73 matches
-
extreme care nu se întâlnesc aproape deloc în realitate”. Se impune o precizare în contextul discuției de mai sus. Aceasta trebuie să privească clarificarea a doi termeni care adesea se suprapun, dând naștere cu ușurință la confuzii. Este vorba despre intersexualitate și inversiune sexuală. Intersexualitatea este conceptul care desemnează „tipul sexual” cu o „dublă orientare” de factură constituțional-genetică sau chiar „tipul bisexuat”. El este rezultatul unei dezvoltări genetice de tip aberant, o „eroare” în evoluția biologică a individului, cu consecințe ulterioare
[Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
întâlnesc aproape deloc în realitate”. Se impune o precizare în contextul discuției de mai sus. Aceasta trebuie să privească clarificarea a doi termeni care adesea se suprapun, dând naștere cu ușurință la confuzii. Este vorba despre intersexualitate și inversiune sexuală. Intersexualitatea este conceptul care desemnează „tipul sexual” cu o „dublă orientare” de factură constituțional-genetică sau chiar „tipul bisexuat”. El este rezultatul unei dezvoltări genetice de tip aberant, o „eroare” în evoluția biologică a individului, cu consecințe ulterioare asupra vieții acestuia. Inversiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
acestuia. Inversiunea sexuală este reprezentată prin „orientarea preferențială a unui individ către persoanele de același sex. Ea apare la pubertate și în adolescență, fiind caracterizată printr-o „preferință obiectuală” și o „conduită apotențială” (instinctivo-afectivăă considerată „nefirească” în raport cu „majoritatea statistică” populațională. Intersexualitatea este rezultatul unui „defect genetic” care are ca efect o „constituție psihosexuală” de factură ambiguă. Inversiunea sexuală este legată, în primul rând, de factori educaționali (modele negativeă, familiali (dependența de mamăă, de conflicte și frustrări nevrotice, de imitația unor „modele
[Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
după o atentă și minuțioasă examinare medico-psihologică. Factorul de care trebuie să ținem seama este dat de „evoluția asincronă” a „sexualității masculine și feminine”. Aceasta se manifestă prin precocitatea maturizării sexuale a fetelor în raport cu băieții. Ultima observație explică și predispoziția intersexualității. Clasificarea intersexualității Așa cum am menționat deja, la mulți bărbați și femei se pot pune în evidență, în proporții variabile, „caractere de tip feminin sau de tip masculin” (Maranonă. Se poate vorbi, în acest caz, despre „intersexualități latente”. Deși nu modifică
[Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
atentă și minuțioasă examinare medico-psihologică. Factorul de care trebuie să ținem seama este dat de „evoluția asincronă” a „sexualității masculine și feminine”. Aceasta se manifestă prin precocitatea maturizării sexuale a fetelor în raport cu băieții. Ultima observație explică și predispoziția intersexualității. Clasificarea intersexualității Așa cum am menționat deja, la mulți bărbați și femei se pot pune în evidență, în proporții variabile, „caractere de tip feminin sau de tip masculin” (Maranonă. Se poate vorbi, în acest caz, despre „intersexualități latente”. Deși nu modifică semnificativ conduitele
[Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
observație explică și predispoziția intersexualității. Clasificarea intersexualității Așa cum am menționat deja, la mulți bărbați și femei se pot pune în evidență, în proporții variabile, „caractere de tip feminin sau de tip masculin” (Maranonă. Se poate vorbi, în acest caz, despre „intersexualități latente”. Deși nu modifică semnificativ conduitele psihosexuale ale individului, ele dau totuși o anumită tentă discretă personalității respective, fie de „feminitate”, fie de „masculinitate”. Aceasta pune din nou în discuție „procesul diferențierii sexuale” în ceea ce privește constituirea „tipului sexual”. De „intersexualitatea latentă
[Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
despre „intersexualități latente”. Deși nu modifică semnificativ conduitele psihosexuale ale individului, ele dau totuși o anumită tentă discretă personalității respective, fie de „feminitate”, fie de „masculinitate”. Aceasta pune din nou în discuție „procesul diferențierii sexuale” în ceea ce privește constituirea „tipului sexual”. De „intersexualitatea latentă” se leagă și „intersexualitatea parțială”, și „intersexualitatea unilaterală”. Diferențele intersexuale parțiale interesează numai anumite caractere sexuale secundare: pilozitatea la femei, ginecomastia la bărbați etc. Spre deosebire de tipurile de intersexualitate mai sus menționate, cu caracter de stabilitate, de factură constituțională, mai
[Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
modifică semnificativ conduitele psihosexuale ale individului, ele dau totuși o anumită tentă discretă personalității respective, fie de „feminitate”, fie de „masculinitate”. Aceasta pune din nou în discuție „procesul diferențierii sexuale” în ceea ce privește constituirea „tipului sexual”. De „intersexualitatea latentă” se leagă și „intersexualitatea parțială”, și „intersexualitatea unilaterală”. Diferențele intersexuale parțiale interesează numai anumite caractere sexuale secundare: pilozitatea la femei, ginecomastia la bărbați etc. Spre deosebire de tipurile de intersexualitate mai sus menționate, cu caracter de stabilitate, de factură constituțională, mai sunt semnalate și „intersexualitățile critice
[Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
psihosexuale ale individului, ele dau totuși o anumită tentă discretă personalității respective, fie de „feminitate”, fie de „masculinitate”. Aceasta pune din nou în discuție „procesul diferențierii sexuale” în ceea ce privește constituirea „tipului sexual”. De „intersexualitatea latentă” se leagă și „intersexualitatea parțială”, și „intersexualitatea unilaterală”. Diferențele intersexuale parțiale interesează numai anumite caractere sexuale secundare: pilozitatea la femei, ginecomastia la bărbați etc. Spre deosebire de tipurile de intersexualitate mai sus menționate, cu caracter de stabilitate, de factură constituțională, mai sunt semnalate și „intersexualitățile critice”. Ele au un
[Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
nou în discuție „procesul diferențierii sexuale” în ceea ce privește constituirea „tipului sexual”. De „intersexualitatea latentă” se leagă și „intersexualitatea parțială”, și „intersexualitatea unilaterală”. Diferențele intersexuale parțiale interesează numai anumite caractere sexuale secundare: pilozitatea la femei, ginecomastia la bărbați etc. Spre deosebire de tipurile de intersexualitate mai sus menționate, cu caracter de stabilitate, de factură constituțională, mai sunt semnalate și „intersexualitățile critice”. Ele au un caracter episodic și sunt frecvent întâlnite la femei, atât la pubertate, cât și la menopauză. Deseori, se pot manifesta sub forma
[Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
și „intersexualitatea parțială”, și „intersexualitatea unilaterală”. Diferențele intersexuale parțiale interesează numai anumite caractere sexuale secundare: pilozitatea la femei, ginecomastia la bărbați etc. Spre deosebire de tipurile de intersexualitate mai sus menționate, cu caracter de stabilitate, de factură constituțională, mai sunt semnalate și „intersexualitățile critice”. Ele au un caracter episodic și sunt frecvent întâlnite la femei, atât la pubertate, cât și la menopauză. Deseori, se pot manifesta sub forma unei „confuzii (tipologiceă sexuale. Ele sunt însoțite, de regulă și de modificări emoțional-afective, temperamentale și
[Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
