1,350 matches
-
cufundat în vorbirea generală?, în folclor... Am avut, pe vremuri, o pisică, pe care o chema Grete. Era albă, leneșă, tot timpul cu boticul ei roz reniflând lucrurile ce se găseau în raza privirii ei, însoțită de un scurt mieunat, interogativ. Știm când îi plăcea ceva, un miros. Parfumurile o făceau să-și dea de zor cu laba peste cap, vizibil deranjată. Cred că adora mirosul, parfumul de șobolan. Duhoarea lăsată în urmă de guzgani. Nu sunt sigur, dar presupun. Dacă
O noapte de insomnie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8472_a_9797]
-
iar după aceea reconstituie comedia agitației care se produce în casa scriitorului când cineva îi sună la ușă: "lătrăturile furibunde ale unui cățel isteric", pașii târșâiți ai unei doamne, vocea "de gen incert, între bărbat și femeie" a maestrului, clamând interogativ: "Cine-i?" Dintr-o antologie, oricât de severă, a portretului literar românesc, n-ar putea să lipsească portretele de o ironie fastuoasă făcute de Nicolae Balotă unor scriitori români. În ultimii ani, scrisul lui Nicolae Balotă s-a schimbat sensibil
Nicolae Balota, un erou al culturii by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8518_a_9843]
-
propriile mele cărți editate în țară, aduse cu mine sau recuperate, care dădeau mărturie că existasem cu adevărat... Am apărut și în unele publicații ale exilului: "Revista scriitorilor români", "Limite", "Ethos" - cu două eseuri și câteva poeme. Al. Cistelecan intitulează interogativ un comentariu din 1997: "Poet francez, poet român?". Încă din 1974, am trecut la limba franceză în poezie - fără iluzia de a deveni de-a binelea poet francez Deși italienist, ca formație universitară, devenisem, încă din adolescență, și un "prieten
"Atunci fugi în alt popor" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8096_a_9421]
-
cu bătaie livrescă, mai nou „dedesubturile” abisale. G. Călinescu l-a situat într-o impozantă serie europeană de vocații congenere, declarîndu-l „un Gargantua moldav”. Dar surprizele nu s-au oprit aici. „Prins în cleștele dihotomiilor, Creangă suportă un veritabil asalt interogativ”, remarcă Adrian Dinu Rachieru. La antipodul „țărăniilor” nepretențioase care-l marcau inițial, autorul lui Harap Alb se vede atras acum în ceea ce un critic a numit, nu departe de adevăr, un „delir hermeneutic”. „Întrebarea, scrie exegetul de care ne ocupăm
Creangă, un autor „epuizat“? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4340_a_5665]
-
un „cosmos”, Sorin Alexandrescu propune el însuși „visarea leneșă în marginea” textului, „gustarea” lui, care va plasa criticul în postura unui „lector inocent” - condiție pentru originalitatea actului critic. Miza lui Mircea Mihăieș este cumva la antipod: privirea sa e retrospectivă, interogativă, de-structurantă întro anume măsură, efortul său nu merge spre construcția unui sistem critic original ori sintetic, ci spre cufundarea în text, ghidată în fond doar de întrebarea „post”(modernă), melancolică, imposibilă: „Ce rămâne?”
