1,803 matches
-
ipochimenii ce evoluează în aceste texte cu statut ambiguu, plurivalent (Estera, Rubik, Pubi, Candia, Ferencz-baci, Tony Lazăr, Grandpa, Bătrâna din gară etc.). Un atare individ (aidoma prozei care-l găzduiește) nu este, în esență, altceva decât o permanentă și tragică interogație, adresată misterului, Ființei: “Dumnezeu nu-i iubește pe cei singuri ca ea, de ce i-ar asculta rugăciunea?” (Se numea Quattrofolium). Aici e paradoxul: Maria Nițu afirmă că nu crede (“...religia mea e singurătatea”, p. 172), dar trăiește într-o lume
EUGEN DORCESCU, PROZA UNEI LUMI INTERMEDIARE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1425092166.html [Corola-blog/BlogPost/374703_a_376032]
-
introducere încercând să punctez funcția poetului încă din evul mediu. M-am răzgândit, conștient că atâția alți poeți au citit acele lucruri, iar unui cititor performant i se par cu siguranță teribil de plictisitoare. Mi-am mai dat seama că interogația cu pricina are cu vârsta un cu totul alt răspuns, iar când se trage linia se constată uneori că omul nu se regăsește cu totul în scrierile lui. Lucrez cu sensuri și analogii, cu imaginația dar și cu un dor
LA MULTI ANI,DRAGI POETI , DE ZIUA MONDIALA A POEZIEI ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatorim_21_martie_ziua_mond_mihai_marin_1363865323.html [Corola-blog/BlogPost/349100_a_350429]
-
zădărnicia luptei cu timpul. Clepsiderele Corinei Petrescu sunt la acesta clipe „mari ca niște lacuri/ de câmpie/ ... Ora își punea o coroană de nori, liliachie.” Dincolo de tenta tristă, însă nu dramatică, specifică ambelor poezii, finalul, deși identic ca formă - o interogație retorică - diferă ca mesaj. Dacă Nichita Stănescu spune: „Ți-aduci aminte suflete de-atunci, tu, gândule ?”, ceea ce denotă neputință și regret, Corina Petrescu are intuiția întoarcerii spre Divinitate, singura în măsură să găsească o soluție la orice neliniște și durere
UN UNIVERS POETIC SUB SEMNUL ARMONIEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_creion_de_corina_petrescu_un_univers_poetic_sub_semnul_armoniei.html [Corola-blog/BlogPost/364521_a_365850]
-
flexibile ca „miezonoptica”: „La ușa cui bate/ La fereastra cui colindă/ Domnului Doamne/ Flori de măr!”. „Invocarea îngerului” ne tulbură prin aspirațiile poetei: „Să se facă lumină!/ Să fie adevăr.../ în lumea de lângă noi/ și din noi//” - răscolindu-ne cu interogația retorică: „Cine sunt eu pentru Tine/ de mă ocrotești?/” Și-apoi - iarăși ne tulbură cu strigătul de încredere: „Exiști, nu ești singur”. „În altă dimensiune trecând” este un imn închinat femeii, amintind de L. Blaga ori N. Stănescu: „În trupul
O POEZIE A CĂUTĂRII FIINŢEI de LOLA NOJA în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/lola_noja_1450269768.html [Corola-blog/BlogPost/369889_a_371218]
-
sa patrie de suflet. Să fi fost acesta „prețul” ingrat prin care HARICLEEA DARCLÉE și-a plătit cu vârf și îndesat pe pământul țării celebritatea construită cu atâta ardere lăuntrică în afara ei?!... Ar fi extrem de dureros ca răspunsul afirmativ la interogația retorică anterioară să constituie, de fapt, esența adevărului unic. Credem, totuși, că numai vanitatea oarbă a mediocrității cultural-politice din acea vreme, precum și indiferența semănată de aceasta în jur au reprezentat, de fapt, cele două dimensiuni negative, care au metamorfozat dur
ELOGIUL DEMNITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1426320368.html [Corola-blog/BlogPost/377758_a_379087]
-
sub noaptea de alteritate pe care o poartă ca pe o povară, scriitorul își descoperă energiile din zenit și ține sub control, din vamă-n vamă, copilul într-un ținut parcă pre-edenic, la școală, la liceu și mai apoi student, interogațiile grave, căutările, consacrările, colosul propriului aisberg - VIAȚA.” In aceste trepte de cunoaștere cititorul se regăsește pe sine însuși. Conceput cu o structură polifonică, romanul înmănunchează prin eroii săi un singur destin, la conturarea căruia contribuie toți ceilalți, care nu sunt
ION CATRINA – TĂRÂMUL UMBRELOR – O REEDITARE MAI MULT DECÂT NECESARĂ de VETURIA ADINA COLCEAG în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/veturia_adina_colceag_1455171427.html [Corola-blog/BlogPost/342947_a_344276]
-
