6,822 matches
-
Articolul sintetizează datele privind istoricul problemei. Ulterior este descrisă flora intestinală proprie secvențelor tubului digestiv și se clasifică flora funcție de relația cu gazda. Sunt date privind colonizarea tubului digestiv la sugar și cele privind intervenția florei (rolul ei) în metabolism, apărarea antiinfecțioasă, imunitatea gazdei și efectele nedorite (nocive) asupra organismului gazdei
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
relația cu gazda. Sunt date privind colonizarea tubului digestiv la sugar și cele privind intervenția florei (rolul ei) în metabolism, apărarea antiinfecțioasă, imunitatea gazdei și efectele nedorite (nocive) asupra organismului gazdei. Se analizează factorii ce pot duce la perturbarea florei intestinale: medicamente (antibiotice, cortizonice, imunosupresoare, IPP), boli hematologice, neoplazii etc. Sunt citate cele mai recente indicații ale probioticelor. INTRODUCERE Organismul uman are interacțiuni complexe cu mediul înconjurător și cu alte organisme, printre care și cu lumea nebănuit de complexă, nevăzută, a
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
alcătuit din circa 10 trilioane de celule, în intestine avem de 10 ori mai multe microorganisme, în majoritate bacterii, dar și fungi, și protozoare. Un adult are în tubul digestiv 1,5 - 2 kilograme de bacterii (echivalând greutatea ficatului). Flora intestinală cuprinde între 300 și 1000 de specii, dar 30-40 sunt dominante. 99% din bacterii sunt anaerobe. Multe microorganisme nu pot fi cultivate iar identificarea lor este dificilă. Există bacterii de-a lungul întregului tub digestiv, începând din cavitatea bucală, dar
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
Enterobacter, Proteus, Pseudomonas sunt prezente mai rar. Genul Bacteroides este important, constituind circa 30% din floră. În intestin se mai găsesc fungi (Candida, Saccharomyces, Aspergillus, Penicillium) și protozoare, al căror rol nu este bine cunoscut. Conform altei clasificări, majoritatea bacteriilor intestinale aparțin la două grupuri: Bacteroides (48%) și Firmicutes (51%). Grupul Bacteroides cuprinde genurile Bacteroides care au fost identificate și în alte medii decât tractul gastro-intestinal animal. Grupul Firmicutes cuprinde genurile Clostridium, Lactobacillus, Eubacterium, Ruminococcus și altele. Flora variază de la un
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
are și ea avantaje. Se consideră că flora bucală ocupă locurile disponibile; astfel, bacteriile „străine” nu se pot „stabili”, stimulează imunitatea, inducând sinteza de anticorpi locali și circulanți. Poate contribui la nutriția gazdei, prin sinteza unor vitamine, similar cu flora intestinală. Substanțele absorbite din cavitatea bucală ajung direct în sânge, fără pasaj hepatic. Bacteriile orale produc substanțe care inhibă dezvoltarea altor specii (acizi grași, peroxizi). Flora orală poate cauza și probleme de sănătate. Dacă bacteriile ajung în zone profunde sau în
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
înaintării. În porțiunea distală se ajunge la 108 bacterii/ml) - apar în plus coliformi și Bacteroides. Intestinul gros Cea mai bogată floră se află în intestinul gros. Numărul bacteriilor crește la 100 de miliarde/ ml. În fiecare mililitru de conținut intestinal sunt de 20 de ori mai multe bacterii decât oameni pe glob. Predomină anaerobii (Bacteroides, Bifidobacterium). Devin mai frecvenți coliformii și enterococii. Lactobacilii și clostridiile sunt constant prezente. Clasificări ale florei intestinale În funcție de interrelația cu gazda, flora intestinală e de
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
de miliarde/ ml. În fiecare mililitru de conținut intestinal sunt de 20 de ori mai multe bacterii decât oameni pe glob. Predomină anaerobii (Bacteroides, Bifidobacterium). Devin mai frecvenți coliformii și enterococii. Lactobacilii și clostridiile sunt constant prezente. Clasificări ale florei intestinale În funcție de interrelația cu gazda, flora intestinală e de trei tipuri: a) Flora esențială (benefică) - bacteriile „prietenoase”: Bifidobacterii, Lactobacili, Propionobacterii, Peptostreptococci și Enterococci. Au multiple roluri care vor fi expuse detaliat mai jos. Pentru ca intestinul - și organismul - să fie sănătos, bacteriile
