620 matches
-
al internaționalismului socialist. Decembrie 1989 l-a găsit în calitate de ultim apărător al unui sistem care, la scară europeană, se prăbușea după principiul dominoului. Iar el, avocatul neobosit al "neamestecului", se apucase să-l acuze pe Gorbaciov că a trădat principiile internaționalismului socialist și să ceară intervenția trupelor țărilor din Pactul de la Varșovia pentru a bloca drumul spre democrație al polonezilor, ungurilor, cehilor, est-germanilor și bulgarilor. Ar fi putut avea România o altă istorie? Greu de spus. Societatea românească poartă încă urmele
Dilemele prozatorului în tranziţie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9875_a_11200]
-
extind în tot soiul de istorii ale științelor și tehnicii, improvizate, enomiastice, autohtoniste. Departe de a fi doar simple curiozități, ci elemente ale unei "metode" cu puternice proptele politice, ele impregnează mediul cultural românesc și interzic orice replică din afară. Internaționalismul de orice fel - proletcultist sau interbelic - e taxat fără drept de apel. Corectat și ajustat în fază inițială, E. Lovinescu devine, cu timpul, un veritabil inamic al valorilor - și al sistemelor de valorizare - locale. Printr-un calcul genetic și printr-
O carte glorioasă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9001_a_10326]
-
putut permite, într-un astfel de context, să delege o parte din atribuțiile sale unor organisme ce impuneau reglementări comune obligatorii. Evoluție ce nu s-a produs în Est, unde uniformizarea politică și generalizarea economiei de comandă ascundea, sub masca internaționalismului, hegemonismul (recte, imperialismul) puterii comuniste dominante, Uniunea Sovietică. Modelul economic etatist a impus violența de stat pentru ștergerea diferențelor între categoriile ("clasele") sociale existente și pentru restrângerea absolută a libertăților individuale ce, în plan economic, sunt sursă de ierarhie, de
U.E. și România by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/9070_a_10395]
-
s-a dovedit a fi o mișcare strategică deosebit de inteligentă. În august 1968, cînd tancurile sovietice au intrat În Praga, l-am sunat pe Brejnev pe firul roșu și i-am spus: — Tovarășe Brejnev, ești un dobitoc! Ai Întinat idealurile internaționalismului socialist! Cine te crezi? După care am Închis, fără să mai aștept răspunsul lui. De aceea, visul cu Petru cel Mare care arăta cu degetul În jos mă cam punea pe gînduri. Altădată visam că zbor cu un elicopter, iar
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
capcana exagerărilor posibile în care astfel de abordări teoretice cad cu ușurință. În al doilea rând, în termeni juridicidacă tot vorbim de un proces - cele două „cauze”, cea a comunismului și cea a globalizării, trebuie să fie disjuncte. Chiar dacă principiul internaționalismului proletar, exprimat în lozinca de tristă amintire „Proletari din toate țările, uniți-vă”, pare să sugereze o năzuință de extindere a comunismului la scara planetară, această tendință are cu totul alte resorturi decât cele ale globalizării , anume: victoria mondială a
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
dat fără leac) a omului, a societății și a istoriei înseși. Industria capitalistă devine în comunism industrie militară. Organizarea sistemului, managementul capitalist adică, devine planificare centrală și globală. Viața socială se transformă într-o colonie penitenciară. Naționalismul devine șovinism, iar internaționalismul, o ierarhie de tip kominternist. Aparatul de poliție, menit a proteja individul și statul, se preface, într unul de represiune. Nici una din aceste malignități nu este propriu-vorbind creația comunismului. Toate există în capitalism. Comunismul operează doar schimbarea de semn și
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
