147 matches
-
ar putea aprecia că rolul statului este de a asigura un cadru predictibil pentru desfășurarea activității organizațiilor, deci el ar fi un stakeholder pasiv. Însă realitatea arată că și statului de tip occidental îi sunt specifice atât forme diverse de intervenționism pe piață, cu efecte indirecte asupra formării strategiei firmelor, cât și implicări directe în calitate de client, investitor sau furnizor de utilități și servicii. Franța, de exemplu, se remarcă prin faptul că subvenționează mari proiecte de cercetare private, în cadrul unei politici coerente
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
lui Bruno Rizzi, dar probabil nu chiar atât de mult, cât credea Pierre Naville (Naville, 1930). Rizzi anticipa instaurarea unei noi clase conducătoare a cărei motivație principală încetează a mai fi preocuparea pentru profitul capitalist (Rizzi, 1939). În contextul generalizării intervenționismului în materie de economie, Burnham merge mai departe: el nu ezită să afirme că, într-adevăr, o pătură tehno-birocratică este deja la pârghiile de comandă ale economiei și că ea este deținătoarea reală a puterii. În sprijinul acestei luări de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
recunoașterea necesității intervenției statului în economie. Dacă necesitatea existenței unor politici publice care să corecteze deficiențele pieței poate fi argumentată din perpectiva modelelelor economice, gradul în care e necesară intervenția statului este o problemă normativă, morală. Care este gradul de intervenționism adecvat și ce tipuri de intervenții sunt necesare - iată întrebări ale căror răspunsuri depind de modelele de justiție (echitate) socială la care aderă o societate. Modelele de justiție socială stau la baza formulării ideologiilor politice și la definirea - în termeni
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
mai degrabă în cel al unei colecții de luări de poziții în jurul mai multor aspecte incluzând relația dintre capitalism și război, definirea strategiilor de adaptare la provocările agresive ale statelor totalitare sau disputa - clasică în politica externă americană - dintre adepții intervenționismului și cei a izolaționismului (Ashworth, 2002, p. 33). Devine tot mai clar faptul că prin mitul „primei dezbateri” conceptele internaționalismului liberal interbelic sunt interpretate dintr-o perspectivă realistă. Se ridică astfel întrebarea care au fost mecanismele prin care E.H. Carr
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
confruntarea curentului intervenționist al pacifismului democratic atât cu argumentarea kantiană potrivit căreia o astfel de intervenție, oricât de nobil ar fi scopul, ar ataca fundamentul egalității (necondiționate) între state, cât și cu tradiția liberală a secolului al XIX-lea, opus intervenționismului. Dincolo de aspectele teoretice legate de fidelitatea față de moștenirea kantiană sau de aspectele practice atât de vizibile în recenta intervenție pentru extinderea democrației în Irak, o altă dificultate practică se referă la pericolul instabilității procesului de democratizare sau al riscurilor democrației
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
patru (socială). Globalizarea politică reprezintă fenomenul de extindere globală și uniformizare a unor idei, valori, norme, tipuri de instituții și practici politice (spre exemplu, separația și echilibrul puterilor în stat, dezirabilitatea respectării unui set universal de drepturi ale omului, legitimitatea intervenționismului în scop umanitar) și, interrelaționat, perceperea unor probleme ca fiind globale și reclamând, ca atare, instituții și proceduri globale menite a le gestiona. Astfel, dimensiunea politică a globalizării își subsumează integral una dintre cele două accepțiuni ale termenului globalism ca
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
ale Partidului Național Liberal. Ca efect al influenței acestora în conducerea activă a partidelor fuzionate în octombrie 1926, Partidul Național-Țărănesc nu a fost în întregime în dezacord cu multe din propunerile făcute de liberali. Ramura lui transilvăneană a subscris la intervenționismul statului, cerut de ramura țărănistă în mod simplist, pentru că ea a crezut că aceasta reprezenta singura cale de a desprinde pe liberali din pozițiile cheie ale economiei țării. De altfel, diferența dintre interesele economice și ideologia socială a celor două
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
analizat l-a condus pe Vasile Pârvan la concluzia că una dintre cauzele puternicului dinamism comercial din secolele I-III d.H. se datora absenței oricărei constrângeri care ar fi putut îngrădi deplasarea negustorilor dintr-o parte în alta a statului, intervenționismul etatic în materie de comerț manifestându-se abia din secolul al III-lea79. Descoperirile epigrafice și studiile de economie romană imperială din ultimul secol au dat întru totul dreptate savantului român; „aucune entrave d’ordre juridique ou administratif - scria, în acest
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
