226 matches
-
-se pe tendonul corespunzător (II, IV și V) al mușchiului extensor al degetului ("Musculus extensor digitorum"), distal de articulația metacarpofalangiană și pe pe baza falangei proximale respective și ia parte la formarea aponevrozei dorsale a degetului respectiv. Astfel, primul mușchi interosos se inseră pe tendonul mușchiului extensor al degetului destinat indexului și pe fața medială a bazei falangei proximale a indexului, al doilea mușchi interosos pe tendonul destinat inelarului și pe fața laterală a bazei falangei proximale a inelarului, iar al
Mușchii interosoși palmari () [Corola-website/Science/331899_a_333228]
-
falangei proximale respective și ia parte la formarea aponevrozei dorsale a degetului respectiv. Astfel, primul mușchi interosos se inseră pe tendonul mușchiului extensor al degetului destinat indexului și pe fața medială a bazei falangei proximale a indexului, al doilea mușchi interosos pe tendonul destinat inelarului și pe fața laterală a bazei falangei proximale a inelarului, iar al treilea mușchi interosos pe tendonul destinat degetului mic și pe fața laterală a bazei falangei proximale a degetului mic. Fața palmară a mușchilor interosoși
Mușchii interosoși palmari () [Corola-website/Science/331899_a_333228]
-
pe tendonul mușchiului extensor al degetului destinat indexului și pe fața medială a bazei falangei proximale a indexului, al doilea mușchi interosos pe tendonul destinat inelarului și pe fața laterală a bazei falangei proximale a inelarului, iar al treilea mușchi interosos pe tendonul destinat degetului mic și pe fața laterală a bazei falangei proximale a degetului mic. Fața palmară a mușchilor interosoși palmari este acoperită de tendoanele mușchilor flexori ai degetelor și de mușchii lombricali ("Musculi lumbricales manus"). Fața dorsală a
Mușchii interosoși palmari () [Corola-website/Science/331899_a_333228]
-
interosos pe tendonul destinat inelarului și pe fața laterală a bazei falangei proximale a inelarului, iar al treilea mușchi interosos pe tendonul destinat degetului mic și pe fața laterală a bazei falangei proximale a degetului mic. Fața palmară a mușchilor interosoși palmari este acoperită de tendoanele mușchilor flexori ai degetelor și de mușchii lombricali ("Musculi lumbricales manus"). Fața dorsală a mușchilor interosoși palmari acoperă mușchii interosoși dorsali ("Musculi interossei dorsales manus"). Flectează falanga proximală a degetelor pe care se inserează. Extind
Mușchii interosoși palmari () [Corola-website/Science/331899_a_333228]
-
tendonul destinat degetului mic și pe fața laterală a bazei falangei proximale a degetului mic. Fața palmară a mușchilor interosoși palmari este acoperită de tendoanele mușchilor flexori ai degetelor și de mușchii lombricali ("Musculi lumbricales manus"). Fața dorsală a mușchilor interosoși palmari acoperă mușchii interosoși dorsali ("Musculi interossei dorsales manus"). Flectează falanga proximală a degetelor pe care se inserează. Extind ultimele două falange printr-un mecanism identic cu cel al mușchilor lombricali. Mușchii interosoși palmari efectuează și o mișcarea de adducție
Mușchii interosoși palmari () [Corola-website/Science/331899_a_333228]
-
și pe fața laterală a bazei falangei proximale a degetului mic. Fața palmară a mușchilor interosoși palmari este acoperită de tendoanele mușchilor flexori ai degetelor și de mușchii lombricali ("Musculi lumbricales manus"). Fața dorsală a mușchilor interosoși palmari acoperă mușchii interosoși dorsali ("Musculi interossei dorsales manus"). Flectează falanga proximală a degetelor pe care se inserează. Extind ultimele două falange printr-un mecanism identic cu cel al mușchilor lombricali. Mușchii interosoși palmari efectuează și o mișcarea de adducție, apropiind degetele de axul
Mușchii interosoși palmari () [Corola-website/Science/331899_a_333228]
-
