1,001 matches
-
și în egală măsură justifica acea ambiguitate și confuzie care domină scrierile teoretice referitoare la postmodernismul muzical, divergență de opinii, conflictul interpretărilor și preponderenta paradoxului într-un context definibil că unul de-doxificator, deoarece fenomenul unei meta-referențialități, generalizată în imaginea unei intertextualități globalizante, amplifica exponențial complexitatea și, în același timp, insolitul situației nu atât în cazul practicilor componistice, cât în ceea ce privește încadrarea acestora în imaginea unei istorii liniare, "metonimice" și progresiste a muzicii contemporane. Ideea conform căreia nu toată muzică practicată în postmodernitate
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
Mușina & comp. Structural, poezia sa descinde din Blaga și Doinaș, iar ca imaginar se situează exact la polul opus al poeziei optzeciste. Nimic nu este mai străin viziunii lui Radu R. Șerban asupra poeziei decât banalul, cenușiul cotidian, trăirea soft, intertextualitatea ironică, aluziile culturale transparente, coborârea limbajului poetic la nivelul străzii, viziunea în cheie minoră asupra lumii și echivalențele ei stilistice. Adică, exact elementele care conferă identitate liricii pionierilor postmodernismului românesc. Deși, a fost mai mult decât familiarizat cu literatura postmodernă
Sinele si lumea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10114_a_11439]
-
ar merita discutată mai mult în presa romînească ar fi cea legată de tendințele criticii literare în genere și a celei romînesti în special. Părerea lui Virgil Nemoianu este că: "Critică literară contemporană la nivel mondial se îndreaptă (...) spre o intertextualitate cu științificul și cu religiosul. Oameni că Michel Serres, Katherine Hayles, Frederik Turner, William Paulson și mulți alții argumentează că cel mai bun context pentru hermeneutica literară nu îl constituie științele sociale, ci informatică și concluziile de vîrf ale științelor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17721_a_19046]
-
muzele au nevoie de el ca să aibă el nevoie de ele, ca, laolaltă, ele muzele vâslesc din greu pe galera idealului orfic, speriate și atente, liniștite și cassandrice, în căutarea adevărului despre iubire-viată-moarte. În Muză din tomberon (Ed. "Marineasa", 1998), intertextualitatea proliferează pe fondul, unui mesterism/mestesugărism jurnalier (dezinvolt). Din grabă/nerăbdare, proporționarea anumitor contraste lirice suferă de o vizibilă fatigabilitate/devitaminizare (astenie prentanieră). Voce autentică, G.I. iese cu abilitate din mrejele poeziei leneșe, aducându-si aminte că ar putea fi
Educarea textului by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/17892_a_19217]
-
poetică prin practica unor Ștefan Aug. Doinaș, Nichita Stănescu, Ana Blandiana, Ilie Constantin (anterior de Labiș), modelul ludic, abordat din unghiuri varii de Marin Sorescu, Emil Brumaru, Gabriela Melinescu, dar și de optzeciștii care, prin fronda, jemanfișismul și chiar prin intertextualitatea lor, tot de sfera jocului țin în cea mai mare parte. Paradigme la umbra cărora alte modalități creatoare au interesat mai puțin, nefiind, cum ar fi spus G. Ibrăileanu, "selectate" (suprarealismul, poezia cotidianului, a universului mic etc.). Dar și în cadrul
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
Barthes de-a exclude jurnalul din planul literarului, acesta poate fi socotit literatura, prin chiar prisma criteriilor așa-zisei incompatibilități: permutabilitatea, structura laxa, supresibilă a discursului, exprimarea inesentialitătii lumii, neputința demonstrării necesității discursului, amestecul de discurs veridic cu cel fictiv, intertextualitatea etc.). evident, în cazul de față antinarcisismul și sinceritatea comunica. Ele concura la figură cinica pe care ține a o acredita asupră-si Livius Ciocârlie, la o treaptă surprinzător empirica, deoarece, în ciuda registrului speculativ și a monturii erudite, avem a
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