acțiunea românească a avut un anumit succes, «primăvara de la Praga» a fost înăbușită de trupele Tratatului de la Varșovia (mai puțin ale României, care a condamnat această intervenție, și Iugoslavia, Albania). Anii ’70-’80 s-au caracterizat prin accentuarea factorului național, internaționalismul proletar fiind înlocuit cu «patriotismul socialist». În esență, regimul și-a păstrat caracterul socialist totalitar, dar cu unele accente naționaliste. Evoluțiile au fost contradictorii în Uniunea Sovietică, după înlăturarea lui Hrușciov (1964), a urmat o lungă perioadă de stagnare, în
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
chiar; cît despre om, declar că nu l-am întîlnit deloc în viața mea". Pricep. În loc de național e spus persan. Ingenios! aprobă Miss Deemple găselnița lui Călinescu. Insist să reții, Șichy: om era doar celovekul. Noi eram reperiști, în hamul internaționalismului proletar. Nu români. Dezrădăcinarea naționalismului, așa suna un editorial al "Scînteii". Particular etnic? N-aveam. A durat mult pînă cînd Dej a făcut recurs la ideea națională, la sentimentul național și s-a putut profita. Călinescu se eschiva. Se pronunța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
ca atâtea altele, pe terasa Muzeului Literaturii: „poeții noștri s-au transformat,/ din aristocrați romantici ce erau,/ copleșiți de o boală a secolului destul de cunoscută,/ în agenți străini ce nu vor altceva/ decât să dejoace proiecte culturale,/ ca niște experți// internaționalismul lor a devenit anticamera obligatorie/ a profanării// neputința era la ea acasă./« când ai devenit neputincios, ai atins perfecțiunea», le-am spus/ cu jumătate de gură, asta pentru că acolo, în jurul mesei,/ cei mai mulți sufereau din greu pentru că/ nu mai puteau scrie
Un volum necesar by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6753_a_8078]
-
în ale leninismului, cantitățile de furaj și calitatea lor. Dealtfel, curând după plecarea reprezentantului - ceea ce trebuia să se întâmple s-a și întâmplat. Furajele schimbate pe tancuri vechi și calașnicovuri în Etiopia, afacere considerată a fi o victorie colosală a internaționalismului socialist, s-au dovedit a fi purtătoare de morbul unei ciume necruțătoare, necunoscute pe aceste meleaguri. Câteva din fermele construite "economicos" au fost șterse cu focul de pe fața pământului, iar câteva sute de mii de animale - mitraliate și incinerate în
Limba care trebuie reînvățată by Aurelia Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/7536_a_8861]
-
cu funcții de conducere în organele centrale și locale de partid, de stat și obștești; ... d) asigura organizarea și desfășurarea muncii politico-educative a militarilor în vederea cunoașterii și înfăptuirii politicii marxist-leniniste a P.C.R., educării lor în spiritul patriotismului socialist și al internaționalismului proletar, al dragostei nețărmurite față de patrie, popor și partid, al hotărîrii de a apăra cuceririle revoluționare, hotarele patriei, independentă, suveranitatea sa națională și pacea; ... e) asigura armamentul, muniția, tehnica de luptă și alte materiale necesare gărzilor patriotice și activității de
LEGE nr. 14 din 28 decembrie 1972 privind organizarea apărării naţionale a Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106350_a_107679]
-
Presă analizează fenomenele care au loc în lumea contemporană, participă la confruntarea de idei pe plan mondial, popularizează cuceririle geniului uman și realizările de seamă ale civilizației universale, contribuie la afirmarea valorilor culturale și umanitare. Articolul 16 Presă promovează principiile internaționalismului socialist, slujește cauza socialismului, păcii și progresului, înțelegerii și cooperării între națiuni și popoare. Capitolul 3 Organizarea activității de presă Secțiunea 1 Editarea presei Articolul 17 Dreptul de editare a presei aparține organizațiilor politice, de stat, de masă și obștești
LEGE nr. 3 din 28 martie 1974 (*republicată*) Legea presei din Republica Socialistă România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106391_a_107720]
-
obținut de la Polonia, Ungaria și România. El a făcut această declarație în cadrul unei emisiuni la postul public de televiziune al Federației Ruse. Aceste două părți ale Ucrainei, de Est și de Vest, sunt total incompatibile. Nu poate niciun fel de internaționalism să ajute în acestă situație. Vestul Ucrainei, care face acum cea mai mare gălăgie, am fost nevoiți să-l luăm de la Polonia pentru ca armata hitleristă să rămână cât mai departe. Transcarpatia am luat-o de la unguri din același motiv. Iar