Musculi lumbricales manus"). Fața dorsală a mușchilor interosoși palmari acoperă mușchii interosoși dorsali ("Musculi interossei dorsales manus"). Flectează falanga proximală a degetelor pe care se inserează. Extind ultimele două falange printr-un mecanism identic cu cel al mușchilor lombricali. Mușchii interosoși palmari efectuează și o mișcarea de adducție, apropiind degetele de axul mâinii care trece centrul degetul mijlociu (adică apropie degetele II, IV și V spre degetul mijlociu). Sunt inervați de ramura profundă a nervului ulnar ("Ramus profundus nervi ulnaris") (neuromer
Mușchii interosoși palmari () [Corola-website/Science/331899_a_333228]
-
extensor al degetului mic, apoi de mușchiul extensor ulnar al carpului. Fața lui profundă medială acoperă articulația cotului. Este cel mai puternic și mai constant supinator al antebrațului (rotește antebrațul în afară) și al mâinii. Inervația este asigurată de nervul interosos posterior ("Nervus interosseus antebrachii posterior") care este porțiunea terminală a ramurii profunde a nervului radial (neuromer C-C). Vascularizația este asigurată de artera radială ("Arteria radialis"), artera interosoasă recurentă ("Arteria interossea recurrens"), artera interosoasă posterioară ("Arteria interossea posterior") și artera
Mușchiul supinator () [Corola-website/Science/331814_a_333143]
-
rotește antebrațul în afară) și al mâinii. Inervația este asigurată de nervul interosos posterior ("Nervus interosseus antebrachii posterior") care este porțiunea terminală a ramurii profunde a nervului radial (neuromer C-C). Vascularizația este asigurată de artera radială ("Arteria radialis"), artera interosoasă recurentă ("Arteria interossea recurrens"), artera interosoasă posterioară ("Arteria interossea posterior") și artera recurentă radială ("Arteria recurrens radialis").
Mușchiul supinator () [Corola-website/Science/331814_a_333143]
-
mâinii. Inervația este asigurată de nervul interosos posterior ("Nervus interosseus antebrachii posterior") care este porțiunea terminală a ramurii profunde a nervului radial (neuromer C-C). Vascularizația este asigurată de artera radială ("Arteria radialis"), artera interosoasă recurentă ("Arteria interossea recurrens"), artera interosoasă posterioară ("Arteria interossea posterior") și artera recurentă radială ("Arteria recurrens radialis").
Mușchiul supinator () [Corola-website/Science/331814_a_333143]
-
este osul cel mai mare și mai puternic dintre oasele gambei, celălalt fiind fibula. conectează femurul cu oasele piciorului. Este găsită lângă fibulă, în partea mediană și anterioară a gambei. Ea este legată de fibulă printr-o membrană interosoasă, formând o articulație cu un grad redus de mobilitate numită sindesmoză. Tibia este numită după flautul grec Aulos, flaut numit și "tibia". Este recunoscută și ca osul cu cea mai mare rezistență la greutate din corpul uman. Tibia este un
Tibia () [Corola-website/Science/330619_a_331948]
-
medială (se poate palpa sub piele), laterală și posterioară, care are o linie oblică numită linia solearului. De asemenea, tibia are 3 margini: anterioară (ascuțită, numită creasta tibiei care se termină în sus cu tuberozitatea tibiei), medială și laterală sau interosoasă. Epifiza superioară este mai voluminoasă, formată din doi condili: medial și lateral. Fața superioară sau platoul tibiei prezintă două suprafețe articulare separate printr-o eminență intercondiliana cu doi tuberculi, unul medial iar celalalt lateral. Suprafețele articulare servesc la articulația cu
Tibia () [Corola-website/Science/330619_a_331948]
-
șanțul calcaneului ("Sulcus calcanei") pe care se termină. Acest ligament separă articulația subtalară de cea talocalcaneonaviculară și este cel mai important dintre ligamentele articulații subtalare, atât prin rezistența sa, cât și prin rolul său funcțional. face parte din grupul ligamentelor interosoase ale tarsului și este format din două planuri (fascicule sau lame fibroase): unul posterior și altul anterior. Planul anterior gros este alăturat la fața posterioară a articulații talocalcaneonaviculare. Planul posterior subțire întărește capsula articulații subtalare. Aceste două planuri sunt separate