lumea. Or, În loc de a schimba masele, poate că e mai important să ne schimbăm pe noi Înșine. Poate e suficient ca, prin asemenea discuții, să ne iluminăm pe noi Înșine și să ne eliberăm tocmai de iluziile misionariatului iluminist, ale intervenționismului, ale patronajului social. Poate cel mai necesar lucru pentru intelectuali este să Învețe o anumită modestie, să scape de un anumit activism voluntarist și de un complex de superioritate socială. Îmi vine În minte În acest sens ideea creștină de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
vidată de reperele transcendenței este invadată așadar de propuneri deviante și, în acest fel, violența sau agresiunea impun dreptul celui mai tare. Doctrina socialistă sugerează că doar statul - deloc imun la corupție - poate arbitra cu adevărat conflictele pieței și supralicitează intervenționismul etatist. În ambele cazuri asistăm la un ascendent al valorilor pur seculare. Aflată în dialog cu diversele doctrine politice sau economice ale veacului, teologia are datoria de a gândi inspirat și a vorbi profetic. Deriva etică și păcatul metafizic care
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
văzusem. Își Închipuia cumva că aveam Întîlnire cu Françoise Arnoul, atît de ispititoare În afișele de la Pisica Își scoate ghearele? Dar eu eram logodit! Eram Îndrăgostit! Nu avea Încredere În mine. Îl surprindeam În flagrant delict de incompetență și de intervenționism pe viitorul autor al bestsellerului anilor șaizeci despre paternitate. Mă aflam În plină Întîlnire profesională, iar el venea să tragă cu ochiul. Conveniserăm totuși că ne vom Întîlni la hotel la opt și jumătate, pentru cină. Nu avea nevoie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
acțiune și cadrul geopolitic. În primul rând, se cuvine a evidenția valorile și interesele pe care S.E.S. trebuie să le apere. Se știe faptul că Europa reprezintă un model social distinct, combinând, în mod rațional, democrația, economia de piață și intervenționismul de stat. A conserva și întări acest contract social intern între Uniunea Europeană și cetățenii săi, a acorda garanții de securitate, prosperitate economică, libertate politică și bunăstare socială, toate aceste elemente se concretizează în obiectivele fundamentale ale U.E., în calitate de actor global
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
politicii industriale a UE Trecerea în revistă a politicilor industriale europene Înțelegerea particularităților politicii industriale într-o Europă lărgită Perceperea priorităților competitivității industriale la nivel european Descrierea provocărilor actuale ale politicii industriale din UE Cuvinte-cheie: politică industrială integrată competitivitate industrială intervenționism campioni naționali întreprinderi mici și mijlocii politici orizontale și procompetitive terțializare cercetare și inovație 4.1. Introducere Industria trebuie să se afle în centrul atenției factorilor de decizie dacă se dorește ca Europa să rămână un lider economic global. Acesta
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
o politică industrială europeană, deși elementele fundamentale ale acestei politici (în special politica concurenței) au fost dintotdeauna în centrul atenției politice la nivel suprastatal. Însă la nivelul țărilor aceste politici au urmat traiectorii similare. footnote> a evoluat după cum urmează: de la intervenționism la politica „laissez faire” (îndeosebi în perioada 1970 1980, sub presiunea generată de procesul consolidării companiilor multinaționale care, de multe ori, s-au născut din „campionii naționali” în câteva domenii cheie: telecomunicații, bunuri electronice, semiconductori; de la subvenționarea marilor companii („campionii
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
în decursul anilor 1990. Politici industriale orizontale și procompetitive În anii 1980, pe fondul unei insatisfacții crescânde privind efectele politicilor intervenționiste, o nouă paradigmă începe să prindă contur în lumea întreagă, accentuând superioritatea concurențială a piețelor competitive în raport cu etatismul și intervenționismul. Aceasta a reflectat redefinirea graduală a rolului politicilor economice, inclusiv a celui al politicii industriale. Rolul fundamental al politicilor economice este, potrivit acestei viziuni, să pună bazele piețelor competitive (prin liberalizare și eliminarea barierelor aflate în calea liberei concurențe) și
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
cuprinzînd, ca o particularitate, o aripă protestantă. Totuși, evoluția sa, sub impulsul cancelarilor Adenauer și mai ales al lui Erhardt, l-a determinat să se distanțeze atît de clericalism (CDU a ușurat, de exemplu, procedura de divorț) cît și de intervenționismul socio-economic, caracteristici ale democrației creștine ("economia socială de piață" definită de premierul Erhardt a fost un exemplu clasic al ortodoxiei liberale). Se poate constata că baza electorală a CDU este aceea a unui partid de dreapta cu vocație majoritară, ca
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
există numeroase interfețe, grupuri de presiune și lobby, partide politice și toate celelalte forme de asociere voluntară, "puteri intermediare". Pe scurt: mâna invizibilă, care operează în și prin toate interacțiunile frecvente (asta e o condiție indispensabilă), împreună cu mâna vizibilă a intervenționismului de stat (alt rău necesar, la rândul lui temperat de structurile intermediare) sau împotriva sa. La noi, o spun uneori ricanând amar, românul, pluralist și flexibil cum îl știm, a inventat teoria și practica mâinilor invizibile: foarte multe mâini care