un public destul de larg). Strategiile de preluare a unor elemente de scriere sînt foarte diferite: pot acționa chiar la un nivel pur formal, grafic, prin imitarea unor tipuri de caractere, cum ar fi cele gotice. Că în orice fapt de intertextualitate, semnalele pot fi repetate sau nu, dar se sprijină de obicei pe un context dezambiguizant. Un mesaj publicitar franțuzesc reușea să transmită conotația "rusesc" prin "răsucirea" literei R din cuvintele în care aceasta apărea în franceză (rezultatul era apariția unor
Ortografice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17572_a_18897]
-
Nimigean îl stabilește cu precursorii săi este fundamental diferit de acela din optzecismul «canonic»“, întrucât „livrescul nu e doar un arc pentru propulsarea propriei viziuni literare, ci și o componentă necesară a propriei vieți, o clipă de grație în care intertextualitatea se transformă în intersubiectivitate (și invers)“. A șasea carte de poezie, Nanabozo, conține, concentrat, la scară mică, și romanul Rădăcina de bucsau, dar și deja familiarul carusel literar, al formulelor și al stilurilor poetice diverse. În mod paradoxal, autenticitatea existențială
Nanabozo și „poienița druidică“ borgesiană by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2542_a_3867]
-
modernismul românesc, a cărui evoluție e decelată și urmărită în planul celui european. Primul nostru modernist i se pare a fi însuși Eminescu, prin prisma a ceea ce d-sa numește "deconstrucția metafizicii", cunoașterea "în epistemă și paradigmă", practica "reinscripției și intertextualității". Trecînd, în mod ciudat, peste Macedonski, pe care-l etichetează, spre surpriza noastră, drept un "poet minor", cercetătoarea apreciază, pe bună dreptate că perioada "modernismului înalt" e marcată pe sol românesc de operele Hortensiei Papadat-Bengescu, de apariția revistei Sburătorul, de
O epură a modernismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15901_a_17226]
-
de o parte, între aceștia și personajele tragediei antice, pe de altă parte, între prințul Danemarcei și Joseph K., sînt trasate necontenit paralele, demersul comparatist se desfășoară pe mai multe planuri, miturile Antichității sînt redimensionate prin prisma tragicului contemporan, iar intertextualitatea, servește, în mod paradoxal, stabilirii unor multiple conexiuni extratextuale; Dostoievski însuși devine personaj de tragedie, iar Antigona, Hamlet, Ivan Karamazov, prințul Mîșkin, Nikolai Stavroghin capătă înfățișarea unor ființe reale, ies din paginile cărții și se impun sensibilității cu forța realității
Subversivitatea tragicului by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15984_a_17309]
-
care Simona Tache e cu siguranță conștientă și pe care o și exploatează pe alocuri, cu tot umorul de bună calitate, poeziile cu poezia au ceva desuet, enervant, bătrînicios, sînt făcute parcă spre deliciul unei sensibilități literare cu totul demodate. Intertextualitatea e și ea mult exploatată, nu fără farmec, cu o lipsă de gravitate care face textul simpatic - o modă în cenaclul pomenit, e suficient să ne gîndim la Sorin Gherguț, de pildă. Simona Tache nu are umorul nebun al acestuia
Duduci literare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15623_a_16948]
-
inteligența și umorul, nicidecum frumusețea. Nu poți să rămîi indiferent la comicul nebun al înșiruirii amețitoare de citate din Insula, care adînc filosofice, care banale exclamații, fiecare cu paranteza ei atentă la numele autorului. Dar cu totul altul este regimul intertextualității în Adolescent sau Spovedania, mijloacele sînt mult mai rafinate, mai puțin demonstrative, iar autorul mult mai atent la problematica vieții pur și simplu. Aici pare să fie punctul de rezistență. Aceste proze rămîn cu adevărat tinere, dincolo de teorie și experiment
Proză de zile mari by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15744_a_17069]
-
mai mult de 17 cuvinte și că, mai înainte de a începe să scrie poezie, ar fi bine să-i citească măcar pe clasici. Entuziasmul lui Brian este temperat, literatura nefiind doar un gadget ci și generatoare de violență. Nu lipsește intertextualitatea: Ted Hughs, Ionesco, Tolstoi, Pușkin, Philip Roth, Joyce, Whitman, Singer. La sfîrșitul cărții autoarea prezintă o listă în care citează ,,bibliografia": cărțile, texte de cîntece, film, articole, ba chiar prietenii care i-au povestit fapte reale sau i-au sugerat
