272 matches
-
punct de vedere sexual au tot atâta drept la plăcere ca și partenerii lor; mai crede că situația de încornorat nu trebuie să rămână privilegiul bărbaților, ar fi suficient ca soțiile să fie discrete; în sfârșit, el elogiază tandrețea în intersubiectivitatea sexuală... Ce s-ar putea spune mai mult? Mai ales în acea epocă în care creștinismul trimitea femeile la rug sub pretextul ipocrit al conlucrării cu diavolul... Lucrul de care Montaigne se teme, din partea femeilor - dar el trebuie luat în
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de fustrare. Disocierea iubirii de sexualitate pare a fi o idee mai veche - romană de fapt. A se citi sau reciti Ovidiu și Arta de a iubi; evident, și Lucrețiu. De fapt, este o idee de avangardă. 44. Glorioasa capodoperă. Intersubiectivitatea hedonistă a lui Montaigne vizează urmărirea unei plăceri care nu alienează. în prietenia trăită, și nu reconstituită în virtutea idealului amintirii prietenului dispărut; în relațiile cu femeile, datorită jubilărilor corporale facile și punctuale, dar fără consecințe nefaste pentru autonomie, într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
confruntări în ceea ce privește definițiile plăcerii, desigur, dar și în ceea ce privește metoda - scenografia gestului sau cea a verbului -, cunoașterea - senzuală sau intelectuală -, natura realului - material sau imaterial -, scopurile înțelepciunii - practică sau teoretică, ori chiar mistică -, trupul - prieten sau dușman -, dualismul - adevăr sau eroare -, intersubiectivitate - celibatar sau comunitar -, politica - a refuza sau a susține puterea -, precum și alte chestiuni referitor la care Platon și Aristip propun două lumi ireconciliabile. Se putea angaja realmente o discuție fecundă fie și numai despre plăcere. Subtitlul dialogului lasă de altfel
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
oferă nicio împlinire? Familia înseamnă altceva decât ceea ce ne învață societatea despre ea încă de la cea mai fragedă vârstă? Relațiile cu cea mai mare parte a semenilor sunt plasate foarte adesea sub semnul ipocriziei, al invidiei, al geloziei, al trădării? Intersubiectivitatea sexuată pune mai multe probleme decât rezolvă? Normal, așa-i lumea, și încă pentru multă vreme de-aici încolo... Unii așteaptă schimbarea ei și speră o revoluție, o răsturnare provocată de presiunile sociale sau de forțele politice. Alții se mulțumesc
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
pe tiran. Platon aspiră să organizeze viața privată, să legifereze în ceea ce privește viața sexuală a indivizilor, să pedepsească pe oricine refuză să-și subordoneze libertatea personală statutului de cetățean al statului Leviathan? Epicur crede în contractul între indivizi consimțind la edificarea intersubiectivității libere. Cetățeanul atenian conduce comunitatea folosind constrângerea, autoritatea, poliția? Cel din Samos face apel la prietenie. Platon se află la originea totalitarismelor moderne îa se citi sau reciti textele lui Popper)? Epicur se află la originea rezistențelor dintotdeauna. La țară
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
dacă între părțile implicate - popoare sau indivizi - n-a fost încheiat niciun contract; 3) că justiția nu are o existență în sine, ci numai relativ la numitul contract. Idei cardinale, esențiale și geniale. Ele fac posibil contractul hedonist care guvernează orice intersubiectivitate: în lipsa lui triumfă starea naturală, vidul, vacuitatea juridică. Nu există nedreptate în sine, ci numai relativ la ceea ce s-a înțeles și s-a definit în prealabil între două părți ca fiind drept, respectiv nedrept. Acest lucru este valabil și în ceea ce privește
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
dar visceral incapabil să producă bucurie, fericire și plăcere, înțeleptul îl va îndepărta, îl va da la o parte pe inoportun - sau pe inoportună... Asta pentru că nu poți „contracta” cu toți: universul nu poate fi câmpul de bătălie al oricărei intersubiectivități. Comunitatea este posibilă doar acolo unde ne aflăm; ea se deplasează potențial odată cu noi: Grădina n-ar putea fi o închisoare sau un azil, o fortăreață sau un ospiciu. Filosoful nu se limitează la cadrul strict al comunității filosofice, ba
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
decurg consecințe etice și politice. Universul atomic este pus în mișcare de o libertate asimilabilă cu o forță din care decurge totul. Declivitatea integrează libertatea într-o lume care, din acel moment, este organizată altfel, ea face așadar posibilă o intersubiectivitate, deci o viață socială. Apoi, la alții, responsabilitatea individuală, dragă adepților oricărei ordini colective... Un asemenea capriciu al atomilor inaugurează un antidestin. Din clipa în care niște atomi se întâlnesc, lumea se constituie. în dezordine, în haos, desigur, dar formele
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
se detașează de natură și se îndreaptă din ce în ce mai mult spre cultură. în acest tablou istoric al progreselor spiritului uman, Venus marchează puncte, chiar dacă Marte nu dă îndărăt. Odată cu nașterea muzicii, Lucrețiu semnalează deschiderea oamenilor spre tot felul de plăceri: o intersubiectivitate radioasă în relație directă cu natura, râsetele sub frunzișul copacilor, bucuria și dansul; muzica vocală și instrumentală triumfă, proprietatea se dezvoltă odată cu prosperitatea pe mări, încheierea primelor tratate permite contractele, dreptul, așadar întrajutorarea și alianțele, tot atâtea logici hedoniste în
