90 matches
-
REGIUNEA LATERAL-EXTERNA Musculatura posterioar\ a antebrațului este format\ din dou\ planuri: - planul superficial: mușchii brahioradial, lung extensor radial al carpului și scurt extensor radial al carpului, - planul profund: mușchiul supinator. MUȘCHIUL BRAHIORADIAL (m. brahioradialis) Origine: - marginea lateral\ a humerusului, - septul intermuscular lateral al brațului. Inserția terminal\ este la baza procesului stiloid al radiusului. Raporturi: - este acoperit de fascia antebrahial\; - acoper\ mușchii: extensorii radiali ai carpului, rotundul pronator și radiusul; - marginea radial\ are raporturi cu ramura superficial\ a nervului radial și cu
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
al antebrațului pe braț; - supinator, dacă antebrațul este în pronație forțată, - pronator, dacă brațul este în supinație completă. Inervația provine din nervul radial. MUȘCHIUL LUNG EXTENSOR AL CARPULUI (m. lung extensor carpi radialis longus) Origine: - marginea laterală a humerusului, - septul intermuscular lateral al brațului. Inserția terminală este la baza metacarpianului al doilea. Raporturi: - este acoperit de mușchii: brahioradial (proximal), lung abductor, extensor lung și scurt al policelui (distal); - acoperă mușchiul scurt extensor radial al carpului și osul radius. Acțiunea este de
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
de trecere ale pachetelelor vasculo-nervoase ale antebrațului; dintre acestea mai important este cel de la nivelul cotului pentru vena care face anastomoza între sistemele venoase superficiale și cele profunde ale antebrațului. Fascia internă este aderentă de cubitus, dar nu formează septuri intermusculare. Lateral și medial se formează câte un sept intermuscular rezultând, astfel, cele trei loje ale antebrațului. La nivelul articulației radio-carpiene se formează două chingi fibroase transversale denumite retinacule Retinaculul flexorilor este dispus anterior, de la tuberculul scafoidului la osul trapez, osul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
mai important este cel de la nivelul cotului pentru vena care face anastomoza între sistemele venoase superficiale și cele profunde ale antebrațului. Fascia internă este aderentă de cubitus, dar nu formează septuri intermusculare. Lateral și medial se formează câte un sept intermuscular rezultând, astfel, cele trei loje ale antebrațului. La nivelul articulației radio-carpiene se formează două chingi fibroase transversale denumite retinacule Retinaculul flexorilor este dispus anterior, de la tuberculul scafoidului la osul trapez, osul cu cârlig și pisiform. Fibrele profunde, transversale ale acestuia
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
bazei metatarsianului al V-lea. Acțiunea: - flexor dorsal al piciorului, - pronator-abductor al piciorului. Inervația provine din nervul peronier profund. MUȘCHII REGIUNII LATERAL EXTERNE MU ȘCHIUL PERONIER LUNG (m. peroneus longus; m. fibularis longus) Origine: - fața laterală și capul peroneului, - septurile intermusculare, - fascia crurală. Inserția terminală: - baza primului metatarsian, - la nivelul primului cuneiform. Acțiunea: - cel mai puternic pronator al piciorului, - accentuează și susține bolta transversală plantară. MUȘCHIUL PERONIER SCURT (m. peroneus brevis) Originea este pe (Figura 146): - fața laterală a fibulei, - septurile
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
fascia crurală. Inserția terminală: - baza primului metatarsian, - la nivelul primului cuneiform. Acțiunea: - cel mai puternic pronator al piciorului, - accentuează și susține bolta transversală plantară. MUȘCHIUL PERONIER SCURT (m. peroneus brevis) Originea este pe (Figura 146): - fața laterală a fibulei, - septurile intermusculare. Inserția terminală este pe tuberozitatea metatarsianului V. Acțiunea: - flexor plantar, - pronator și abductor al piciorului. Inervația este dată de peronierul superficial. MU {CHII REGIUNII POSTERIOARE - PLANUL SUPERFICIAL MUȘCHIUL GASTROCNEMIAN (m.gastrocnemius) Originea este pe: - porțiunea medială (capul medial) condilul femural
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
