46,494 matches
-
douăzeci și ceva de ani (cât avea dl. Treptow la sosirea în România) să aibă toate porțile deschise la oficialitățile românești, deși, la acea dată, nu era capabil să pună pe masă nici o lucrarea științifică. încercând să mă informez, pe internet, asupra carierei sale științifice, am constatat că prima sa carte apare în 1991 și era - se putea altfel?! - o culegere de eseuri despre "viața și epoca" lui Dracula. N-am avut în mână volumul, dar după descrierea bibliografică, rezultă că
Treptele lui Treptow by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14709_a_16034]
-
autorizată să comunice adresa ei privată, sau numărul de telefon. Sigur, mai pot suna, dar ea stă foarte puțin În redacție. Totuși, cine știe, poate voi avea norocul să o găsesc odată acolo. (Pe vremea aceea nu se auzise de Internet, și, firește, nici de Google. Așa că...) ... Și vreme de câțiva ani am sunat, din când În când, la redacție. Fără succes. Mi-a trecut prin cap și ideea că i-aș putea scrie. Apoi am renunțat. La urma urmei ce
O poveste cu Dolce Vita și Floriana Flower. In: Editura Destine Literare by Doru Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/81_a_356]
-
recunoscută social (excluzînd deci infinitele inovații individuale), sînt cuprinse și explicate în DEX, deși dicționarul nu actualizează totdeauna uzul lor și nu înregistrează toate combinațiile relativ fixe. Situațiile de cod popular și familiar notat în scris pe care le oferă Internetul ilustrează din plin și această zonă a limbajului: în listele de discuții, mai ales, se observă adesea preluarea glumeață a vorbirii infantile de către argoul juvenil. Din mulțimea de exemple se pot alege destule care să justifice înregistrarea în dicționare a
"Ata ete" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14723_a_16048]
-
e o simplă greșeală a celor care, nesiguri asupra scrierii corecte românești, au preluat grafia engleză doar pentru că au văzut-o mai des în ultima vreme. într-adevăr, vrînd să verific frecvența erorii în uzul actual, am căutat-o în Internet, cu ajutorul "motorului" Google - și rezultatele au fost în primul moment înspăimîntătoare: comfort apărea ca înregistrat, în texte românești, de 10.700 de ori! Verificarea unui eșantion de citate e în parte liniștitoare: se constată că de fapt forma se găsește
Comfort by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14750_a_16075]
-
Par că au trecut vreo 300 de ani nu 100. Probabil că ne-a fost dat să trăim într-un timp în care are loc unificarea limbilor. Va ajunge oare omenirea să vorbească o singură limbă în mai multe dialecte? Internetul și televiziunea vor reuși să reconstruiască Babelul? Procesul de modificare, de învechire a limbilor e un fenomen specific lumii contemporane. Popoarele mici vor fi nevoite oare să renunțe la limba lor natală, la identitatea națională? Cu timpul, probabil că da
Globalizare și culturi naționale by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/14788_a_16113]
-
impuls. Deși victimă a terorismului, America e percepută ca marele asupritor planetar, ca hipervampirul care suge sângele petrolizat al popoarelor. Tot ce e rău pe lume vine, desigur, din America: de la Coca-Cola și pantofii de atletism Reebok, la AIDS și internet, de la Hollywood la muzica rap. Or fi venind și rele din America, dar vigilenții apărători ai apei de izvor, ai opincilor și ai imaculatelor priveliști mioritice (pe care, de altfel, nu ezită să le vândă pe bani buni aceluiași hulit
11 Septembrie. Instrucțiuni de întrebuințare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14812_a_16137]
-
poți să exprimi, nu va funcționa vreodată". P. S.: Textul a fost inspirat de apariția în două numere succesive (23 și 24) ale României literare, sub semnătura doamnei Rodica Zafiu, a comentariului referitor la cartea lingvistului David Crystal "Language and the Internet". Deși autorul britanic îndeamnă la înțelegere și răbdare în legătură cu deteriorarea lingvistică aferentă Internetului, el remarcă totuși că mesajele ludice sunt repetitive și banale în conținut, comunicându-se puțin sub aspect informațional.