La umbra multiculturalismului în floare by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/15718_a_17043]
-
pierderea bucuriei de a fi. Cu toate acestea, trăirea e intensă de la început la sfârșit. Ca toate celelalte, de altfel, romanul e un continuu bun rămas. Printre alte procedee (cum ar fi amestecul de timp istoric și timp prezent), folosiți intertextualitatea. Citați un jurnal care consemnează nu numai secolul trecut ci și întreaga istorie a omenirii. Transpare o dorință de globalitate. Creați un tărâm al memoriei plin de istorii. Scrieți cu inteligența (înțelegerea, tot ceea ce cunoașteți) ori cu sufletul (percepția lirică
Graham Swift - Inteligențe în mișcare by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16399_a_17724]
-
al calității lirice, postura intertextualistă caută un absolut himeric al textului. Dar abstragerea livresca e un factor secund față de esențializarea lirica. E un fapt de tehnica, nu de creație. O recunoaștere, nu o cunoaștere (inițiere) în substanță. De aici propensiunea intertextualității spre ceea ce reprezintă o ocolire a lirismului direct, de nu chiar o subversiune la adresa lui. Sunt utilizate tramele epice, descripțiile stăruitoare, prozaismele, limbajele sfidător apoetice (termenii științifici, tehnici, de argou etc.)". Considerații teoretice la fel de revelatoare există în numeroase alte texte "analitice
Criticul de poezie numărul 1 by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16445_a_17770]
-
înțelegere care nu problematizează numai obiectul meditației, ca în cazul studiului, ci și privirea interpretativă și interpretarea însăși. în sfîrșit, nu este uitat dialogismul textului (atît ca prezență efectivă sau presupusă a unui interlocutor, ca text dialogal, cît și ca intertextualitate, text dialogic). Tocmai pentru că nu încearcă impunerea unei forme speciei care a ales libertatea tuturor formelor, cartea prezentată aici este un ghid al complexității eseului, al neliniștii lui. Avertismentul autoarei în Cuvînt înainte ni se pare cea mai nimerită invitație
Neliniștea din jurul eseului by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16554_a_17879]
-
ironic și chiar sarcastic -, dar dincolo de acestea se simte un "sound Petre Stoica", perfect recognoscibil de la primul pînă la ultimul volum. Un aspect asupra căruia s-a stăruit mai puțin în comentariile asupra poeziei lui Petre Stoica este cel al intertextualității, al dialogului cu lirica altor poeți români sau străini. În unele situații autorul pare să parodieze maniere lirice sau viziuni poetice celebre. În fața unor versuri precum "unde-s paharele pline și discuțiile de pe terase?/ și unde-s întîlnirile cu sînii
Viața în paranteze mici by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11877_a_13202]
-
tipuri de texte, mai ales în limbajul tinerilor. Preluări inconștiente apar în chip de clișee în eseuri, comentarii, răspunsuri la examene: textul "oferă un plus de...", autorul "alungă monotonia"... Mai interesante sînt preluările conștiente: discursul publicitar devine o sursă de intertextualitate și de productivitate familiar-argotică. Mecanismele succesului sînt esențialmente retorice, sociolingvistice, psiholingvistice, desigur favorizate, dar nu condiționate exclusiv, de difuzarea reclamei un timp mai îndelungat și pe mai multe canale: din sute de mesaje reproduse cu insistență egală se impune pînă
"Și marmota...?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11934_a_13259]
-
încercăm să creăm condiții adecvate pentru cercetarea științifică, de la reviste de cercetare la discuții publice, care vor susține democrația și un sistem juridic independent. L.G.: O ultimă întrebare, domnule profesor: care e subiectul de care vă ocupați acum? D.F.: De intertextualitate; și dați-mi voie să explic. Studiul relațiilor intertextuale deschide o perspectivă a "dublei referențialități". Textele se referă atît la realitatea socială cît și la alte texte. Formele și înțelesurile specifice literaturii nu pot fi înțelese fără cunoașterea textelor anterioare