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
fel de cursă pentru ispășire, relansată odată cu resurgența recentă a antisemitismului sub noile lui forme. Toate acestea, în loc să calmeze atmosfera, contribuie la crearea unui fel de teamă la mulți evrei, alimentată în paralel de liderii comunitari și presa evreiască, de intervenționismul Israelului în favoarea emigrației și alarmismul unor intelectuali. În sfârșit, lipsa de prudență a oamenilor politici și a presei în reacțiile la incidente antisemite sau presupuse ca atare și patosul în care alunecă de teamă să nu fie ei înșiși taxați
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
spus. Istoria are povețe triste în acest sens, sperăm că nu se vor repeta. Autorul însuși estimează că viitorul va fi marcat de o concurență între democrația liberală și forme autoritare de capitalism (Rusia, China ș. a). Revin în forță intervenționismul și protecționismul. Un nou Bretton Woods este necesar. Tipurile de capitalism se ciocnesc. De fapt, cum subliniază autorul, competiția dintre diferitele modele ale capitalismului este chiar firul călăuzitor al lucrării de față. Cine va cîștiga, în ipoteza că va cîștiga
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
au fost viața politică organizată în jurul unei personalități, sistemul favoritist și cultura masculină androcentrică. Cu toate acestea, în afara sistemului, participarea politică a femeilor a fost substanțială în Coreeaxe "Coreea" de Sudxe "Coreea de Sud". Principalul impuls l-a constituit globalizarea economiei, alături de intervenționism. Creșterea numărului de femei angajate a devenit baza luptei sindicale a femeilor, care le-a deschis în mod clar un nou spațiu politic, mai ales la nivelul discutării problemelor. Ele nu au participat însă la luarea deciziilor decât mult mai
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
emoțiile lor unui mecanism. Concluzia nu este doar absurdă, ci este o formulă de dezumanizare, de aneantizare a naturii umane. Nimeni dintre cei care acceptă noul concept de piață nu susține posibilitatea eșecului epistemic și empiric prin exagerare de tipul intervenționismului totalitar. Ceea ce ferește însă economiile care aproximează tiparul globalizării - cum este economia integrativă europeană - de excese este noua arhitectură a dependențelor umane și instituțional organizaționale pe orizontală și în baza unor principii care luminează virtuțile explicative ale noii paradigme, cum
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
În realitate, nu ne referim la concepte autonome, ci la ceea ce a fost luat în calcul la abstragerea conceptelor, părțile componente ale generalităților din Economie, care ajung până la individ și situație. Orice ingerință în acest specific tulbură cunoașterea specificului Economiei. Intervenționismul recomandat de fizicieni schimbă Forma și tulbură pentru o perioadă starea conținuturilor, dar nu poate să blocheze tendința naturală a diversității comportamentale care configurează spontan contextele. Efectele schimbării comportamentale au relevanța schimbării contextelor sociale, dar după regula numerelor mari. Partea
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
al structurii teoriilor științifice. În materie de istorie, teoria are vreun sens numai dacă se ocupă de societate și politică, de relațiile dintre acestea, de toate formele lor de manifestare. Aceste forme se manifestă prin raporturi diferențiate de putere, prin intervenționism simbolic în spațiul public, prin pulsiuni intelectual-criminale, deghizate în "critici acide". Ar fi bine să înțelegem psihanaliza nu ca pe un adevăr despre om, așa cum o percepea Foucault, ci ca pe o metodă personală și complexă de a respinge, de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de tip Welfare State. "Planul Muncii", adoptat în Belgia în perioada interbelică, era rodul construcției directe a lui de Man. Pentru social-democrația contemporană ideile lui de Man și cele ale lui John Maynard Keynes au fost fundamentale în ceea ce privește domeniul economic; intervenționismul etatic în vederea ocupării forței de muncă a reprezintat una dintre metodele folosite pentru realizarea creșterii economice postbelice pînă la începutul anilor '70. Confruntat cu problema regimurilor totalitare, socialismul s-a raportat la fiecare dintre ele nuanțat. Fascismul a fost privit
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
nu sunt exonerate de riscuri în termenii cunoașterii problemelor economice și mai cu seamă în cei ai soluțiilor oferite. Adesea i s-au reproșat holismului predilecția pentru gîndirea socială ca un dat omogen și absolut și soluții colectiviste generatoare de intervenționism statal și intruziuni politice în viața privată. Însă, fapt meritoriu, cercetările colegului nostru evită capcana colectivismului. Perspectiva sa nu exclude metoda analitică, ci dimpotrivă, aduce în dezbatere metodele analitice ale mai multor domenii sau discipline științifice. În plus, nu este
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]