Jirinovski, tranșant. Transnistria la Rusia, iar Editura Bucovina şi Basarabia la România by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/54563_a_55888]
-
evreilor li se refuză cetățenia pentru "vina" de a încerca să acapareze comerțul și, în general, mediul de afaceri. Un secol și jumătate va fi traversat de cometa naționalistă, care va îmbrăca formele cele mai variate, de la fascism la comunism (internaționalismul era exclusiv proletar) și de la tradiționalismele interbelice (românismul, autohtonismul) la protocronismul postbelic. Să ne amintim că Nicolae Iorga nega "Istoriei" lui Lovinescu din 1937 calitatea de a fi una a literaturii române, pe considerentul că mulți dintre autorii comentați erau
Ce este identitatea națională? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6614_a_7939]
-
să se scalde în ape tulburi, securiștii, turnătorii și activiștii au reușit să-i facă prizonieri pe acei intelectuali pentru care societate modernă e aceea care-ți umple buzunarele, indiferent de valoarea ta. Deși își imaginează că vorbesc limbajul „noului internaționalism socialist”, bolborosesc frazele grosolane ale securismului comunist. Ei văd izbăvirea în construirea unui mecanism gigantic, întins peste toată planeta, care va „redistribui” roadele unei munci pe care n-o mai depune nimeni. În logica lor strâmbă, capitalul trebuie lichidat și
Condamnarea comunismului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5014_a_6339]
-
anii 1970, cultivat și astăzi de unii, este mitul priorităților naționale în literatură, botezat de Edgar Papu protocronism. În plină epocă național-comunistă, mitul cu pricina venea ca o replică târzie la prioritățile, îndeosebi tehnologice, pretinse de știința sovietică în epoca internaționalismului proletar, de tipul: Popov (și nu Edison) a inventat becul. În viziunea lui Papu, de care au profitat propagandistic Dan Zamfirescu, Paul Anghel, Mihai Ungheanu și alții, romantismul apare în Istoria ieroglifică a lui Cantemir, cu peste un secol înaintea
Miturile istoriei literare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4777_a_6102]
-
fiind o analectă de mărturii avînd drept țintă contemporanii și episoadele trăite. Galeria de personaje e numeroasă: de la Mihai Ralea, pesemne figura cea mai detestată de Pandrea, pînă la cumnatul Lucrețiu Pătrășcanu, executat de foștii tovarăși din cauza abaterii de la linia internaționalismului, de la poetul Radu Gyr, alături de care a stat la Aiud, pînă la portretul maicilor Veronica sau Micaela de la Mînăstirea Vladimirești, în al căror proces Pandrea a compărut în calitate de avocat al apărării; de la Tudor Arghezi, înfățișat în lumina cameleonismului ideologic necesar
La grande peur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4624_a_5949]
-
mai târziu, să treacă munții și să se stabilească la București. Recuperarea manifestărilor literare și culturale românești din Transilvania sfârșitului de secol al XIX-lea a fost mult îngreunată în perioada regimului comunist. În prima lui fază, cea stalinistă, ideologia „internaționalismului proletar” taxa aceste manifestări drept „naționaliste”, motiv pentru care erau relegate la faimosul „coș de gunoi al istoriei”. În perioada ceaușistă, în ciuda puternicei ei armături ultranaționaliste, aceste manifestări literare și culturale au fost „filtrate” ideologic de necesitatea regimului de a
O triplă recuperare by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5783_a_7108]
-
piața electorală, dar care nu are nici un drept să beneficieze în exclusivitate pentru interese partizane pe banul public. Ați făcut asta și pentru asta trebuie să plecați. În fine, este chiar jenant să veniți și să ne spuneți povești despre internaționalism luminat și patriotism vinovat de la începutul anilor '90, prefăcându-vă că nu înțelegeți, așa cum se preface și distinsul domn senator Marko Bela, prefăcându-vă că nu înțelegeți că nimeni dintre noi, liberali sau social-democrați, nu a negat vreodată dreptul la