Prof. Douwe Fokkema: "Literatura n-are nevoie să fie politică" by Letiția Guran () [Corola-journal/Journalistic/16023_a_17348]
-
și dați-mi voie să explic. Studiul relațiilor intertextuale deschide o perspectivă a "dublei referențialități". Textele se referă atît la realitatea socială cît și la alte texte. Formele și înțelesurile specifice literaturii nu pot fi înțelese fără cunoașterea textelor anterioare. Intertextualitatea între culturi se referă la texte produse în culturi diferite, care nu s-au influențat direct unele pe altele. Cititorii care trăiesc într-o lume globală descoperă intertextualitatea în referințele la culturi îndepărtate. Borges, Calvino și Eco sînt recunoscuți pentru
Prof. Douwe Fokkema: "Literatura n-are nevoie să fie politică" by Letiția Guran () [Corola-journal/Journalistic/16023_a_17348]
-
și înțelesurile specifice literaturii nu pot fi înțelese fără cunoașterea textelor anterioare. Intertextualitatea între culturi se referă la texte produse în culturi diferite, care nu s-au influențat direct unele pe altele. Cititorii care trăiesc într-o lume globală descoperă intertextualitatea în referințele la culturi îndepărtate. Borges, Calvino și Eco sînt recunoscuți pentru practicarea acestui tip de intertextualitate interculturală; dar și scriitori chinezi contemporani ca Mao Yan (autorul Republicii Vinului) și Gao Xingjian (autorul Muntelui Inimii) se referă la texte din
Prof. Douwe Fokkema: "Literatura n-are nevoie să fie politică" by Letiția Guran () [Corola-journal/Journalistic/16023_a_17348]
-
la texte produse în culturi diferite, care nu s-au influențat direct unele pe altele. Cititorii care trăiesc într-o lume globală descoperă intertextualitatea în referințele la culturi îndepărtate. Borges, Calvino și Eco sînt recunoscuți pentru practicarea acestui tip de intertextualitate interculturală; dar și scriitori chinezi contemporani ca Mao Yan (autorul Republicii Vinului) și Gao Xingjian (autorul Muntelui Inimii) se referă la texte din culturi îndepărtate. Văd în acest demers o posibilitate de a re-conecta literatura cu cultura în sens larg
Prof. Douwe Fokkema: "Literatura n-are nevoie să fie politică" by Letiția Guran () [Corola-journal/Journalistic/16023_a_17348]
-
putea fi ales din comentarea unei secvențe din Frumoasa fără corp de Gheorghe Crăciun în care un personaj își realizează "corporalitatea" cînd îl apucă durerea de măsele. Nu cred că primul lucru care te "lovește" este corporalitatea, ci, mai curînd, intertextualitatea: să ne gîndim la celebra Casă Buddenbrook în care un personaj descoperă la un moment dat ce înseamnă durerea de măsele... Abundă demonstrațiile care, după mine, își aveau rostul acum vreo zece ani: nu e clar că metalepsele din Diderot
Manual de postmodernism clasic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16080_a_17405]
-
câteva trăsături comune, deși Radu G. Teposu și Ion Bogdan Lefter au propus clasificări și excepții care trebuiau să dea de gândit. Trăsăturile stilistice cel mai frecvent menționate sunt următoarele: nonidentificare emoțională, luciditate, ironie, narațiune, oralitate, discursivitate, prozaism, ludic, livresc, intertextualitate și înclinație retro. Tematic, poezia se inspira din cotidianul cel mai obișnuit sau chiar derizoriu, avea deseori un subtext politic străveziu, care făcea din ea una propriu-vorbind politică, descria în loc să metaforizeze, pastișa și parodia, când nu transcria de-a dreptul
Portretul generației la maturitate by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2742_a_4067]
-
păreri sau definiții referitoare la termeni pe care i-a folosit măcar o dată în studiile sale, multe traduse și în română, mai ales în anii de glorie ai semioticii. De numele lui Genette se leagă, de pildă, sistematizarea noțiunii de intertextualitate, devenită bun comun al teoriei literare. Cu greu ne putem închipui azi analiza de text fără a fi citit cele cinci volume intitulate Figures. Chiar dacă declinul interesului pentru abordarea anistorică a literaturii pare a-l fi scos din cărți, Genette
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2626_a_3951]