Dubla pledoarie by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/14813_a_16138]
-
bineînțeles, neînregistrate de DEX. Sensul e de obicei același, diferența de formă explicîndu-se prin sursele diferite ale neologismului. Consumerism provine fără îndoială din engleză. îl găsim, în mod previzibil, în texte traduse din această limbă, în articole și documente din Internet. Cu consumism situația e mai puțin clară: corespunde perfect cuvîntului consumismo din italiană și din spaniolă, dar cum aceste limbi nu sînt principalele surse de împrumut actual, pare necesar să presupunem și o formare internă, de la consum, cu sensul preluat
"Consumism" / "consumerism" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14851_a_16176]
-
bogată (consumista "consumist", "protagonist sau victimă a consumismului", consumistica "consumistică; doctrina consumismului", consumistico "consumistic", adjectiv, C. Quarantotto, Dizionario del nuovo italiano, 1987), a intrat în mare parte în dicționarele generale (cf. Zingarelli 1996). Dispunem de atestări în română, furnizate de Internet, pentru ambele forme: sînt ceva mai numeroase cele pentru consumism: "despre colectivism și consumism" (arhiva Lumea Magazin); "lume trăind obsesii materiale acute, prăbușinsu-se vertiginos spre consumism și confort facil" (revistanorii.com); "revendicarea ... magicului de către comercial, de către consumism" (Suplimentul de marți
"Consumism" / "consumerism" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14851_a_16176]
-
doi ani, să se reinventeze ca scriitor canadian de limbă franceză și în mai anul acesta i-a apărut la o foarte cunoscută editură prima carte, traducerea în franceză a romanului Țara brînzei. Cu succes, din cît am văzut pe Internet și cu promisiunea de a continua, pentru că acum ea se pregătește pentru publicarea celorlalte romane. După care, mi-a spus autoarea în interviul prin mail, va încerca să scrie direct în franceză. Un scenariu de succes deci, cel puțin deocamdată
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
cel interbelic. "Relația la telefon", mult mai... "exclusivă" decît a îndrăgostiților din Jocurile Daniei de exemplu, ar oferi infinite delicii cititorului contemporan implicat, în România și aiurea, "zi de zi și în proporție de masă" în relații cu necunoscuți pe Internet... Studiile care însoțesc pasajele traduse sînt fie comentarii schematice (este, totuși, un volum de popularizare), fie complicate "sistematizări" cu impresionantă terminologie din autori străini (moda structuralistă trece greu...) oarecum nejustificată în context. În finalul volumului găsim cîteva pagini dedicate femeilor
Treisprezece eroine by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14895_a_16220]
-
procesele socio-culturale (modalități de publicare, cenzură, instanțe validatoare, receptare, stabilire a canonului școlar, ierarhii paralele, interferențe extraliterare) și-ar putea găsi locul, în capitolul despre actualitatea imediată, un fenomen care dă o formă nouă unui conținut mai vechi: cenaclurile din Internet. în cele ce urmează încerc să schițez cîteva observații - preponderent lingvistice - nu asupra textelor poetice cuprinse în astfel de pagini virtuale, ci asupra comentariilor care le însoțesc ("Părerile vizitatorilor"); materialul - din care voi cita fără a indica numele sau pseudonimele
Comentarii de poezie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14928_a_16253]
-
zonei medicinei sau politehnicii, universități �cu miză". Mai nou, procedeul a pătruns masiv în științele umaniste. Aud că teze vechi sunt reciclate și oferite absolvenților pentru a-i scuti până și de minimul efort de-a compila texte imbecile de pe internet. Într-adevăr, pentru a absolvi astăzi o facultate în România e suficient să cunoști cele două comenzi ale computerului, copy și paste. Vă asigur că ele fac minuni. Studenți incapabili să-și rostească măcar numele, se transformă ca prin miracol
Doi operatori ontologici: copy și paste by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14990_a_16315]
-
absurdității politice a unei alte limbi. Cine nu se ocupă riguros și sistematic de aceste fenomene, studiindu-le așa cum se cuvine, la fața locului, are totuși la dispoziție o sursă interesantă, deși fatalmente limitată: cea a numeroaselor texte moldovenești din Internet. Asupra lor aș vrea să fac cîteva observații care, evident, nu au pretenția de a substitui o cercetare serioasă și riguroasă - ci doar intenția de a semnala unele caracteristici ale fenomenului. Ceea ce se observă la o primă parcurgere a unui
Mesaje moldovenești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15275_a_16600]
-
Cristian Teodorescu Ceva mă face să cred că cel de-al șaptelea Armaghedon nu va fi și ultimul. Greu a fost pînă a prins lumea gust pentru anonima ridicată la rang de raport răspîndit prin Internet. Cu directa contribuție a Puterii, care a luat mult prea în serios Armaghedonul care se referea pe larg la averea premierului Năstase, acest soi de anonimă și-a rostuit un statut la care în mod normal n-ar fi trebuit
Armaghedonisirea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15359_a_16684]
-
ținut capul plecat și "ciocul mic", vorba unui clasic al PSD. Dar în timp ce amărăștenii au curajul semnăturii, riscând să se aleagă cu capul spart de ferocele satrap local, domni de la oraș se plîng de abuzurile Puterii recurgînd la anonima prin Internet. Există însă, să recunoaștem, și un motiv care dă dreptate, pînă la un punct armaghedonizanților: anonima a ajuns mai semnificativă și mai productivă, de la un anumit nivel în sus, decît acuzația formulată sub semnătură. Anonima a devenit un fel de