una pe alta, dar singur „străinul” - străinul unei relații obiective - deține cheile. În fapt, nici aici, în vizibil și tactil, nu avem certitudinea cunoașterii adevărate a celor mai familiare lucruri. Cu atât mai mult, în ce privește cunoașterea Universului, rămânem la porțile interogației, pe lângă care credința ne dă o certitudine al cărei conținut nu ni-l putem imagina „exact”. „Cine ești tu, mai puțin străin decât altul / său, mai tânăr voinic? Cine ești?... știu c-ai umblat / odată prin morțile mele și că
POEZIE DE TAINĂ SEMNATĂ VASILE GRIGORE LATIŞ de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 187 din 06 iulie 2011 by http://confluente.ro/Poezie_de_taina_semnata_vasile_grigore_latis.html [Corola-blog/BlogPost/367051_a_368380]
-
361) că se poate ieși de sub presupoziția deformării adevărului în scrierile confesive, căci „sinceritatea, singură, nu dă valoare confesiunii și nu justifică acceptarea ei în spațiul literaturii”. Pentru cazul nostru, valoarea confesiunii ca modalitate generică de narare iese de sub incidența interogației de autentificare: o dată prin faptul că are validitate verificabilă în planul realului concret, iar, în al doilea rând, prin aceea că vedem cum o confesiune elementară și neutră urcă la mărturisire mântuitoare. A ajunge în Țara sfântă, se reține, este
CONSTANTIN PĂDUREANU: Regăsirea de sine, de Ștefan Vlăduțescu by http://revistaderecenzii.ro/constantin-padureanu-regasirea-de-sine-de-stefan-vladutescu-c/ [Corola-blog/BlogPost/339561_a_340890]
-
Victorita Duțu dezvăluie și reda cu sensibilitate și rafinament propriile reacții sufletești profunde, în fața acestui gest suprem al Creatorului. Ea știe că o totală comuniune spirituală cu Tatăl Ceresc implică starea de libertare deplină, adică eliberarea completă de păcat. Astfel, interogația “Doamne, nu sunt liberă,/ Cum să vin în libertatea Ta ?”, are darul de a ne relevă un suflet frământat de dorință evadării din firea pământeasca și de setea de a se împărtăși din Izvorul desăvârșirii. Cel pe Care eu Îl
POEZIE DESPRE VESNICIE, DRAGOSTE SI SMERENIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 by http://confluente.ro/_vreau_o_alta_lume_de_victorita_dutu_poezie_despre_vesnicie_dragoste_si_smerenie.html [Corola-blog/BlogPost/342595_a_343924]
-
au concertat pe marile scene ale lumii. Este una ... V. CRISTINA OPREA - GÂNDURI DESPRE CREAȚIA BRÂNCUȘIANĂ, de Cristina Oprea, publicat în Ediția nr. 2251 din 28 februarie 2017. Despre opera lui Constantin Brâncuși se va scrie pentru că mereu vor exista interogații asupra gândului materializat în formă. Începuturile creației sale, ca la orice artist sunt legate de pașii făcuți spre studiu, spre înțelegerea materialului și redarea volumului. Dar în interiorul său Brâncuși a înțeles că arta, sculptura este mai mult decât redarea unei
CRISTINA OPREA by http://confluente.ro/articole/cristina_oprea/canal [Corola-blog/BlogPost/381583_a_382912]
-
în formă. Începuturile creației sale, ca la orice artist sunt legate de pașii făcuți spre studiu, spre înțelegerea materialului și redarea volumului. Dar în interiorul său Brâncuși a înțeles că arta, sculptura este mai mult decât redarea unei realități. Este o interogație asupra a ceea ce suntem în interiorul nostru sau asupra spațiului existențial. Fiecare lucrare a sa e o redescoperire a frumosului, o esențializare a formei. Cercul, pătratul, rombul, în general semnele geometrico-meandrice au format cândva un alfabel arhetipal. De acolo au evoluat
CRISTINA OPREA by http://confluente.ro/articole/cristina_oprea/canal [Corola-blog/BlogPost/381583_a_382912]
-
general semnele geometrico-meandrice au format cândva un alfabel arhetipal. De acolo au evoluat, în funcie de zonă, de climă, de factorii socio-culturali, alte limbaje artistice. Citește mai mult Despre opera lui Constantin Brâncuși se va scrie pentru că mereu vor exista interogații asupra gândului materializat în formă. Începuturile creației sale, ca la orice artist sunt legate de pașii făcuți spre studiu, spre înțelegerea materialului și redarea volumului. Dar în interiorul său Brâncuși a înțeles că arta, sculptura este mai mult decât redarea unei
CRISTINA OPREA by http://confluente.ro/articole/cristina_oprea/canal [Corola-blog/BlogPost/381583_a_382912]
-
în formă. Începuturile creației sale, ca la orice artist sunt legate de pașii făcuți spre studiu, spre înțelegerea materialului și redarea volumului. Dar în interiorul său Brâncuși a înțeles că arta, sculptura este mai mult decât redarea unei realități. Este o interogație asupra a ceea ce suntem în interiorul nostru sau asupra spațiului existențial. Fiecare lucrare a sa e o redescoperire a frumosului, o esențializare a formei. Cercul, pătratul, rombul, în general semnele geometrico-meandrice au format cândva un alfabel arhetipal. De acolo au evoluat