Ligamentul talocalcanean interosos () [Corola-website/Science/334777_a_336106]
-
fibros, prin care trec mușchiul extensor lung comun al degetelor ("Musculus extensor digitorum longus") și peronierul al treilea ("Musculus peroneus tertius"). Axul mișcărilor de inversiune (supinație) și eversiune (pronație) a piciorului în articulația subtalară este perpendicular pe fețele ligamentului talocalcanean interosos. Ligamentul talocalcanean interosos este remarcabil din punct de vedere funcțional: în caz de torsiune a piciorului, el se întinde, opunându-se astfel unei accentuări prea exagerate a acestei mișcări; prin aceasta el asigură un grad apreciabil de soliditate și elasticitate
Ligamentul talocalcanean interosos () [Corola-website/Science/334777_a_336106]
-
trec mușchiul extensor lung comun al degetelor ("Musculus extensor digitorum longus") și peronierul al treilea ("Musculus peroneus tertius"). Axul mișcărilor de inversiune (supinație) și eversiune (pronație) a piciorului în articulația subtalară este perpendicular pe fețele ligamentului talocalcanean interosos. Ligamentul talocalcanean interosos este remarcabil din punct de vedere funcțional: în caz de torsiune a piciorului, el se întinde, opunându-se astfel unei accentuări prea exagerate a acestei mișcări; prin aceasta el asigură un grad apreciabil de soliditate și elasticitate a articulației subtalare
Ligamentul talocalcanean interosos () [Corola-website/Science/334777_a_336106]
-
într-un plan (stratul al treilea al mușchilor anteriori ai antebrațului) mai profund decât mușchii superficiali. Are originea pe procesul coronoid al ulnei ("Processus coronoideus ulnae"), pe cele 2/3 superioare ale feței mediale și anterioare a ulnei, pe membrana interosoasă a antebrațului ("Membrana interossea antebrachii") corespunzătoare acestei porțiuni a ulnei. Uneori are originea și pe cele 2/3 superioare ale feței anterioare a radiusului, medial și sub tuberozitatea radială ("Tuberositas radii"). Corpul muscular lat și turtit se îndreaptă distal, iar
Mușchiul flexor profund al degetelor () [Corola-website/Science/331772_a_333101]
-
superficialis"), între acești doi mușchi trec nervul median și vasele ulnare (artera ulnară și vena ulnară). Medial se află mușchiul flexor ulnar al carpului ("Musculus flexor carpi ulnaris"), iar între acești doi mușchi trece nervul ulnar. Posterior acoperă ulna, membrana interosoasă ("Membrana interossea"), iar în partea inferioară a antebrațului acoperă mușchiul pătrat pronator ("Musculus pronator quadratus"). Lateral se găsește mușchiul flexor lung al policelui ("Musculus flexor pollicis longus") și mănunchiul vasculonervos interosos. La gâtul mâinii, la palmă și la degete are
Mușchiul flexor profund al degetelor () [Corola-website/Science/331772_a_333101]
-
doi mușchi trece nervul ulnar. Posterior acoperă ulna, membrana interosoasă ("Membrana interossea"), iar în partea inferioară a antebrațului acoperă mușchiul pătrat pronator ("Musculus pronator quadratus"). Lateral se găsește mușchiul flexor lung al policelui ("Musculus flexor pollicis longus") și mănunchiul vasculonervos interosos. La gâtul mâinii, la palmă și la degete are raporturi identice cu ale flexorului superficial. La articulația mâinii (gâtul mâinii) tendoanele lui merg împreună cu tendoanele mușchiului flexor superficial al degetelor prin canalul carpian. La palmă, tendoanele sunt acoperite de cele
Mușchiul flexor profund al degetelor () [Corola-website/Science/331772_a_333101]
-
identice cu ale flexorului superficial. La articulația mâinii (gâtul mâinii) tendoanele lui merg împreună cu tendoanele mușchiului flexor superficial al degetelor prin canalul carpian. La palmă, tendoanele sunt acoperite de cele ale mușchiului flexor superficial al degetelor și acoperă posterior mușchii interosoși și arcada palmară profundă ("Arcus palmaris profundus"). La nivelul degetelor tendoanele acestui mușchi trec pe fața palmară a falangelor și pătrund în tecile sinoviale împreună cu tendoanele mușchiului flexor superficial al degetelor, apoi perforează tendoanele acestuia. Flectează falanga a III-a