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
de conținut intestinal sunt de 20 de ori mai multe bacterii decât oameni pe glob. Predomină anaerobii (Bacteroides, Bifidobacterium). Devin mai frecvenți coliformii și enterococii. Lactobacilii și clostridiile sunt constant prezente. Clasificări ale florei intestinale În funcție de interrelația cu gazda, flora intestinală e de trei tipuri: a) Flora esențială (benefică) - bacteriile „prietenoase”: Bifidobacterii, Lactobacili, Propionobacterii, Peptostreptococci și Enterococci. Au multiple roluri care vor fi expuse detaliat mai jos. Pentru ca intestinul - și organismul - să fie sănătos, bacteriile benefice trebuie să reprezinte 85% din
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
boli dacă „scapă” de sub control. Flora tranzitorie. Zilnic, odată cu alimentele înghițim microorganisme. Printre ele se găsesc adesea patogeni. Majoritatea sunt distruși în stomac, de către acidul clorhidric (dacă el există, exact atunci când e necesar - în timpul și imediat după mese). Dacă flora intestinală e intactă, patogenii sunt distruși sau străbat tubul digestiv, fără a reuși să se stabilească. În alimente există și bacterii benefice, care pot „întregi” flora esențială. Perturbările florei intestinale stau la baza a numeroase afecțiuni digestive și extra-digestive. Dar și
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
exact atunci când e necesar - în timpul și imediat după mese). Dacă flora intestinală e intactă, patogenii sunt distruși sau străbat tubul digestiv, fără a reuși să se stabilească. În alimente există și bacterii benefice, care pot „întregi” flora esențială. Perturbările florei intestinale stau la baza a numeroase afecțiuni digestive și extra-digestive. Dar și invers, diverse boli antrenează perturbări ale florei. În viața intrauterină, intestinul fătului este steril. Copilul ia primele „guri” de floră la naștere, când străbate vaginul mamei (dacă se naște
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
potențial patogeni). Diversificarea alimentației duce la modificări importante: scade proporția bifidobacteriilor, crește complexitatea florei. La vârsta de 2 ani devine similară cu cea de la adult. Graficul din figura 7, reprodus după Harmsen și colab. [9] arată diferențele în structura florei intestinale, la nou-născuții alimentați natural și artificial, iar figura 8 arată principalele diferențe între flora intestinală a adultului și sugarului. În intestin există „dreptul primului ocupant”. Primele bacterii care îl colonizează au șansele cele mai mari de a se „stabili”. Organismul
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
vârsta de 2 ani devine similară cu cea de la adult. Graficul din figura 7, reprodus după Harmsen și colab. [9] arată diferențele în structura florei intestinale, la nou-născuții alimentați natural și artificial, iar figura 8 arată principalele diferențe între flora intestinală a adultului și sugarului. În intestin există „dreptul primului ocupant”. Primele bacterii care îl colonizează au șansele cele mai mari de a se „stabili”. Organismul dezvoltă toleranță imunologică față de ele. Nașterea prin cezariană, lipsa contactului cu mama în primele ore
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
sugarului. În intestin există „dreptul primului ocupant”. Primele bacterii care îl colonizează au șansele cele mai mari de a se „stabili”. Organismul dezvoltă toleranță imunologică față de ele. Nașterea prin cezariană, lipsa contactului cu mama în primele ore, perturbă formarea florei intestinale. Sunt aspecte cu „bătaie lungă”, care au originea în primele momente ale vieții, Flora copilului depinde de flora mamei, de existența unor infecții uro-genitale sau la sân. Dar, mama transferă copilului nu doar bacterii, ci și anticorpi și celule imunocompetente