condilului lateral al tibiei. Tractul iliotibial are acțiune fundamentală atât în mers cât și în stațiunea bipedă. Din fascia lata se desprind teci pentru mușchii: croitor, gracilis, tensorul fasciei lata. De la nivelul feței profunde a lasciei lata se desprind septuri intermusculare, lateral și medial, prin intermediul cărora se delimitează lojele musculare, anterioară și posterioară. Din dedublarea fasciei late se formează și teaca pentru vasele femurale. FASCIA CRURALĂ (fascia cruris) Fascia crurală este denumită și fascia gambierilor deoarece îmbracă mușchii gambei. Fascia crurală
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
lui S. Tanner, 1993, că “anterior pubertății, determinante pentru îmbunătățirea forței sunt mai curând adaptările neuromusculare decât hipertrofia musculară”. Un număr de studii citate de C. Blimkie, 1993, susțin afirmațiile lui S.Tanner. W. Young, 1991, afirmă că dezvoltarea coordonării intermusculare este rezistența (încărcătura), antrenamentului și ea poate fi îmbunătățită prin utilizarea de încărcături care nu alterează specificul mișcării ca viteză și formă, astel încât tehnica nu prea are mult de suferit. Un exercițiu obișnuit pentru musculatura membrelor inferioare, “squat” (semigenuflexiune
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
alterează specificul mișcării ca viteză și formă, astel încât tehnica nu prea are mult de suferit. Un exercițiu obișnuit pentru musculatura membrelor inferioare, “squat” (semigenuflexiune) folosind o încărcătură grea, este relativ mai eficient pentru îmbunătățirea coordonării intramusculare decât a coordonării intermusculare, în timp ce o încărcătură mică, precum o vestă îngreunată, este mai eficientă pentru îmbunătățirea coordonării intermusculare, susține W. Young, 1993. Privind dezvoltarea forței rapide, studiul lui D.Schmibleicher, 1985, evidențiază că folosirea unui antrenament de tip explosiv îmbunătățește prima porțiune a
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
suferit. Un exercițiu obișnuit pentru musculatura membrelor inferioare, “squat” (semigenuflexiune) folosind o încărcătură grea, este relativ mai eficient pentru îmbunătățirea coordonării intramusculare decât a coordonării intermusculare, în timp ce o încărcătură mică, precum o vestă îngreunată, este mai eficientă pentru îmbunătățirea coordonării intermusculare, susține W. Young, 1993. Privind dezvoltarea forței rapide, studiul lui D.Schmibleicher, 1985, evidențiază că folosirea unui antrenament de tip explosiv îmbunătățește prima porțiune a „clasicei” curbe forță-timp (viteza maximă de dezvoltare a forței) a lui A.V. Hill, 1953
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
manevră va expune nervii sciatic și tibial posterior precum și vasele femurale și poplitee; f. adâncind inciziile descrise la punctele "b" și "c" în regiunea tibială posterioară, secționăm mușchii gastrocnemian și solear și tendonul calcaneului. Așa cum am văzut, sub septul fascial intermuscular se află mănunchiul vasculo - nervos tibial posterior și vasele peroniere. g. începând de la capătul lor superior se face disecția și excizia nervilor sciatic și tibial posterior până la locul unde ultimul nerv se alătură vaselor poplitee; h. începând de la capătul lor
GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea anatomie patologică "Tehnici de prelevare, fixare, tranSport şi punere în lucru a biopsiilor şi pieselor chirurgicale"*) - Anexa 3. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227166_a_228495]
-
iliaca antero-superioară de ombilic, în treimea să mijlocie). Ea se apreciază cu un șubler special (cutimetru); - dezvoltarea musculaturii (apreciată că slabă când relieful dintre mușchii învecinați este șters, mijlocie când apare un contur ușor între mușchi și puternică dacă relieful intermuscular este net pronunțat); - formă toracelui (normală, deformata - în carena, în pâlnie, globulos, plat, asimetric etc.); - capul (de dimensiuni și forma variate, cu proeminențe sau înfundări); - față (pot exista aspecte patologice cum ar fi gură de lup sau de iepure, paralizii
ORDIN nr. 653 din 25 septembrie 2001 (*actualizat*) privind asistenţa medicală a prescolarilor, elevilor şi studenţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244853_a_246182]
-