Crin Antonescu: Un prim-ministru nu execută ordine, ci ia decizii () [Corola-journal/Journalistic/45217_a_46542]
-
un netăgăduit succes, să disperi luptînd pentru cauza socialismului în România și să vezi că de toată munca ta se alege praful, să participi la întruniri conspirative cu prietenii narodnici din Europa și să încerci să pui umărul la răspîndirea internaționalismului socialist; să-ți capeți notorietatea acolo unde te așteptai mai puțin, în critica literară, și asta, culmea, în urma unei polemici cu însuși Titu Maiorescu, să trăiești mereu sub o tensine psihică ruinătoare, în urma căreia, surpat de nevroză, să ajungi să
Abnegația eclipsării de sine by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10687_a_12012]
-
libertății cu siguranta socială și solidaritatea, în spiritul protecționist al umanismului contextual 28. În vreme ce liberalismul, inspirat de umanismul juridic și influențat de neoconservatorismul american, a evoluat în general către pandemocratism și corolarul sau material - liberul schimb, stânga a renunțat la internaționalism și a privilegiat o perioadă politică la nivel național, materializata în apariția așa-numitelor state ale bunăstării. Revenirea în zilele noastre la formulă supranaționala prin intermediul Uniunii Europene, în cazul majorității partidelor întitulate socialiste, indică tocmai repoziționarea acestora pe o concepție
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
ne-au arătat cât de departe se poate merge cu fățărnicia și minciuna. Spre deosebire de fascism și nazism, ideologii ce-și afirmau răspicat intențiile criminale, comunismul a știut să-și îmbrace strategiile de distrugere în faldurile unui ,umanism" și-ale unui ,internaționalism" nețărmurite. Nu mi se întâmplă des să citez din mărimile politice ale zilei, dar cred că de data aceasta Călin Popescu Tăriceanu a pus punctul pe i atunci când a oferit motivarea înființării noii instituții. Vorbind despre distrugerea elitelor intelectuale și
Sertarele infernului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10858_a_12183]
-
ai civilizației și culturii și a tot ce e nou și modern În spiritul uman și pe deasupra — Te-am provocat, văd că nu-ți lipsește chiar de tot umoarea ironică, mă bucur, dar voiam să spun că toate acestea explică internaționalismul lor funciar și adeziunea timpurie la ideea de comunism, În sensul nealterat al cuvîntului, ca să rămînem la tema noastră. Nu este deloc surprinzător faptul că cele mai multe jertfe umane, cei mai mulți martiri pe care i-a dat omenirea, din cele mai vechi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
temelie a politicii lumii. Oare n-au fost cuvintele Lui cele din urmă către ucenici: „Mergeți la toate neamurile”? (Matei 28, 19)” (ibid., p.22). Dacă expresia creștinismului primar a fost inter-individualismul, în faza sa ultimă, desăvârșită trebuie să fie Internaționalismul. Morala creștină implică deopotrivă slujirea și jertfa credinciosului mărturisitor. În libertatea creștină slujirea înseamnă demnitate, iar jertfa onoare. Un om, un popor sau un neam se simte și este liber doar atunci când se dăruiește jertfei. În libertatea creștină n-ar
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? (3) LIBERTATEA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362002_a_363331]
-
y aura plus de ces déments, qui mettent l’infini dans le fini”. Am putea recunoaște, de ce nu?, aprofundând aceste aserțiuni, că modernitatea, postmodernitatea, cu materialismul lor maladiv, cu totala lor inapetență (și incompetență) metafizică, am putea accepta, iarăși, că internaționalismele de orice fel, propunând ideologii agresive, colectiviste, deprimante, agonice, că globalismul - lume hipertehnologizată, căreia i s-a retras harul și, ca urmare, a pierdut simțul Centrului, rătăcind, dezorientată, în confuzia dintre eternitate și neființă, am putea admite, într-un cuvânt
UN MARE SCULPTOR AL PERSOANEI UMANE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350597_a_351926]