55 matches
-
de caractere, tablouri etc. AutoIt este compatibil cu Windows 95/98/Me/NT4/200/XP/2003/Vista/7. Un script de automatizare AutoIt poate fi compilat într-un fișier executabil comprimat care poate fi rulat pe sisteme care nu au interpretorul AutoIt instalat. O gamă largă de librării cunoscute ca UDF-uri sunt de asemenea incluse sau sunt disponibile pentru descărcare pentru a adăuga anumite funcționalități. AutoIt este distribuit împreună cu o varianta a IDE-ului SciTE numita SciTE4AutoIt.
AutoIt () [Corola-website/Science/324407_a_325736]
-
post de monitor, care în general nu aveau disc optic și care își încărcau sistemul de operare de pe bandă (casetofon). Acestea aveau în general un scop educativ. De menționat: Sistemul HC-85 bazat pe un procesor Z-80 și care foloseau un interpretor BASIC, urmat de HC-88 și HC-90. Producția acestor calculatoare a continuat și după revoluție, astfel că în anul 1993, ICE Felix a lansat în fabricație modelul HC-2000 care avea în dotare inclusiv unități de disc. Sistemul TIM-S a reprezentat
Istoria informaticii în România () [Corola-website/Science/323524_a_324853]
-
Smalltalk-72 construind limbajul de programare Logo ajutat de Seymour Papert și modelul "little person" (persoană mică), model de calcul utilizat în predarea programării copiilor mici. Totuși, transmiterea mesajelor în Smalltalk-72 era destul de complex. Codul în acest limbaj era vizionat de interpretor ca simple stream-uri de tokene. După cum Dan Ingalls a descris mai târziu: De aici și modelul de transmitere a mesajelor din Smalltalk-72 este legat la un model mașina particulară și o sintaxă de limbaj de programare care nu se dedică
Modelul Actor () [Corola-website/Science/322835_a_324164]
-
Computer science” și a fost premiat cu locul 1 de către cea mai mare asociație de calculatoare din lume, "Association for Computer Machinery" (ACM). În clasa a 10-a s-a prezentat la Intel ISEF cu un limbaj de programare, un interpretor orientat spre inteligență artificială care îi ajută pe programatori să scrie foarte repede aplicații din domeniul de inteligență artificială și să le exporte în alte limbaje de programare. Limbajul se numea „AILab”, conținea rețele neuronale artificiale, algoritmi genetici, programare logică
Ionuț Budișteanu () [Corola-website/Science/329475_a_330804]
-
succesiv. Sistemul de instrucțiuni cuprindea: Principalele programe dezvoltate au fost legate de: Pe lângă acestea, calculatorul a fost folosit și pentru calculul orbitelor unor sateliți, prelucrări statistice de date, rezolvarea ecuațiilor diferențiale de ordinul doi, programare automată- un translator și un interpretor pentru expresii algebrice. Lista completă a aplicațiilor în care a fost utilizat DACICC-1 se găsește în lucrarea . La proiectarea și realizarea calculatorului au contribuit: Gheorghe Farkas, Bruno Azzola, Mircea Bocu, Iolanda Juhasz și Manfred Rosmann. Programele pentru DACCIC-1 au fost
DACICC-1 () [Corola-website/Science/335112_a_336441]