comportamentale. Cauza și expresia acestor schimbări poate fi legată de factori psihotraumatizanți nevrotici, cu implicații imediate asupra „imaginii de sine”. În toate situațiile de mai sus, se observă câteva sectoare ale organizării și dinamicii psihofiziologice direct implicate în actul de intersexualitate, și anume: aă viața psihică: sfera emoțional-afectivă, caracterul, temperamentul, imaginea de sine etc.; bă sfera sexualității: dezvoltarea organelor genitale, dezvoltarea gonadelor și implicit a secreției interne hormonale, caracterele sexuale secundare etc.; că sfera psihosexuală: interesul pentru sexul opus sau pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
a intersexualilor, există numeroase dispute (G. Maranon, M. Hirschfeld, E. Gley etcă. Dincolo de punctele de vedere cele mai diferite, de argumentele pro și contra care se dispută, literatura de specialitate este de acord în a admite existența unor „tipuri de intersexualitate” precis conturate. Ele privesc situațiile de ambiguitate de ordin biologic, anatomo-fiziologic, endocrin, precum și pe cele de ordin psihologic, afectiv, comportamental, caracterial și al imaginii de sine. Nu trebuie neglijate nici situațiile de factură socială ale cazurilor de (pseudoă-intersexualitate, datorate unor
[Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
G. Maranon, tipurile intersexuale recunoscute ca atare de specialiști sunt următoarele; hermafroditismul și pseudohermafroditismul; criptorhidia și hipospadiasul; ginecomastia; virilizarea și feminizarea; homosexualitatea. Le vom analiza pe fiecare în cele ce urmează. l. Hermafroditismul și pseudohermafroditismul Hermafroditismul este o formă de intersexualitate caracterizată prin coexistența în structura aceleiași gonade atât a țesutului ovarian, cât și a țesutului testicular. Este cazul cunoscut de „ovar virilizant”. Această anomalie genetică antrenează și o modificare corespunzătoare a organelor sexuale, precum și a caracterelor sexuale secundare și, în
[Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
persoane de aspect masculin, dar cu ovare. Sunt semnalate situații în care, după o anumită perioadă de evoluție biologică, pseudohermafroditismul se poate stabiliza fie către tipul feminin, fie către tipul masculin. 2. Criptorhidia și hipospadiasul. Ambele sunt considerate stări de intersexualitate datorate unui defect genetic din cursul procesului de organogeneză embrionară. Tulburarea se caracterizează prin criptorhidie unisau bilaterală, asociată cu un hipospadias mai mult sau mai puțin accentuat, precum și cu o nedezvoltare a penisului. Acest tip de malformație poate fi corectată
[Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
formă clinică particulară a acestui tip de sexualitate o reprezintă sindromul Babi2ski-Fröhlich sau sindromul adiposo-genital, cu constituție efeminată și insuficiență orhitică. Aceste persoane sunt, de regulă, sterile. 4. Virilizare și feminizare Tot în cadrul tipurilor intersexuale se înscriu și virilizarea sau „intersexualitatea viriloidă” și feminizarea sau „intersexualitatea feminoidă”. Ea constă în inversarea caracterelor morfologice secundare ale bărbatului la femeie și ale femeii la bărbat, ceea ce va conferi un tip constituțional masculin pentru femeie și un tip constituțional feminin pentru bărbat. Femeile viriloide
[Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
tip de sexualitate o reprezintă sindromul Babi2ski-Fröhlich sau sindromul adiposo-genital, cu constituție efeminată și insuficiență orhitică. Aceste persoane sunt, de regulă, sterile. 4. Virilizare și feminizare Tot în cadrul tipurilor intersexuale se înscriu și virilizarea sau „intersexualitatea viriloidă” și feminizarea sau „intersexualitatea feminoidă”. Ea constă în inversarea caracterelor morfologice secundare ale bărbatului la femeie și ale femeii la bărbat, ceea ce va conferi un tip constituțional masculin pentru femeie și un tip constituțional feminin pentru bărbat. Femeile viriloide au dezvoltată pilozitatea facială, toracică
[Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