iliaca antero-superioară de ombilic, în treimea să mijlocie). Ea se apreciază cu un șubler special (cutimetru); - dezvoltarea musculaturii (apreciată că slabă când relieful dintre mușchii învecinați este șters, mijlocie când apare un contur ușor între mușchi și puternică dacă relieful intermuscular este net pronunțat); - formă toracelui (normală, deformata - în carena, în pâlnie, globulos, plat, asimetric etc.); - capul (de dimensiuni și forma variate, cu proeminențe sau înfundări); - față (pot exista aspecte patologice cum ar fi gură de lup sau de iepure, paralizii
ORDIN nr. 653 din 25 septembrie 2001 (*actualizat*) privind asistenţa medicală a prescolarilor, elevilor şi studenţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239255_a_240584]
-
proeminențe sau depresiuni pe suprafața lor. Dar ei se pot fixa și pe alte formațiuni: pe piele (mușchi pieloși), pe membrane fibroase (membrane interosoase la antebraț și la gambă), pe porțiuni îngroșate aponevrotic ale fasciilor de înveliș regionale, pe septe intermusculare, chiar și pe tendoane (lombricalii). Inserția se face întotdeauna prin intermediul unui tendon. Această porțiune tendinoasă, în unele cazuri, poate fi atât de redusă, încât macroscopic nu se recunoaște; în acest caz se vorbește de o inserție "cărnoasă". În majoritatea cazurilor
Mușchi (anatomie) () [Corola-website/Science/313329_a_314658]
-
fascicule, numite capete: capul humeral și capul ulnar . Capul humeral (Caput humerale musculi pronatoris teretis) este mai mare și mai superficial față de capul ulnar, și are originea pe fața anterioară a epicondilului medial al humerusului ("Epicondylus medialis humeri"), pe septul intermuscular medial al brațului ("Septum intermusculare brachii mediale"), pe septul care îl separă de mușchiul flexor radial al carpului ("Musculus flexor carpi radialis") și de pe fascia antebrahială ("Fascia antebrachii"). Capul ulnar ("Caput ulnare musculi pronatoris teretis") este mai mic și mai
Mușchiul rotund pronator () [Corola-website/Science/325662_a_326991]
-
și capul ulnar . Capul humeral (Caput humerale musculi pronatoris teretis) este mai mare și mai superficial față de capul ulnar, și are originea pe fața anterioară a epicondilului medial al humerusului ("Epicondylus medialis humeri"), pe septul intermuscular medial al brațului ("Septum intermusculare brachii mediale"), pe septul care îl separă de mușchiul flexor radial al carpului ("Musculus flexor carpi radialis") și de pe fascia antebrahială ("Fascia antebrachii"). Capul ulnar ("Caput ulnare musculi pronatoris teretis") este mai mic și mai profund, fiind situat sub capul
Mușchiul rotund pronator () [Corola-website/Science/325662_a_326991]
-
și inferioară a humerusului inserându-se pe buza inferioară a tuberozității deltoidiene ("Tuberositas deltoidea humeri"), pe fețele antero-laterală ("Facies anterolateralis humeri") și antero-medială ("Facies anteromedialis humeri") a humerusului și pe marginile lui, dedesubtul inserției deltoidului ("Musculus deltoideus") și pe septurile intermusculare brahiale medial ("Septum intermusculare brachii mediale") și lateral ("Septum intermusculare brachii laterale") ale brațului, în special pe cel medial. Fibrele musculare descind, trec înaintea capsulei articulației cotului ("Articulatio cubiti") și se termină printr-un tendon pe baza procesului coronoid al
Mușchiul brahial () [Corola-website/Science/331718_a_333047]
-
inserându-se pe buza inferioară a tuberozității deltoidiene ("Tuberositas deltoidea humeri"), pe fețele antero-laterală ("Facies anterolateralis humeri") și antero-medială ("Facies anteromedialis humeri") a humerusului și pe marginile lui, dedesubtul inserției deltoidului ("Musculus deltoideus") și pe septurile intermusculare brahiale medial ("Septum intermusculare brachii mediale") și lateral ("Septum intermusculare brachii laterale") ale brațului, în special pe cel medial. Fibrele musculare descind, trec înaintea capsulei articulației cotului ("Articulatio cubiti") și se termină printr-un tendon pe baza procesului coronoid al ulnei ("Processus coronoideus ulnae
Mușchiul brahial () [Corola-website/Science/331718_a_333047]
-
tuberozității deltoidiene ("Tuberositas deltoidea humeri"), pe fețele antero-laterală ("Facies anterolateralis humeri") și antero-medială ("Facies anteromedialis humeri") a humerusului și pe marginile lui, dedesubtul inserției deltoidului ("Musculus deltoideus") și pe septurile intermusculare brahiale medial ("Septum intermusculare brachii mediale") și lateral ("Septum intermusculare brachii laterale") ale brațului, în special pe cel medial. Fibrele musculare descind, trec înaintea capsulei articulației cotului ("Articulatio cubiti") și se termină printr-un tendon pe baza procesului coronoid al ulnei ("Processus coronoideus ulnae") și pe tuberozitatea ulnei ("Tuberositas ulnae
