490 matches
-
în Uniunea Europeană și, respectiv, aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității. Rolul parlamentelor naționale se referă la: monitorizarea și controlul aplicării principiilor subsidiarității și proporționalității; spațiul de libertate, securitate și justiție; procedurile de revizuire a tratatelor; cererile de aderare la Uniune; cooperarea interparlamentară 22. Monitorizarea și controlul aplicării principiilor subsidiarității și proporționalității Prevederile Tratatului. Tratatul de reformă stabilește că întinderea competențelor Uniunii este guvernată de principiul atribuirii (conferral), iar folosirea competențelor Uniunii este guvernată de principiile subsidiarității și proporționalității, definind aceste principii: * în
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
naționale în procedura de aderare la Uniune, modificând prevederile în vigoare și stabilind că parlamentele naționale vor fi informate cu privire la toate cererile de aderare adresate Consiliului miniștrilor de un stat european care dorește să devină membru al Uniunii 57. Cooperarea interparlamentară. Titlul II al Protocolului privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană este consacrat cooperării interparlamentare. Protocolul stabilește că Parlamentul European și parlamentele naționale definesc împreună organizarea și promovarea unei cooperări interparlamentare eficiente și periodice în cadrul Uniunii 58. În această privință, este
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
parlamentele naționale vor fi informate cu privire la toate cererile de aderare adresate Consiliului miniștrilor de un stat european care dorește să devină membru al Uniunii 57. Cooperarea interparlamentară. Titlul II al Protocolului privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană este consacrat cooperării interparlamentare. Protocolul stabilește că Parlamentul European și parlamentele naționale definesc împreună organizarea și promovarea unei cooperări interparlamentare eficiente și periodice în cadrul Uniunii 58. În această privință, este de remarcat că, încă înainte de Tratatul de reformă, s-au adoptat o seamă de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
european care dorește să devină membru al Uniunii 57. Cooperarea interparlamentară. Titlul II al Protocolului privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană este consacrat cooperării interparlamentare. Protocolul stabilește că Parlamentul European și parlamentele naționale definesc împreună organizarea și promovarea unei cooperări interparlamentare eficiente și periodice în cadrul Uniunii 58. În această privință, este de remarcat că, încă înainte de Tratatul de reformă, s-au adoptat o seamă de măsuri în acest spirit. Liniile Directoare adoptate de Conferința președinților parlamentelor din statele Uniunii Europene de la
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
reformă, s-au adoptat o seamă de măsuri în acest spirit. Liniile Directoare adoptate de Conferința președinților parlamentelor din statele Uniunii Europene de la Haga (2-3 iulie 2004), evocate mai sus59, definesc deja un ansamblu de obiective de urmărit prin cooperarea interparlamentară 60. Una din formele de colaborare care tind să se permanentizeze este aceea a reuniunilor parlamentare comune (joint parliamentary meetings) privind viitorul Europei, care reunesc reprezentanți ai Parlamentului European și ai parlamentelor naționale. Prima reuniune de acest fel care a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de a supune atenției Parlamentului European, Consiliului și Comisiei orice contribuție pe care o consideră adecvată; promovarea schimbului de informații și schimbului celor mai bune practici între parlamentele naționale și Parlamentul European, inclusiv comisiile specializate ale acestora; organizarea de conferințe interparlamentare pe teme specifice, în special pentru a dezbate chestiuni de politica externă și de securitate comună, inclusiv politica de securitate și apărare comună; contribuțiile Conferinței nu angajează parlamentele naționale și nu aduc atingere poziției acestora 61. Perspective Implicarea parlamentelor naționale
