchiul supinator. MUȘCHIUL BRAHIORADIAL Inserția de origine Inserția terminală Inervație - marginea laterală a humerusului, - septul intermuscular lateral al brațului. La baza procesului stiloid al radiusului. Raporturi - este acoperit de fascia antebrahială; - acoperă mușchii: extensorii radiali ai carpului, rotundul pronator și radiusul; - marginea radială are raporturi cu ramura superficială a nervului radial și cu vasele radiale; - este
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
braț; 2. supinator, dacă antebrațul este în pronație forțată, 3. pronator, dacă brațul este în supinație completă. Din nervul radial. MUȘCHIUL LUNG EXTENSOR AL CARPULUI (PRIMUL RADIAL EXTERN) Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - marginea laterală a humerusului, - septul intermuscular lateral al brațului. La baza metacarpianului al doilea. - este acoperit de mușchii: brahioradial (proximal), lung abductor, extensor lung și scurt al policelui (distal); - acoperă mușchiul scurt extensor radial al carpului și osul radius. Prin nervul radial. Acțiunea este de: 1
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
cei doi mușchi ai lojei anterioare. Din nervul peronier profund. Acțiunea: 1. flexor dorsal al piciorului, 2. pronator-abductor al piciorului. MUȘCHII REGIUNII LATERAL EXTERNE MUȘCHIUL PERONIER LUNG Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - fața laterală și capul peroneului, - septurile intermusculare * baza primului metatarsian, * la nivelul primului cuneiform. Pile, staturile profunde ale lojei lateral externe a gambei. Din nervul peronier superficial. Acțiunea: 1. cel mai puternic pronator al piciorului, 2. accentuează și susține bolta transversală plantară. MUȘCHIUL PERONIER SCURT Inserția de
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
ale lojei lateral externe a gambei. Din nervul peronier superficial. Acțiunea: 1. cel mai puternic pronator al piciorului, 2. accentuează și susține bolta transversală plantară. MUȘCHIUL PERONIER SCURT Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - fața laterală a fibulei, - septurile intermusculare. Pe tuberozitatea metatarsianului V. Peroneu și cu mușchiul lung peronier Dată de peronierul superficial. Acțiunea: 1. flexor plantar, 2. pronator și abductor al piciorului. MUȘCHII REGIUNII POSTERIOARE - PLANUL SUPERFICIAL MUȘCHIUL GASTROCNEMIAN Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - porțiunea medială
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
porțiuni a mușchiului biceps brahial. în partea inferioară marainea anterioara se bifurcă cuprizând între liniile de bifurcație cavitatea coronoidă. Marainea internă (marao medialis) și cea externă (marao lateralis) sunt mai evidente în extremitatea inferioară a osului și servesc inserțiilor septurilor intermusculare interne respective externe ale lojelor musculare. Extremitatea inferioară este turtită în sens antero-posterior și recurbată în sens anterior; este destinată articulării cu oasele antebrațului. Pentru descriere prezintă: -suprafață articulară formată din: - capitul humeral (capitulum humeri) care se articulează cu extremitatea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
calciu, magneziu, potasiu, fosfor). ANEXELE MU ȘCHILOR Anexele mușchilor reprezintă structuri anatomice indispensabile funcționării acestora, dar care au un alt tip de structură decât aceștia. Fasciile conjunctive sunt formațiuni conjunctive dispuse la exteriorul mușchiului. Din aceste fascii se desprind septuri intermusculare cu inserții profunde la nivelul oaselor delimitându-se astfel lojele osteofibroase pentru grupele musculare. Direcția orientării fibrelor conjunctive în interiorul fasciilor este determinată de factori mecanici. Ligamentele inelare sau retinaculele sunt îngroșări fibroase sub forma unor bandelete care trec peste șanțurile
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
din flotări) când ia punct fix pe antebraț. Inervația este asigurată prin nervul musculocutanat. MUȘCHIUL BRAHIAL (m. brachialis) Originea este pe: - buza inferioară a tuberozității deltoidiene; - fețele laterală și medială ale humerusului sub inserția terminală a mușchiului deltoid; - ambele septuri intermusculare ale brațului. Inserția terminală se descrie la baza procesului coronoid al cubitusului. Raporturi: - spre suprafață cu mușchiul biceps brahial și cu nervul musculocutant; - prin marginea medială cu vasele brahiale și cu nervul median; - prin inserția terminală cu fața anterioară a
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
brațului; - proiector înainte al brațului; coboară brațul când ia punct fix la nivelul brațului. Inervația provine din nervul musculocutanat. REGIUNEA POSTERIOARĂ A BRAȚULUI MUȘCHIUL TRICEPSUL BRAHIAL (m. triceps brachii) Originea pentru : - capul lung: tuberculul infraglenoidian al scapulei; - capul lateral: septul intermuscular brahial lateral și pe fața posterioară a humerusului, deasupra șanțului de torsiune; - capul medial: septul intermuscular brahial medial și pe fața posterioară a humerusului sub șanțul de torsiune (Figura 103). Inserția terminală: cele trei porțiuni se inseră printr-un tendon
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
din nervul musculocutanat. REGIUNEA POSTERIOARĂ A BRAȚULUI MUȘCHIUL TRICEPSUL BRAHIAL (m. triceps brachii) Originea pentru : - capul lung: tuberculul infraglenoidian al scapulei; - capul lateral: septul intermuscular brahial lateral și pe fața posterioară a humerusului, deasupra șanțului de torsiune; - capul medial: septul intermuscular brahial medial și pe fața posterioară a humerusului sub șanțul de torsiune (Figura 103). Inserția terminală: cele trei porțiuni se inseră printr-un tendon comun pe fața posterioară și pe cele două margini ale olecranului. Raporturi: - proximale cu mușchiul deltoid
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
în jos cu fascia antebrahială. Raporturi: - superficial cu: venele cefalică și bazilică, ramurile senzitive ale nervilor radial, cutanat brahial, axilar; - intern cu planurile musculare. Din fascia brahială se desprind două septuri conjunctive care separă cele două loje ale brațului: - septul intermuscular lateral al brațului cu inserție la nivelul șanțului intertubercular, marginea medială a humerusului, epicondilul medial; - septul intermuscular lateral al brațului cu inserție la nivelul șanțului intertubercular, marginea laterală a humerusului, epicondilul lateral. MUȘCHII ANTEBRAȚULUI (musculi antebrachii) Musculatura antebrațului este grupată
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]