de bisexualitate a individului. Prin aceasta se acceptă ideea unei „stări de bisexualitate de ordin funcțional” (Maranonă. Pentru K.H. Ulrichs, homosexualitatea se definește ca fiind „anima muliebris in copore virili inclusa”. W. Stekel explică „homosexualitatea ca având originea în bisexualitatea/intersexualitatea primară a organismului”. Aceasta se explică și prin faptul că homosexualul poate deveni ocazional heterosexual, după cum, în mod egal, în anumite circumstanțe, și heterosexualul poate deveni homosexual. Se pare că în geneza homosexualității se înscrie o alterare funcțională a libidoului
[Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
32, 23 noiembrie 1924, pp. 641-644. 43. Comșia, „Biologia familiei. VI”, p. 35. 44. Ovidiu Comșia, „Biologia familiei. IV. Biologia sexelor”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 6, nr. 4-6, aprilie-iunie 1936, pp. 127-135. 45. Ovidiu Comșia, „Biologia familiei. V. Problema intersexualității”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 6, nr. 10-12, octombrie-decembrie 1935, pp.372-373. 46. Dominic Stanca, „O anchetă sanitară la liceu șpartea IIȚ”, Societatea de Mâine, vol. 1, nr. 33, 30 noiembrie 1924, pp. 660-663. 47. Alexandru Roșca, Selecția valorilor, Editura
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
Biologia familiei. IV. Biologia sexelor”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 6, nr. 4-6, aprilie-iunie 1935, pp. 127-135. Comșia, Ovidiu, „Biologie și istorie”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 9, nr. 5-6, mai-iunie 1935, pp. 164-180. Comșia, Ovidiu, „Biologia familiei. V. Problema intersexualității”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 6, nr. 10-12, octombrie-decembrie 1935, pp.369-378. Comșia, Ovidiu, „Biologia familiei. VI. Din biotipologia femeii”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 7, nr. 1-2, ianuarie-februarie 1936, pp. 32-37. Comșia, Ovidiu, „Politică și biopolitică. Pagina biopolitică”, Transilvania
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
testiculi, căi spermatice, glande anexe (prostată, veziculele seminale, si glandele bulbouretrale) care participă la formarea lichidului spermatic. Tulburările funcțiilor gonadelor sunt: hipogonadismul produs de insuficiență hormonală pubertatea precoce și hiperfoliculinismul produs de excesul de hormoni În categoria anomaliilor sexuale intra intersexualitatea. 130 131 132 Bolile hipofizei Bolile hipofizei sunt datorate excesului sau lipsei hormonilor hipofizari. Din prima categorie fac parte tumorile hipofizare-acromegalia și gigantismul. Tot boli ale hipofizei sunt nanismul și diabetul insipid. Acromegalia Acromegalia constă într-o creștere și deformare
Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
Explicabil, poeta exersează pe claviatura unor diverse aproximații ale poeziei, în figura căreia se privește cochet ca într-o oglindă. Spre a-i urma jocul, putem constata că unele reflexe au o conotație masculină, altele una feminină, într-o fertilă intersexualitate. Dintre reverberațiile masculine menționăm abordarea poeziei ca destin ("Se pare că în sîngele tău stă porunca/ pe care o execuți după cum vrea mîna care dirijează mecanismul.(...) Tu știi că nu faci decît/ să transcrii ceea ce ți se poruncește" - Transcriere), ca
Feminin versus masculin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14720_a_16045]
-
poate fenotipiza la orice vârstă, putând apărea chiar de la naștere. Excesul androgenic poate determina la băiat caractere sexuale secundare de tip puber de la naștere sau în copilăria mică (pseudopubertate precoce izosexuală), în timp ce la fată poate determina la naștere fenomene de intersexualitate, variind de la clitoromegalie la fuzionarea labiilor cu apariție de tip scrotal și penis cu hipospadias. în copilăria mică, excesul androgenic suprarenalian determină în cazul fetelor apariția caracterelor sexuale specifice sexului opus, adică o virilizare (creșterea părului androgen dependent, creșterea musculaturii
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]