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
ea primește antibiotice. Se mai produc perturbări în formarea florei dacă: - Sugarul primește antibiotice; le poate primi nu doar ca tratament. Ajung la el prin laptele mamei, prin carne sau lactate de la animale „crescute” cu antibiotice. ROLURILE BIOLOGICE ALE FLOREI INTESTINALE Principalele dovezi experimentale privind rolul florei intestinale s-au obținut din studiul animalelor de laborator crescute în condiții de protecție „germ-free”. Acestea au: - deficiențe vitaminice (K, B12) - susceptibilitate la infecții - insuficienta dezvoltare a sistemului imun, îndeosebi la nivel intestinal - deficit
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
în formarea florei dacă: - Sugarul primește antibiotice; le poate primi nu doar ca tratament. Ajung la el prin laptele mamei, prin carne sau lactate de la animale „crescute” cu antibiotice. ROLURILE BIOLOGICE ALE FLOREI INTESTINALE Principalele dovezi experimentale privind rolul florei intestinale s-au obținut din studiul animalelor de laborator crescute în condiții de protecție „germ-free”. Acestea au: - deficiențe vitaminice (K, B12) - susceptibilitate la infecții - insuficienta dezvoltare a sistemului imun, îndeosebi la nivel intestinal - deficit de anticorpi. Flora „esențială” are un rol
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
FLOREI INTESTINALE Principalele dovezi experimentale privind rolul florei intestinale s-au obținut din studiul animalelor de laborator crescute în condiții de protecție „germ-free”. Acestea au: - deficiențe vitaminice (K, B12) - susceptibilitate la infecții - insuficienta dezvoltare a sistemului imun, îndeosebi la nivel intestinal - deficit de anticorpi. Flora „esențială” are un rol important în digestie - Participă la digestia glucidelor: bacteriile au enzime pentru anumite glucide pe care gazda nu le poate utiliza: unele tipuri de amidon, fibre, oligozaharide, glucide cu structură alcoolică. Lactoza și
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
ajută la producerea de ATP în ficat. Acidul butiric este o sursă de energie pentru enterocite, și are efecte anticanceroase. Mențin un pH acid în intestin, nefavorabil bacteriilor patogene. Favorizează absorbția apei, electroliților, unor minerale: calciu, magneziu, fier. Rolurile florei intestinale în metabolismul vitaminelor și mineralelor Bacteriile intestinale sintetizează vitamina K și unele vitamine din compexul B (biotină, acid folic, acid pantotenic, mici cantități de B1, B2, B3, B6, B12). Ele contribuie la absorbția unor nutrienți (apă, calciu, magneziu, fier, vitamina
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
Acidul butiric este o sursă de energie pentru enterocite, și are efecte anticanceroase. Mențin un pH acid în intestin, nefavorabil bacteriilor patogene. Favorizează absorbția apei, electroliților, unor minerale: calciu, magneziu, fier. Rolurile florei intestinale în metabolismul vitaminelor și mineralelor Bacteriile intestinale sintetizează vitamina K și unele vitamine din compexul B (biotină, acid folic, acid pantotenic, mici cantități de B1, B2, B3, B6, B12). Ele contribuie la absorbția unor nutrienți (apă, calciu, magneziu, fier, vitamina K, lipide). Sunt implicate în reglajul nivelului
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
pantotenic, mici cantități de B1, B2, B3, B6, B12). Ele contribuie la absorbția unor nutrienți (apă, calciu, magneziu, fier, vitamina K, lipide). Sunt implicate în reglajul nivelului de colesterol, al fracțiunilor lipidice. Recent s-au demonstrat anomalii specifice ale florei intestinale legate de status-ul nutrițional. Astfel, la indivizii obezi pare să existe o creștere a proporției germenilor din grupul Firmicutes. Rolul florei intestinale în apărarea antiinfecțioasă a intestinului Cel mai important rol al florei este de a preveni colonizarea intestinului
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