Mușchiul brahial () [Corola-website/Science/331718_a_333047]
-
oaselor metacarpiene prin conexiuni intertendinoase transversale. Are originea pe epicondilul lateral al humerusului ("Epicondylus lateralis humeri"), pe fața profundă a fasciei antebrahiale ("Fascia antebrachii"), pe ligamentul colateral radial al articulației cotului ("Ligamentum collaterale radiale articulationis cubiti") și pe septurile fibroase intermusculare care îl separă de mușchii vecini. Corpul muscular se îndreaptă distal și se împarte în jumătatea inferioară a antebrațului în patru fascicule care se continuă prin câte un tendon spre degetele II-V (index, medius, inelar și degetul mic). Tendoanele
Mușchiul extensor al degetelor () [Corola-website/Science/331779_a_333108]
-
al mușchilor anteriori ai antebrațului pe fața anterioară a lui, lateral față de rotundul pronator. Are originea pe fața anterioară a epicondilului medial al humerusului ("Epicondylus medialis humeri") (pe originea comună a flexorilor), pe fascia antebrahială ("Fascia antebrachii") și pe septurile intermusculare fibroase învecinate care îl separă de rotundul pronator ("Musculus pronator teres"), lateral, și de palmarul lung ("Musculus palmaris longus"), medial. Fasciculele musculare se îndreaptă apoi în jos și lateral, iar la partea mijlocie a antebrațului converg către un tendon lung
Mușchiul flexor radial al carpului () [Corola-website/Science/331749_a_333078]
-
Se află lateral față de mușchiul extensor ulnar al carpului și medial de mușchiul extensor al degetelor și este fuzionat adesea cu acesta. Are originea pe epicondilul lateral al humerusului ("Epicondylus lateralis humeri"), pe fascia antebrahială ("Fascia antebrachii") și pe septurile intermusculare fibroase care îl separă de mușchii vecini. Corpul muscular se continuă în jos cu un tendon lung, care trece pe sub retinaculul extensorilor ("Retinaculum musculorum extensorum") printr-o culisa specială, apoi merge de-a lungul celui de-al V-lea metacarpian
Mușchiul extensor al degetului mic () [Corola-website/Science/331781_a_333110]
-
de mușchiul lung extensor radial al carpului în partea sa proximală, fiind însă mai scurt. Are originea pe epicondilul lateral al humerusului ("Epicondylus lateralis humeri"), pe ligamentul colateral radial al articulației cotului ("Ligamentum collaterale radiale articulationis cubiti") și pe septul intermuscular adiacent care îl separă de mușchiul extensor al degetelor ("Musculus extensor digitorum"). Corpul muscular se continuă de la jumătatea antebrațului cu un tendon lung care merge paralel cu cel al mușchiului lung extensor radial al carpului și coboară împreună prin șanțul
Mușchiul scurt extensor radial al carpului () [Corola-website/Science/331813_a_333142]
-
porțiunea superioară a crestei supracondiliene laterale a humerusului ("Crista supraepicondylaris lateralis", care reprezintă treimea distală a marginii laterale a humerusului), deasupra epicondilului lateral al humerusului ("Epicondylus lateralis humeri") și distal de șanțul nervului radial ("Sulcus nervi radialis") și de pe septul intermuscular lateral al brațului ("Septum intermusculare brachii laterale"). Corpul muscular se continuă de la jumătatea antebrațului cu un tendon puternic lung care coboară de-a lungul radiusului și se inseră pe fața laterală a extremității distale a radiusului, deasupra procesului stiloid al
Mușchiul brahioradial () [Corola-website/Science/331803_a_333132]
-
laterale a humerusului ("Crista supraepicondylaris lateralis", care reprezintă treimea distală a marginii laterale a humerusului), deasupra epicondilului lateral al humerusului ("Epicondylus lateralis humeri") și distal de șanțul nervului radial ("Sulcus nervi radialis") și de pe septul intermuscular lateral al brațului ("Septum intermusculare brachii laterale"). Corpul muscular se continuă de la jumătatea antebrațului cu un tendon puternic lung care coboară de-a lungul radiusului și se inseră pe fața laterală a extremității distale a radiusului, deasupra procesului stiloid al radiusului ("Processus styloideus radii"). Lateral
Mușchiul brahioradial () [Corola-website/Science/331803_a_333132]