Ce rămâne? by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/4209_a_5534]
-
clipă - bilanțul propriei vieți, Cristea-Enache îl asediază cu dilemele istoriei și cu posibilitatea de a da verdicte cu privire la „dosariada” contemporană. Autorul Vieții pe un peron evită sau ocolește cu tact întrebările, răspunde silit sau își ironizează subtil intervievatorul. O avalanșă interogativă precum „Dacă această «dosariadă» ar fi avut loc în 1990, ca parte a unui proces al comunismului, ar fi fost mai bine sau mai rău? Câte cariere clădite după Revoluție nu sunt întemeiate și pe colaborări mai vechi, bine ascunse
Mizantropul umanist by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4245_a_5570]
-
-l necredibil: „Evident că țăranii lui Grigorescu par «naționali», dacă nu se arată nicăieri că sunt copiați după pictorii de la Barbizon”, scrie Cristina Bogdan. Sau: „... dacă Delacroix făcea portrete romantice la ’48, făcea și Rosenthal.” Iar concluzia sa sub formă interogativă, nu tocmai îmbucurătoare, este logică: „Dar de ce să ne temem că propria noastră identitate a fost creată prin copiere, prin imitare? De ce să ne temem că însăși ideea de identitate națională a fost copiată?” Acum, avertizați asupra hibelor programatice ale
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4261_a_5586]
-
și deprinderi (exercițiul, share pair circlesă; de consolidare (exercițiul, gândițilucrați în perechi-comunicați, frisco);metode de evaluare (portofoliul, eseul de cinci minute, turul galeriei); e) după criteriul suportului purtător de informații: - metode verbale, bazate pe cuvântul scris sau rostit: expozitive (expunerea), interogative (conversația, interviul); - metode intuitive, bazate pe observarea directă, concret senzorială a obiectelor și fenomenelor realității sau a substitutelor acestora (observația, metoda termenilor predictivi);metode bazate pe acțiuni (exercițiul, demonstrația, colajul, turul galeriei); f) după criteriul tipului de învățare: - metode ale
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
de rezolvare de probleme. Prin experiența dobândită prin acțiune practică, transformatoare a realității, metodele, ca modele de instruire și autoinstruire, pot fi clasificate în: a) metode de transmitere și însușire a cunoștințelor: - metode de comunicare orală: expositive (povestire, descriere, eplicația), interogative/ conversative (conversația, problematizarea); - metode de comunicare orală: lucrul cu manualul, lectura explicativă, lectura independentă; b) metode de explorare și descoperire, bazate pe contactul direct sau indirect cu realitatea: - metode de explorare nemijlocită (directă) a realității: observarea sistematică și independentă, experimentul
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
Revoluția. LEONIDA: Taci tu! Lasă-mă să-ntreb eu! EFIMIȚA: Mă rog... LEONIDA (condescendent): Ce'ști copil? Păi unde poate dumneaei pentru ca să...?? EFIMIȚA: Ei... cum întrebi dumneata bobocule, mai rar cineva. LEONIDA: Rezon. Ei... Întreabă-mă să te-ntreb. EFIMIȚA (interogativ): Ei?? LEONIDA (ton de comandă): Întreabă-mă să te-ntreb!! EFIMIȚA (accentuat, iritată): Eeeeii??? LEONIDA: Așa... Ce'ști copil? Păi unde poate dumneaei pentru ca să... EFIMIȚA (uimită): Dumneaei? Care dumneaei? LEONIDA: Revoluția. EFIMIȚA: Consoarta dumitale? LEONIDA: Rezon! Consoarta mea este revoluțiunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Homo” să fie mai mult „sapiens” și „faber”, lăsându-se mai laterală, trăirea afectivă, ca fiind fragilă, trecătoare. O lucrare care convinge, prin extrapolare, cu distanțările ce rezultă din cartezianismul esenței divine și relativismul, aleatorismul socio-uman. Iar între astea două, interogativul dramatic uman: „dar eu, încotro s-o iau?” Un încotro, de care depinde infinitul de dincolo. Un altfel de „out... out”. Deși lucrarea gravitează, competent, la normativul unui atribut cotidian al omului dintotdeauna - „cum să se circule pe Terra” - din