implicate în reglajul nivelului de colesterol, al fracțiunilor lipidice. Recent s-au demonstrat anomalii specifice ale florei intestinale legate de status-ul nutrițional. Astfel, la indivizii obezi pare să existe o creștere a proporției germenilor din grupul Firmicutes. Rolul florei intestinale în apărarea antiinfecțioasă a intestinului Cel mai important rol al florei este de a preveni colonizarea intestinului de către bacterii patogene. Este valabil pentru bacteriile provenite din mediul extern, și pentru cele condiționat patogene din intestin (Dacă doza infectantă de Salmonella
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
stomac (unde prezența lactobacililor inhibă dezvoltarea lui H. pylori), vagin, tegument. Mecanismele protectoare sunt: - Competiția pentru receptori, nutrienți (mai mult, flora saprofita comunică prin semnale chimice cu organismul-gazdă, înștiințându-l de ce nutrienți are nevoie). - Menținerea unui pH acid în lumenul intestinal (favorabil bacteriilor saprofite, dar nu și celor patogene) - Producerea de bacteriocine - Stimularea imunității gazdei (sinteza de Ig.A). Rolul florei intestinale în dezvoltarea și integritatea intestinului Flora stimulează dezvoltarea normală a intestinului, în special, a țesuturilor imune locale. Cecul animalelor
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
saprofita comunică prin semnale chimice cu organismul-gazdă, înștiințându-l de ce nutrienți are nevoie). - Menținerea unui pH acid în lumenul intestinal (favorabil bacteriilor saprofite, dar nu și celor patogene) - Producerea de bacteriocine - Stimularea imunității gazdei (sinteza de Ig.A). Rolul florei intestinale în dezvoltarea și integritatea intestinului Flora stimulează dezvoltarea normală a intestinului, în special, a țesuturilor imune locale. Cecul animalelor „germfree” este larg, cu pereți subțiri. - Acizii grași cu lanț scurt au efect trofic asupra celulelor epiteliale intestinale, le controlează proliferarea
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
A). Rolul florei intestinale în dezvoltarea și integritatea intestinului Flora stimulează dezvoltarea normală a intestinului, în special, a țesuturilor imune locale. Cecul animalelor „germfree” este larg, cu pereți subțiri. - Acizii grași cu lanț scurt au efect trofic asupra celulelor epiteliale intestinale, le controlează proliferarea și diferențierea. - Bacteriile stimulează dezvoltarea plăcilor Peyer. - Influențează exprimarea anumitor receptori membranari - de exemplu proteinele transportoare pentru sodiu/ glucoză. - Anumite bacterii au rol în „repararea” intestinului lezat. Rolul florei intestinale în imunitate Bacteriile contribuie la formarea și
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
scurt au efect trofic asupra celulelor epiteliale intestinale, le controlează proliferarea și diferențierea. - Bacteriile stimulează dezvoltarea plăcilor Peyer. - Influențează exprimarea anumitor receptori membranari - de exemplu proteinele transportoare pentru sodiu/ glucoză. - Anumite bacterii au rol în „repararea” intestinului lezat. Rolul florei intestinale în imunitate Bacteriile contribuie la formarea și „antrenarea” sistemului imun. 80% din celulele imunocompetente se află în tubul digestiv. Ele determină sinteza de anticorpi contra patogenilor. Sistemul imun distruge bacteriile dăunătoare, dar nu și pe cele saprofite. Acest tip de
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
tip de toleranță imună se dezvoltă în copilărie. Microorganismele influențează „toleranța orală” care determină o reactivitate mai mică la antigenele ingerate. Acest fenomen, mediat parțial în intestin și parțial în ficat, reduce răspunsul exagerat, prevenind alergiile și bolile autoimune. Bacteriile intestinale eliberează semnale chimice recunoscute de receptorii specifici - denumiți receptori toll-like (TLR) - ai sistemului imunitar ereditar. Interacțiunea ajută la menținerea integrității structurale a suprafeței intestinale și intensifică rezistența suprafeței epiteliale împotriva lezării. Un deficit al oricărui tip de moleculă de semnalizare
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]