Mușchiul flexor profund al degetelor () [Corola-website/Science/331772_a_333101]
-
mod secundar a II-a pe falanga I (falanga proximală), degetele pe mână, mâna pe antebraț. Această acțiune multiplă se datorește faptului că este un mușchi multiarticular. Este și adductor al degetelor și mâinii. Inervația este asigurată de nervul antebrahial interosos anterior ("Nervus interosseus antebrachii anterior") ce provine din nervul median și de ramuri din nervul ulnar. Primul inervează fasciculele sale laterale, iar ramurile din nervul ulnar inervează fasciculele sale mediale. Aceste ramuri aparțin neuromerelor (C—C și Th). Vascularizația este
Mușchiul flexor profund al degetelor () [Corola-website/Science/331772_a_333101]
-
iar ramurile din nervul ulnar inervează fasciculele sale mediale. Aceste ramuri aparțin neuromerelor (C—C și Th). Vascularizația este asigurată de artera ulnară ("Arteria ulnaris"), artera colaterală ulnară inferioară ("Arteria collateralis ulnaris inferior"), artera recurentă ulnară ("Arteria recurrens ulnaris"), artera interosoasă comună ("Arteria interossea communis"), artera interosoasă anterioară ("Arteria interossea anterior").
Mușchiul flexor profund al degetelor () [Corola-website/Science/331772_a_333101]
-
fasciculele sale mediale. Aceste ramuri aparțin neuromerelor (C—C și Th). Vascularizația este asigurată de artera ulnară ("Arteria ulnaris"), artera colaterală ulnară inferioară ("Arteria collateralis ulnaris inferior"), artera recurentă ulnară ("Arteria recurrens ulnaris"), artera interosoasă comună ("Arteria interossea communis"), artera interosoasă anterioară ("Arteria interossea anterior").
Mușchiul flexor profund al degetelor () [Corola-website/Science/331772_a_333101]
-
a suprafeței laterale a corpului talusului. "Fața inferioară (plantară) a colului talusului" are un șanț adânc în partea sa medială, șanțul talusului ("Sulcus tali"). Șanțul talusului împreună cu șanțul calcaneului formează sinusul tarsului ("Sinus tarsi") în care se află ligamentul talocalcanean interosos ("Ligamentum talocalcaneum interosseum") și ligamentul cervical, aceste 2 ligamente se inseră pe fața inferioară a colului talusului. Pe partea medială a feței inferioare a colului, înaintea șanțului talusului se află fața articulară calcaneană mijlocie, care se articulează cu fața articulară
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
mijlocie a talusului. Acest șanț orientat oblic postero-anterior și medio-lateral este rugos, mai strâmt în partea lui medială și mai lărgit lateral. Șanțul talusului împreună cu șanțul calcaneului ("Sulcus calcanei") formează sinusul tarsului ("Sinus tarsi") în care se află ligamentul talocalcanean interosos ("Ligamentum talocalcaneum interosseum") și ligamentul cervical al sinusului tarsului. Fața inferioară (plantară) a corpului talusului este ocupată de fața articulară calcaneană posterioară ("Facies articularis calcanea posterior tali"), situată înapoia șanțului talusului. Ea este mult mai mare și mai alungită ca
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
este un mușchi lung, situat în partea laterală profundă a regiunii posterioare a gambei, întins de la fibulă la haluce (primul deget al piciorului). El are originea sus pe cele două treimi inferioare ale fibulei și pe porțiunea învecinată a membranei interosoase, de unde coboară, transformându-se într-un tendon, care străbate trei șanțuri: șanțul posterior al extremității inferioare a tibiei, șanțul de pe procesul posterior al talusului și șanțul de pe fața inferioară a lui Sustentaculum tali de pe calcaneu. După ieșirea din aceste șanțuri
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]