CRISTINA OPREA by http://confluente.ro/articole/cristina_oprea/canal [Corola-blog/BlogPost/381583_a_382912]
-
din nou acea clasică expresie de energie gravă, de asprime disprețuitoare, pe care o întâlnim la atâtea dintre chipurile de Daci de pe Columna lui Traian”). Răspunsul ni-l oferă autorul în același stil în care informația exactă se îmbină cu interogația retorică, exclamația retorică, persuasiunea. „Dacia era în antichitate țara locuită de geto-daci, care erau împărțiți într-un număr mai mare de triburi și ocupau un teritoriu cuprins între râul Tisa (vest), râul Nistru și Marea Neagră (est), Dunăre ( sud), și Carpații
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1459458382.html [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
temerară și singulară de supraviețuire a eului moral. În al treilea rând, impresionează capacitatea sa de penetrație în cele două universuri (social și psihic), vitalismul imaginilor artistice născute în acea zonă dinamică dintre scriere și oralitate, aflată sub semnul unei interogații fără sfârșit. Poetul codifică spaima sa de vid moral, în ipostaza de combatant terorizat, obligat să trăiască într-o lume-ospiciu în care cavalerii păcatului fac legea, iar ea, lașitatea, simbolizează vârful unei generații nestatornice în pasiuni și-n vicii. Întoarcerea
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Scriitori_vranceni_de_ieri_si_de_azi_mircea_dinutz.html [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
este căutarea adevărului și înseamnă „a fi pe cale”. Această comunicare este o comunicare filosofică și are două caracteristici: de a fi cunoaștere și de a fi iluminare (Kant a scris chiar un studiu „Ce este iluminarea?”). Câmpul activității reflexive, orizontul interogației, perimetrul gândirii filosofice îl constituie esența lumii, sensul vieții, locul omului în comunitate, relația lui cu semenii și cu universul. Cunoașterea se definitivează în iluminare. Drumul uimirii lui Platon și al îndoielii lui Descartes, transformarea Ideii Absolute la Hegel, trăirea
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-sri-mesajul-in-comunicarea-filozofica-philosophical-message-communication/ [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
în ultima jumătate de an este, dincolo de motivațiile de ordin politic, adesea oculte, un prilej de obligatorie meditație asupra ei însăși, asupra condiției ei spirituale, acoperită, și aproape pierdută din vedere, în umbra groasă a obsesiei intereselor materiale. O gravă interogație asupra definiției ei. Este evident că în implacabila ciocnire a civilizațiilor, Europa pierde văzând cu ochii nu pentru că nu are resurse, ci pentru că nu are credință. Și nu mă refer numai la credința în Dumnezeu, deși evident și despre asta
Discurs teribil al Anei Blandiana by http://uzp.org.ro/discurs-teribil-al-anei-blandiana/ [Corola-blog/BlogPost/93600_a_94892]
-
marca filosofică a tuturor lucrărilor sale (indiferent de domeniul abordat), Cantemir rămâne în zona caldă a creației, neasemănat (altul) docților simplului „colaj” (rece) de preluări-copie din diverse lucrări. Determinarea sentimentală a secretului științific și comunicarea lui entuziastă, permanent sub auto-severitatea interogației imediat lămurite într-un codex însemnat de trăirea interioară a autorului fac actul de comunicare (egal cu o exteriorizare) „extatic”. Răpit de activitatea meditativă a examinării, identificării și recunoașterii științifice, Cantemir ajunge (prin prezidiul interpretării originale, prin ineditul corelațiilor interdisciplinare
ALTUL CANTEMIR de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 by http://confluente.ro/Altul_cantemir.html [Corola-blog/BlogPost/367127_a_368456]
-
chiar o nenorocire să fii român (ba chiar să fii și frumos). Dan Puric (Maestrul, Apologetul și Mărturisitorul delicat și sensibil) are o alcătuire orfică. Aceasta fiind opusul retoricii. Flautul său fermecat vine din adâncurile nației, având afinități organice cu interogațiile pe care și le-au pus în același sens intelectualii interbelici. Numai că el nu folosește semnul întrebării. Spre deosebire de cărturarii prezentului, Dan Puric aduce cu sine afirmația, lăsând dubiile și aporiile pe seama belferilor. Recurge la memorie și reamintește că în
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_neam_si_demnitate_in_viziunea_lui_dan_puric_p_i_.html [Corola-blog/BlogPost/348977_a_350306]