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și prin cooperarea cu parlamentele naționale, prevăzută în Tratatul de la Lisabona, Protocolul nr. 1 privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană. Articolul 9 din acest protocol specifică faptul că: "Parlamentul European și parlamentele naționale definesc împreună organizarea și promovarea unei cooperări interparlamentare eficiente și periodice în cadrul Uniunii." Articolul 10 din protocol arată: "O conferință a organelor parlamentare specializate în chestiunile Uniunii poate supune atenției Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei orice contribuție pe care o consideră adecvată. În plus, o astfel
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
care o consideră adecvată. În plus, o astfel de conferință promovează schimbul de informații și schimbul celor mai bune practici între parlamentele naționale și Parlamentul European, inclusiv între comisiile specializate ale acestora. De asemenea, conferința organelor parlamentare poate organiza conferințe interparlamentare pe teme specifice, în special pentru a dezbate chestiuni de politică externă și de securitate comună, inclusiv politica de securitate și de apărare comună. Contribuțiile conferinței nu angajează parlamentele naționale și nu aduc atingere poziției acestora". Rolul Parlamentului European în
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
și mai coerentă, în spiritul conținutului epistemologiei constructiviste și a cerințelor leadershipului modern. Cu privire la procesul de dezvoltare și de control al P.S.A.C., se poate evidenția nu numai rolul important al Parlamentului European și al parlamentelor naționale, pentru ameliorarea relațiilor interparlamentare, dar și punerea în funcțiune a noilor relații interinstituționale în cadrul U.E., cum ar fi acelea între Parlamentul European, Consiliul U.E. și Comisia Europeană. Capitolul V Procesul operațional al Uniunii Europene în managementul crizelor internaționale Uniunea Europeană și-a dobândit dreptul de
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
de la Bruxelles se referea la "apărarea reciprocă", fiind mult mai constrângător decât articolul 5 al Tratatului N.A.T.O., care prevede doar "asistență reciprocă", în caz de agresiune a unei țări membre. U.E.O. a avut sediu la Bruxelles și adunarea interparlamentară la Paris, cu un total de 60 de angajați și un buget de 30 milioane euro. 56 Maurice Vaisse, Chantal Morelle, op. cit., p. 109. 57 Yves Bertoncini, Thierry Chopin, Anne Dulphy, Sylvain Kahn, Christine Manigand, op. cit., pp. 66-67. 58 Christophe
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
Este considerat unul dintre principalii specialiști italieni în istoria instituțiilor politice. Deputat în Camera Deputaților (pe lista Partidului Democrat), face parte din Comisia de Justiție și din Comisia Afaceri Regionale a Parlamentului. Totodată, este responsabil cu raporturile românoitaliene în cadrul Uniunii interparlamentare și este președintele asociației de prietenie Italia România din cadrul Camerei Deputaților a Republicii italiene. A publicat numeroase studii, printre care Storia dell'amministrazione italiana 18611993 (Istoria administrației italiene), volum care a câștigat premiul Acqui la secțiunea "Studii istorice" și premiul
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
21 Capitolul 2: Analiza principalelor democrații și a sistemelor lor parlamentare / 31 Capitolul 3: O analiză comparativă necesară între Parlamentul European, parlamentele naționale și Congresul Statelor Unite / 51 Capitolul 4: Diplomația parlamentară și formele sale de manifestare / 59 Capitolul 5: Uniunea Interparlamentară, organizație parlamentară cu vocație universală / 73 Capitolul 6: Rolul parlamentelor naționale în construcția instituțională internațională / 79 SECȚIUNEA a II-a: DIMENSIUNEA PARLAMENTARĂ A ORGANIZAȚIILOR INTERNAȚIONALE. ORGANIZAȚIILE INTERPARLAMENTARE / 85 Capitolul 1: Organizațiile internaționale subiecte ale dreptului internațional din perspectiva relațiilor internaționale
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Capitolul 4: Diplomația parlamentară și formele sale de manifestare / 59 Capitolul 5: Uniunea Interparlamentară, organizație parlamentară cu vocație universală / 73 Capitolul 6: Rolul parlamentelor naționale în construcția instituțională internațională / 79 SECȚIUNEA a II-a: DIMENSIUNEA PARLAMENTARĂ A ORGANIZAȚIILOR INTERNAȚIONALE. ORGANIZAȚIILE INTERPARLAMENTARE / 85 Capitolul 1: Organizațiile internaționale subiecte ale dreptului internațional din perspectiva relațiilor internaționale / 87 Capitolul 2: Analiza comparativă a componenței, funcționării, modului de adoptare a deciziilor și atribuții ale adunărilor parlamentare ale organizațiilor internaționale / 99 Capitolul 3: Adunări parlamentare ale