Armaghedonisirea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15359_a_16684]
-
social, ori ca prea ceremonioasă pentru ipoteticele relații egalitare - tovărășești) - nu e neapărat simpatizată nici după schimbarea de regim, cînd pare a fi suspectată de balcanism și non-modernitate. Mai puternice decît interpretările ideologice sînt însă obișnuințele lingvistice. Textele actuale din Internet (articole de ziare, liste de discuții) demonstrează folosirea curentă a formulei, mai ales în situația tipică de adresare a unui bărbat către o femeie ("Sărut mîna, doamnă"), dar și a credinciosului către preot ("Sărut mîna, părinte"), ca și în raporturi
"Săr'na" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15372_a_16697]
-
Rodica Zafiu Destul de des au apărut, în spațiul acestei rubrici, observații despre limbajul Internetului; de multe ori rețeaua electronică a fost sursa unor abundente citate ilustrînd fenomene lingvistice recente. La aceste exemple de utilizare lingvistică a Internetului adaug acum propunerea de a folosi numărul considerabil de atestări pe care le pot furniza sistemele ("motoarele
Statistică și normă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15351_a_16676]
-
Rodica Zafiu Destul de des au apărut, în spațiul acestei rubrici, observații despre limbajul Internetului; de multe ori rețeaua electronică a fost sursa unor abundente citate ilustrînd fenomene lingvistice recente. La aceste exemple de utilizare lingvistică a Internetului adaug acum propunerea de a folosi numărul considerabil de atestări pe care le pot furniza sistemele ("motoarele") de căutare pentru a lua unele decizii asupra normei morfologice actuale. Un caz în care mi se pare aplicabil argumentul citatelor din Internet
Statistică și normă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15351_a_16676]
-
Internetului adaug acum propunerea de a folosi numărul considerabil de atestări pe care le pot furniza sistemele ("motoarele") de căutare pentru a lua unele decizii asupra normei morfologice actuale. Un caz în care mi se pare aplicabil argumentul citatelor din Internet este cel al pluralelor duble ale unor substantive neutre sau feminine, pentru care norma academică ilustrată în dicționare și îndreptare nu corespunde totdeauna situației actuale. Pentru substantivul neutru nivel, de exemplu, norma acceptă ambele desinențe posibile, -e și în -uri
Statistică și normă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15351_a_16676]
-
ca o unitate morfologică): "nu împărtașesc (...) conceptul de relativism pentru adevăr, political correctness-ul care desființează morala" (FRL - 11.03.2002). Pentru a discuta semantica și pragmatica folosirilor actuale, citatele cele mai la îndemînă sînt tot cele jurnalistice și/sau din Internet. Nu totdeauna îmbinările au sensul care ne interesează: politic corect poate însemna "just, adecvat din punct de vedere al logicii politice": interviu "este un lucru moral și politic corect ca alianța șNATOȚ să continue spre extindere" (Jurnalul Național - arhiva/ian2001
"Politic corect" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15396_a_16721]
-
acum sîntem în era computerului și a ciber-textului. Tocmai citesc o carte de Lev Manovich intitulată The Language of the New Media, foarte utilă din acest punct de vedere. S-a scris mult despre teoria digitală, ciber-poezie, există pagini pe internet incredibile și poezie concepută direct pentru ecranul computerului. Nimic din toate acestea nu exista cînd am publicat Radical Artifice. Unele din aceste lucruri sînt bine scrise, altele nu, iar o mare parte e reprezentată de poezie-text transferată pe ecran. Pe
Cu Marjorie Perloff despre Criza domeniilor umaniste by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15406_a_16731]
-
mai puternică decît oricînd. Ne aflăm într-o situație schizofrenică: pentru a deveni faimoși, autorii care au luat multe premii literare, cum ar fi Seamus Heaney, sînt legați de cultura tipărită și nu au prea mult de-a face cu internetul. Cum se leagă vandabilitatea și premiile de celebritatea pe internet? Dacă editura Farrar Strauss publică o carte, o găsim în librării, apare pe www.amazon. com și ajunge în programele de curs universitare. în privința poeziei, establishment-ul nu are nici un
Cu Marjorie Perloff despre Criza domeniilor umaniste by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15406_a_16731]
-
pentru a deveni faimoși, autorii care au luat multe premii literare, cum ar fi Seamus Heaney, sînt legați de cultura tipărită și nu au prea mult de-a face cu internetul. Cum se leagă vandabilitatea și premiile de celebritatea pe internet? Dacă editura Farrar Strauss publică o carte, o găsim în librării, apare pe www.amazon. com și ajunge în programele de curs universitare. în privința poeziei, establishment-ul nu are nici un interes în internet. Cum comentați definiția lui Theodor Adorno despre
Cu Marjorie Perloff despre Criza domeniilor umaniste by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15406_a_16731]
-
leagă vandabilitatea și premiile de celebritatea pe internet? Dacă editura Farrar Strauss publică o carte, o găsim în librării, apare pe www.amazon. com și ajunge în programele de curs universitare. în privința poeziei, establishment-ul nu are nici un interes în internet. Cum comentați definiția lui Theodor Adorno despre "opera lirică - o expresie subiectivă a unui antagonism social"? înflorește poezia acolo unde ratează ideologia? Adorno se gîndea la un context modernist foarte specific, cînd literatura era un act de contestare socială și
Cu Marjorie Perloff despre Criza domeniilor umaniste by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15406_a_16731]