-
Al treilea item îl constituie păstrarea eternului feminin și a misterului feminin (p. 17) în limitele aspirației de a întrupa și “tipul afroditic” de femeie iubitoare, și “tipul demetric” de femeie fecundă și mamă. Al patrulea item se individualizează ca interogație în legătură cu sine, cu iubirea și cu faptele lumii. Rezultatul interogației este o cunoaștere practică și o împăcare cu destinul. Al cincilea element al formulei existențiale îl regăsim în inițierea prin iubire și în “mitologia seducției” (p. 32). În toate laturile
FELICIA GHERGHINA: Formula existenţială a femeii în proza lui Mircea Eliade, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/felicia-gherghina-formula-existentiala-a-femeii-in-proza-lui-mircea-eliade-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339618_a_340947]
-
misterului feminin (p. 17) în limitele aspirației de a întrupa și “tipul afroditic” de femeie iubitoare, și “tipul demetric” de femeie fecundă și mamă. Al patrulea item se individualizează ca interogație în legătură cu sine, cu iubirea și cu faptele lumii. Rezultatul interogației este o cunoaștere practică și o împăcare cu destinul. Al cincilea element al formulei existențiale îl regăsim în inițierea prin iubire și în “mitologia seducției” (p. 32). În toate laturile sale această formulă o găsim la Maitreyi. O liniște sufletească
FELICIA GHERGHINA: Formula existenţială a femeii în proza lui Mircea Eliade, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/felicia-gherghina-formula-existentiala-a-femeii-in-proza-lui-mircea-eliade-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339618_a_340947]
-
vechimii?) identificată în cele din urmă, firesc, în cuvânt. Dar, fapt constant în versurile acestui volum, adevărul apare rareori în ipostaze axiomatice. Mai înțelept este, pare a sugera poetul, să se înfățișeze în veșminte dubitative. Astfel sunt, de fapt, și „interogațiile” lansate de poezia lui Vasile Burlui: adevăruri exprimate sub forma întrebării retorice și rostite cu plecăciunea umilă a înțeleptului care crede tot atât cât se îndoiește și lasă în dâra de final a oricărei propoziții câteva puncte de suspensie reflexive
UN ELEGIAC DEMN de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 by http://confluente.ro/Pompiliu_comsa_1404847457.html [Corola-blog/BlogPost/349176_a_350505]
-
jurământului de către noii imigranți” (p. 219) și din senzația că n-ar „mai putea niciodată” să trăiască „în România” (p. 219) trage știința că ar fi „un american get-beget” (p. 219). Adaugă însă acestei luări la cunoștință în logică paraconsistentă interogația: „Numai în America pot fi atât de relaxați în ceea ce privește trecutul. Nu mi-a verificat nimeni dosarul?” Adică, „eu cred că sunt american pentru că n-aș mai putea trăi în România și oficiez o ceremonie, dar de ce nu s-au uitat
ANDREI CODRESCU: Transparenţa S.U.A./U.S.A. transparence (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/andrei-codrescu-transpareanta-s-u-a-u-s-a-transparence-book-review-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339585_a_340914]
-
arcuită maximal către soare și o pendulă din ce în ce mai asurzitoare, agățată de ultimul zid al veacului. Și uite, a mai trecut o zi, apoi o noapte, și înc-o joacă de copii, apoi trei idealuri coapte... A fi sau a nu fi?! - Interogație sau demonstrație? Ce mai contează? O viață întreagă, vagă, pentru a învăța, da, să pui accentul ascuțit, spre infinit, cu grație, pe ultima expirație. Referință Bibliografică: Sfârșit de iarnă / Florin T. Roman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2244, Anul
SFÂRŞIT DE IARNĂ de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1487702883.html [Corola-blog/BlogPost/382801_a_384130]
-
mii de miliarde!... Nu știm dacă la egalitate și nu credem că în concurență cu Moartea, Dumnezeu (chiar dacă nu totdeauna e numit în mod expres) este omniprezent în poemele lui Teofil Răchițeanu - Și din slava lui înaltă / Dumnezeu binecuvîntă... -, dar interogațiile omenești rămân fără răspuns concret pentru că limbajul dumnezeiesc este intraductibil în limbajul lumii imanente stăpânite de Rîul-Timp. Singura certitudine este: Pururea nedezlegată / Taină ești fără hotare!... Sunt condiții diferite, peste care („deocamdată”) nu se poate trece. De aceea De ce viața
„CĂTINEL, MOARTE, NUMÁ...” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/_catinel_moarte_num_.html [Corola-blog/BlogPost/367129_a_368458]