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
de o analiză a principalelor democrații și a sistemelor lor parlamentare, de o analiză comparativă între Parlamentul European, parlamentele naționale și Congresul Statelor Unite, de o prezentare a conceptului de diplomație parlamentară și a formelor sale de manifestare, de analiza Uniunii Interparlamentare și a rolului parlamentelor naționale în construcția parlamentară internațională. Analiza abundă în informații extrem de utile atât pentru specialiști, cât și pentru cei care fac primii pași în acest domeniu. Ea constituie un fundament important și necesar pentru următorul pas pe
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
prezentată, de asemenea o analiză comparativă între Parlamentul European, parlamentele naționale și Congresul Statelor Unite ale Americii, edificatoare în legătură diferențele funcționale și axiologice ale parlamentarismului statal și suprastatal. În această primă secțiune este analizat și conceptul de diplomație parlamentară și rolul Uniunii Interparlamentare în dezvoltarea societății parlamentare internaționale. Cea de-a doua parte, Dimensiunea parlamentară a organizațiilor internaționale. Organizațiile interparlamentare începe cu un capitol, Organizațiile internaționale subiecte ale dreptului internațional din perspectiva relațiilor internaționale , care surprinde evoluția relațiilor internaționale de la pacea de la Westfalia
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
diferențele funcționale și axiologice ale parlamentarismului statal și suprastatal. În această primă secțiune este analizat și conceptul de diplomație parlamentară și rolul Uniunii Interparlamentare în dezvoltarea societății parlamentare internaționale. Cea de-a doua parte, Dimensiunea parlamentară a organizațiilor internaționale. Organizațiile interparlamentare începe cu un capitol, Organizațiile internaționale subiecte ale dreptului internațional din perspectiva relațiilor internaționale , care surprinde evoluția relațiilor internaționale de la pacea de la Westfalia și până în prezent, apariția și dezvoltarea societății internaționale, locul organizațiilor internaționale în dreptul internațional, precum și controlul care trebuie
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
OSCE Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa PAP Parlamentul Panafrican PE Parlamentul European SUA Statele Unite ale Americii TFUE Tratatul de Funcționare al Uniunii Europene TPI Tribunalul Penal Internațional UA Uniunea Africană UE Uniunea Europeană UEO Uniunea Europei Occidentale UIP Uniunea Interparlamentară Secțiunea I-a Dimensiunea parlamentară statală și influențele acesteia asupra politicilor internaționale Capitolul 1 Dreptul parlamentar, componentă a democrației Alături de instituția șefului statului și guvern, parlamentul constituie, în cadrul oricărei societăți democratice, o instituție politică cu rol major în structurarea și
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
s-a implicat în această direcție prin crearea unui organ specific, Comisia pentru Uniunea Europeană; introducerea unui mecanism de control în proiectele europene din diverse domenii; introducerea dialogului cu Comisia Europeană în vederea respectării principiilor subsidiarității și proporționalității; participarea la dezvoltarea relațiilor interparlamentare în interiorul Uniunii Europene. Totodată, Senatul participă la lucrările adunărilor parlamentare ale Consiliului Europei, Uniunii Europene Occidentale, Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE). Pentru aprobarea legilor est necesară acceptarea unui text identic de către ambele camere. Această procedură este numită
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
camere, reîncepe procedura 45. Putem obseva că atât în Marea Britanie cât și Franța, adevărate modele pentru sistemul bicameral, sistem cu o îndelungată tradiție în ambele țări, Parlamentul a cunoscut o dezvoltare notabilă până în zilele noastre. Senatul îndeosebi contribuie la cooperarea interparlamentară cu țările Europei, în Franța această instituție luând inițiativa fondării Asociației Senatelor Europene, care poate conduce în viitor la crearea de camere, reprezentante reale ale democrației. Asemenea inițiative pot conduce chiar și la nașterea unui Senat european. C. Germania. Bundestag