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
oboselii pe care ne-o determină încercarea de a desluși sensuri în spusele lor) dacă într-adevăr s-ar exprima (pe ei), dacă prin intermediul cuvintelor ar reuși să arate o existență. Partea neplăcută e că se privesc admirativ și nu interogativ; sunt mulțumiți de ce spun. Nedumerirea altora în fața sensurilor pe care pretind că le vehiculează îi surprinde; se simt plini de sensuri și nu pot pricepe cum de alții nu-i înțeleg, nu-i admiră. Unii dintre ei se cantonează în
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
în discurs. După două sesiuni de dezbateri, moderate de Nicolae Manolescu și de Ion Bogdan Lefter, efervescenta întrebărilor a depășit, si statistic, si calitativ, ariditatea eventualelor răspunsuri. Chiar și cele mai categorice intervenții au reprezentat, în definitiv, foarte interesante aproximări interogative. Atât cei care și-au formulat în scris punctele de vedere (Ion Bogdan Lefter, Angelo Mitchievici, Krzysztof Varga, Sean Cotter, Nichita Danilov, Andrei Bodiu, Myriam Diocaretz, Ale� Debeljak, Dumitru Radu Popa, Simona Popescu, Péter Esterházy, Leo Butnaru, Briggite Freund, Horia
Festivalul Internațional „Zile și Nopți de Literatură” ediția a VIII -a by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/7214_a_8539]
-
încețoșat al amintirilor. Cum în toate acțiunea propriu-zisă este firavă, aproape nesemnificativă, fără climax, nici anticlimax, iar caracterele, adesea la limita patologicului, precumpănitor statice, ponderea revine atmosferei. Dar tocmai lipsa de relief a situațiilor, platitudinea evenimențială, întărite de tonul molcom, interogativ doar în surdină, creează impresia de perplexitate în fața destinelor prezentate și a existenței înseși. Personajele din primul text sînt adolescenți, din care se desprind mai ales Pucci și Bordignoni, unul mai greoi la minte și mai ciudat decît celălalt, în
Vieți de pășuniști by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9826_a_11151]
-
Acum, la Ateneu, în suita energică de acorduri care deschide Cvartetul cu pian în mi bemol de Schumann, individualitatea proeminentă a Mihaelei Ursuleasa a impus - alături de coarde - dominanta acestei opere: virilitatea. Și imediat elanul romantic, melodia tipic schumanniană cu ascensiunea interogativă și răspunsul simetric, imediat preluat de violoncel. Dualitate în personajele imaginate prin care Schumann își evalua portretul componistic. Florestan, cel impetuos - Eusebius, poetul. Probabil că cel mai semnificativ comentariu despre întregul concert, (și într-un fel anume despre toate patru
Rising stars - New generation by Ada Brăvescu () [Corola-journal/Journalistic/9013_a_10338]
-
medicinală, stupiditatea "cazonă" a milităriei feminine pe timpul facultății: totul se arată și se înlănțuie, în decăderea generală a unei țări duse, în paranoicul discurs oficial, pe cele mai înalte culmi de civilizație și progres. Finalul Sandei Cordoș, foarte bun, este interogativ la modul grav al lui Preda: În 1989 m-am decis (deloc ușor) să aduc pe lume un copil. De ce-l aduceam? Ce se va întâmpla cu el? Dar cu mine? Cu un șir întreg de relații și cadouri, urma
Ceaușism la pătrat (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8183_a_9508]
-
Horia Gârbea Mai zilele trecute, un titlu interogativ, apărut pe prima pagină a unui cotidian cu iz de tabloid, m-a uluit: Petre R. ai un copil din flori? Nu m-a mirat prin lipsa virgulei după numele unui politician, nume care nici nu are relevanță în context
Copii din flori în ultimii 2007 ani by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/9644_a_10969]
-
picior în ghips mi-a tăiat calea. Și... - Lionel ezită îndelung - mi-a mai spus că până la urmă o să ți-o trag. Scuză-mă că te-am tutuit. — Nu e grav. Și eu voiam să-ți propun. Liliane vede privirea interogativă a lui Lionel și adaugă, pentru a evita orice echivoc: — Să ne tutuim. De acord. Asta înseamnă că ghicitoarea se mai și înșală. — Pe ce te bazezi? — Pe faptul că nu mi-ai tras-o. — Nu încă, replică scurt Lionel