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
7.15. Anaforă și text literar / 340 7.16. Coerență și literatură / 345 Concluzii / 347 Lecturi recomandate / 347 Exerciții / 349 Cheia exercițiilor / 355 Exercice d'application / 379 Index / 357 Studiu introductiv Disciplină deschisă filosofiei (prin interesul arătat față de problemele subiectivității, intersubiectivității și alte-rității), sociologiei, antropologiei și istoriei culturii (preocupată fiind de context), retoricii și stilisticii (deoarece urmărește și efectele discursului), pragmatica "abordează limbajul ca fenomen discursiv, comunicativ și social" (Fr. Jacques). Considerată a fi "ultima născută" dintre cele trei discipline semiotice
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
că urma prezenței lor este suprimată din enunț: evenimentele sunt prezentate ca și cum "s-ar povesti ele însele". Totuși, chiar dacă perfectul simplu nu se utilizează la oral, chiar dacă "povestirea" șterge pe cât de mult posibil mărcile subiectivității, deci și pe cele ale intersubiectivității, narațiunea rămâne un act de comunicare: singurul lucru care se întâmplă este că autorul și receptorul său sunt locuri presupuse de instituția literară, și nu un "eu" și un "tu" imediat. "Povestirea" nu implică doar o suprimare a reperajelor personale
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Fenomenologia lui Husserl pune accentul pe conștiință, subiect și subiectivitate, fără a comenta persoana, deoarece nu imaginează raportarea „față în față” a indivizilor umani. În ultima perioadă în care tema alter-ego-ului a devenit centrală, Husserl (1994Ă a dezvoltat ideea unei „intersubiectivități transcendentale”, fără a face apel la conceptul de „persoană”. Totuși, în cadrul fenomenologiei unii autori au analizat tema persoanei. Cel mai pregnant a făcut-o Max Scheler, care, pe bună dreptate, este considerat „personalist”. În lucrarea sa fundamentală Etica materială a
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
negase mai vechea ontologie a transcendenței. Se estompează opozițiile: esențial și neesențial (aparent), exterior și interior, calități primare și calități secundare, profunzime și suprafață, abstract și sensibil, origine și descendență, centru și periferie. Pentru că limba, sistemul semnificant, este de la început intersubiectivitate, comunicarea are efectul obiectivam al cunoașterii. Subiectul se estompează, dispare, pentru că se estompează, dispare obiectul-obstacol din fața lui. întrucît nu există altă origine decât un alt sistem semnificant, nu există descendență, ci numai transformări și nu mai poate funcționa modelul istoric
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
supradeterminare istorică a sensului. Dacă sensul ține și de relația interpret-text și dacă interpretul e fixat într-un context istoric, atunci sensul va ține și de determinările istorice ale textului. Comprehensiunea umană este ireductibil istorică și lingvistică. Caracteristica omului este intersubiectivitatea, iar formula prin excelență a acesteia este limba. Cel ce interpretează nu e un "eu", ci un "noi" (prin determinare intersubiectivă a omului ce există prin Altul). Așadar, limba are valoare de comunicare, dar și de mediere, de inter-relaționare. De
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
pentru o comunitate dată. El este ca un athanor În care semnalele slabe se preschimbă În lumină clarificatoare pentru acțiune. Spațiu orientat, el nu cunoaște alte frontiere și limite În afara celor ale non-aderării la planul său. Fluid și viu În intersubiectivitate, se modifică În funcție de calitatea celor care Îl animă și sunt animați de el. Ba Întruchipează un spațiu existențial, locul și momentul În care individul se transcende Într-o experiență fizică În cadrul căreia Își mobilizează toate capacitățile În relația cu ceilalți
[Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
și de imprecizie, de yin, fiindcă ea constituie adevărata sursă a unei cunoștințe ce va deveni clară, formalizată, transmisibilă, dacă și numai dacă sunt respectate și favorizate condițiile mutației sale. Această primă fază informală presupune existența unei empatii indispensabile unei intersubiectivități ce nu trece prin cuvinte, ci prin emoții, sentimente, ritmuri, valori, o viziune Împărtășită sau autenticitatea atenției față de alteritate. În cadrul unui spațiu existențial (ba), socializarea se manifestă sub forma unei experiențe fizice Împărtășite, ce mobilizează toate capacitățile indivizilor. Această primă
[Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
care devine accesibilă și disponibilă pentru Întregul grup printr-o arhivare informatică. Pe lângă aceste cadre un pic rigide ce structurează informația, prioritatea o reprezintă elementul interpersonal, informal, care dă oxigen și inventivitate. Așa cum spune Nonaka, cunoașterea tacită se socializează În intersubiectivitate și, de aceea, trebuie multiplicate ocaziile care o favorizează. Pe site-ul pilot al grupului de la Yokohama, a fost pus În funcțiune sistemul de lucru fără birou fix (non territorial office). Fiecare angajat primește la intrarea În instituție un telefon
[Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
Învățări reciproce. Soluțiile generale și uniforme cedează locul unor formule personalizate, coproduse Într-un joc relațional creativ și adaptativ. Nu se mai distribuie un produs, un serviciu sau o Învățătură. Astăzi, ele trebuie să fie solicitate de o necesitate colectivă (intersubiectivitate), tot ce rămâne de făcut fiind să se contribuie la construirea acesteia. Date fiind noile condiții ale pieței și ale mutațiilor curente, pentru Mediascope, prestator de servicii În domeniul comunicării, trebuia urgent să facă ceva astfel Încâtsă nu dispară. Comenzile
[Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
Vom prezenta exemple precise, În special În cazul societății Eisai, În a doua parte a cărții. Cartea schimbărilor. Arta caligrafiei. Arta aranjamentului floral. Vom reveni asupra acestei noțiuni de ADN, mai cu seamă În cazul creatorilor firmelor Sony și Honda. Intersubiectivitate, in between, cu referire la artele marțiale. Plecînd de la caracteristicile și evoluția acestui Între (in between), se decide rezultatul. Se vorbește atunci despre ma-ai, care este o combinație de timp și spațiu ce separă protagoniștii și definește o limită
[Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
de față și în următoarea. Realism este termenul cel mai greu de definit, deoarece întâlnim multe definiții care par a fi incompatibile. Pentru a fi mai preciși, trăsătura comună a realismului - mai exact, conceptul care este pentru realiști ceea ce înseamnă intersubiectivitatea pentru constructivism - este puterea. Această observație le poate părea unora dintre cititori evidentă, aproape banală. Dar multe definiții contemporane ale realismului acordă puterii puțină importanță și nu reușesc să indice măsura în care depind de acest concept, în cele din
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
spre” (vezi Spegele, 1996; Wæver, 1996; Patomäki și Wight, 2000). Constructivismul realist ar putea face acest lucru și incluzând în studiul puterii nu numai teoria postmodernă a textelor subiective și investigația realistă a fenomenelor obiective, ci și studiul constructivist al intersubiectivității - al normelor și al drepturilor. În cele din urmă, ce consecințe are acest raționament asupra cercetării și discursului din domeniul relațiilor internaționale? Constructiviștilor le sugerează că teoria lor - indiferent dacă este înțeleasă ca metodologie, epistemologie sau ontologie - nu ar trebui
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
dintre ele, privind impactul programului liceal experimental, se dorea a fi exactă în numărarea enunțurilor și ierarhizarea categoriilor în funcție de frecvența acestora, a doua, privind naratorii și familiile lor, a fost mult mai interpretativă și subiectivă în abordarea datelor. Folosind termenul intersubiectivitate, a doua analiză de conținut oferă exemplul unei cercetătoare care ascultă subiectiv vocile povestitorilor. Aceasta poate conduce la concluzii profunde și bine întemeiate care, altminteri, ar fi ignorate. Diferențele dintre diverse metode care aparțin aceleiași direcții, în termenii modelului nostru
[Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
unde subiecții suferă o anume sciziune imaginara prin diviziune actanțială. "Descompunerea trupeasca" a politicienilor corupți și întruparea lor metaforica în corpurile insectelor/ animalelor constituie un argument puternic pentru prezența unui simulacru pasional alături de un simulacru modal, cel dintâi dezvăluind "o intersubiectivitate la nivel epistemologic, cănd subiectul tensiv se scindează în altul, internalizându-și celălalt corp că intersubiect". Cele patru postere oferă următoarele posibilități de internalizare a corpului: * o substituție totală a corpului contracandidaților (metaforele vizuale, unde politicienii corupți din România sunt percepuți
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
caracteristici percepute și atribuite. Să subliniem însă că aceste percepții și atribuiri nu sunt pur personale și arbitrare. Dacă ar fi așa, nu am putea avea explicații și predicții. Trebuie să admitem că există un referent real și că există intersubiectivitate. Și, în același timp, în ciuda unei mari varietăți de posibile configurații factoriale ce țin de personalitatea agresorului și a celui agresat, precum și de situație - și cu atât mai mult de interacțiunea dintre cele trei entități -, se pot desprinde câteva constatări
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
confruntări în ceea ce privește definițiile plăcerii, desigur, dar și în ceea ce privește metoda - scenografia gestului sau cea a verbului -, cunoașterea - senzuală sau intelectuală -, natura realului - material sau imaterial -, scopurile înțelepciunii - practică sau teoretică, ori chiar mistică -, trupul - prieten sau dușman -, dualismul - adevăr sau eroare -, intersubiectivitatea - celibatar sau comunitar -, politica - a refuza sau a susține puterea -, precum și alte chestiuni referitor la care Platon și Aristip propun două lumi ireconciliabile. Se putea angaja realmente o discuție fecundă fie și numai despre plăcere. Subtitlul dialogului lasă de altfel
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]