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
viața și activitatea guvernelor și a majorității care le susțin. Aceste exigențe sunt contrabalansate de necesitatea garantării unor perioade scurte de luare a deciziilor guvernului, în contextul globalizării 84. Vocația internațională a parlamentelor datează încă din 1889, anul instituirii Uniunii Interparlamentare. După al Doilea Război Mondial, activitatea internațională a parlamentelor a căpătat un caracter puternic structurat, acestora impunându-li-se un nou mod de a face politică, o acțiune care se înscrie pe linia dialogului parlamentar supranațional, ca formă de integrare
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
și să țină deschise canalele de tratative, să apropie culturi diverse, să pună față în față sisteme constituționale diverse, să descopere puncte comune de interes. Originalitatea și libertatea acestei "ramuri" a diplomației este cu atât mai prețioasă cu cât dialogul interparlamentar generează confruntări între parlamente tradiționale și parlamente care sunt de recentă democrație. Dialogul parlamentar inițiat sub forma unor protocoale bilaterale de cooperare și programe de asistență a contribuit la o difuzare a constituționalismului din țările europene chiar în condiții de
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
al diplomației clasice; abordarea unor probleme dificile, inclusiv pe calea admonestării parlamentului, fără riscul unor incidente diplomatice; întreținerea unor legături personale de prietenie între parlamentarii statelor, care duc la crearea unor curente de lobby 92. Un aspect important al relațiilor interparlamentare îl constituie reglementarea modului de funcționare al conferințelor și întâlnirilor președinților Camerelor parlamentare. Amintim în acest sens participarea președinților de Senat ai statelor membre ale Consiliului Europei, la fiecare doi ani, la Conferința președinților Adunărilor parlamentare europene (ultima în Cipru
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Europene și a Parlamentului European, întrunită anual (ultima la Paris în 2009). Parlamentele statelor europene participă de obicei și la alte conferințe internaționale și forum-uri precum: Conferința mondială a președinților parlamentelor, care adună toți președinții Adunărilor, sub egida Uniunii Interparlamentare; Forum-ul Euro-mediteranean al femeilor parlamentare; reuniunile parlamentare cu Banca Mondială; reuniunile Comisiei interparlamentare pentru drepturile omului a Parlamentelor latino- americane; reuniunile Comitetului de supraveghere a Conferinței europene pentru lupta conta delictelor financiare. Birourile președințiilor parlamentelor statelor membre ale Uniunii
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
europene participă de obicei și la alte conferințe internaționale și forum-uri precum: Conferința mondială a președinților parlamentelor, care adună toți președinții Adunărilor, sub egida Uniunii Interparlamentare; Forum-ul Euro-mediteranean al femeilor parlamentare; reuniunile parlamentare cu Banca Mondială; reuniunile Comisiei interparlamentare pentru drepturile omului a Parlamentelor latino- americane; reuniunile Comitetului de supraveghere a Conferinței europene pentru lupta conta delictelor financiare. Birourile președințiilor parlamentelor statelor membre ale Uniunii Europene aprobă și repartiția între membrii grupurilor parlamentare în delegațiile parlamentare ce participă la
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
ale Uniunii Europene aprobă și repartiția între membrii grupurilor parlamentare în delegațiile parlamentare ce participă la Adunările parlamentare internaționale: Adunarea occidentală a Uniunii Europene; Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei; Adunarea Parlamentară a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa; Uniunea Interparlamentară; Uniunea Parlamentară a Atlanticului de Nord. Aceste tipuri de delegații sunt constituite numai din deputați și senatori. Există și alte tipuri de reuniuni periodice internaționale la care participă delegații parlamentare precum: Conferința interparlamentară EUREKA; Conferința anuală a adunării parlamentare europene
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]