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
nu-l ratezi și pe-ăsta, că te părăsesc. Profesorul abia apucă să ascundă într-un sertar culegerea de sudoku pe care o cosmetiza de la prima oră, că Lionel e în fața lui. — Luați loc domnule... se oprește el, privindu-l interogativ. — Frunza, îl ajută potențialul pacient. Lionel Frunza. — Cu ce față vă putem servi? — Mă gândeam la... începe s-o bâlbâie Lionel. — Nu-mi spuneți, lăsați-mă să ghicesc, îl întrerupe profesorul. Ceva în genul Brad Pitt după douăzeci de ani
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
bolul, se duce la bucătărie, amestecă puțin icrele cu o lingură și le aduce înapoi la masă. Înainte de-a le face sugestii, Robert le pune o întrebare plină de bun-simț: — Vă e foame rău sau modic? Lionel o privește interogativ pe Liliane, care, speriată de prețuri, vrea să răspundă „Deloc“, dar în ultima clipă se răzgândește și, cu o voce stinsă, spune: — Modic. — E-n regulă, doamnă. Ca antreu, v-aș propune o spumă de trufe și un cocktail de
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
-și o parolă scurtă - Treci imediat pe Anjou Libre! -, după care închid repede, să nu piardă nimic din ce urmează. Gérard e ud. Liliane termină de tăiat ghipsul. Spre surprinderea lui Lionel, fata n-are nimic la genunchi. O privește interogativ. Ea îi explică: — Trebuia să fac ceva ca să mă bagi în seamă. Acum mai crezi că ghicitoarea a prevăzut c-o oloagă o să-ți taie calea la drum de seară? — Și cum rămâne cu ce urmează să facem acum? Lionel
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
cârâi nevricos: "Bine că ne-au băgat ăștia net!". N-am comentat, deși l-aș fi întrebat dacă ar fi fost mai interesant să mă găsească frunzărind cu nesaț vreo gazetă sportivă, așa cum făcea el. M-am mulțumit să ridic interogativ din sprâncene. A început să turuie imediat despre un proiect la care ar fi trebuit să trudesc cu devotament. Acum toată lumea în țara asta face proiecte, de fapt niște lucrări de rahat care, în general, nu folosesc nimănui la nimic
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
greșit. Observ cu glas tare asta, bănuind că vrea să mai încarce nițel cursa asta zemoasă. Tata zice că nu, e bine pe unde a luat-o. Îl contrazic cu argumente pertinente. Șoferul se uită la noi cu un aer interogativ. Tata face: "Lăsați, domnule șofer, mergeți pe unde știți dumneavoastră. Fiul meu are un simț de orientare absolut uimitor. A fost de șapte ori la un prieten, în Militari. A opta oară, când a trebuit să o ghideze către același
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
metri de neasemuita doamnă Kuznețova? Firește, cu excepția domnului care poseda permis nominal de percheziție corporală. În loc Însă de-a lăsa acest șirag de nestemate verbale să zornăie prin Încăpere, am eliberat două Întrebări care fac parte de secole din arsenalul interogativ al detectivilor și al filozofilor: — Cine și de ce? — Nu știu. Pentru răspunsurile la-ntrebările astea sunt dispusă să plătesc o sută de mii de ruble, plus cheltuielile suplimentare. La auzul sumei, buzunarele mele goale au tresărit ca două urechi de
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
În termeni metaforici - de parcă n-ar fi avut cum să spună lucrurilor pe nume, oricât ar fi dorit. Atitudinea asta mă Înfuria, și când Îl presam, Anton Îmi spunea doar atât: — Cine știe, cine știe. Ca de obicei, fără intonația interogativă. În doar câțiva ani amicul meu a distrus un Întreg imperiu al iubirii făcut din câteva trotuare tocite din vestul Vienei. Luând În considerare indiciile sale, doamnele din zonă trebuie să-l fi ajutat și ele. Pe calea patului, cartografiase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]