87 matches
-
barate către sfințenie” (N. Steinhardt) -, rămâne probabil cea mai „neînțeleasă” dintre scrierile romancierului. Sub „masca” unor romane de mondenitate și de problematică amoroasă, psihologică și socială în medii amestecate, explorată dintr-un unghi inedit - deoarece nu e vorba nici de intimism descriptiv lipsit de orizont ideatic, nici de demascare esopică a marasmului social, ambele curente în epocă -, Don Juan (1981) și Pândă și seducție (publicat în 1991, dar scris în 1976) se vădesc, în cele din urmă, a fi întruchipări ale
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
mai pronunțată la tradiție, la versul muzical și la rafinarea livrescă), C. traversează, ca și confrații săi, o anumită criză a limbajului și a adeziunii la poezia oficială pentru a evolua - într-un mod mai decis decât ceilalți - spre un intimism de substanță, preocupat de marile teme ale existenței: iubirea, lupta cu timpul, obsesia morții, adeziunea la peisaj, raporturile cu transcendența. Rezultă de aici o poezie a bucuriilor simple, solar-meditativă, bazată pe confesiunea spontană, țintind refacerea trăirii imaginativ-fanteziste prin încorporarea realului
CAPRARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286082_a_287411]
-
amănuntului semnificativ din care să țîșnească ideea. A face artă devenea un exercițiu în care contribuția sufletească a autorului nu era o condiție. Popescu respingea atitudinea personală. Nici măcar talentul nu-l aprecia. După dînsul, astea duceau la ceva dăunător, un intimism care în societatea actuală nu interesa pe nimeni. Dator să se ridice la imperativul vremii, artistul trebuie să creeze o poezie de idei. Așa făceau Neruda, Maiakovski, era singura cale spre sublim. Mie mi se părea că, falsificat de rețete
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
a întors, după o absență aproape la fel de lungă cât programul unui slujbaș normal. După weekend-urile lungi, mă regăseam luni dimineața, cu inspirația împrospătată de metrou, în fața calculatorului de birou, unde însemnările mele ar fi trebuit să se lepede de intimism. Sau de politizare. Când încercam să mă deplasez prin oraș per pedes, să-mi scot din haine mirosul de serviciu al BT-urilor domnului V., rămâneam printre tarabele de cărți de pe bulevard și Calea Victoriei, într-un adevărat Babilon, nu numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
conținutul catehezei și sacramentul reconcilierii, evitându-se în discuțiile catehetice teme ce aprofundau datoriile față de Dumnezeu, morala sexuală și familială și chiar etica fiscală. Aceste aspecte au condus la formarea unor atitudini greșite din partea tinerilor penitenți: automatism în mărturisirea păcatelor, intimism psihic eronat în ambientul confesionalului și în dialogul cu preotul confesor, lipsa de convingere că acest sacrament îi ajută în viața de zi cu zi și chiar un tip de abordare judiciară în celebrarea sacramentului, un fel de „a plăti
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
pentru metafore, simboluri sau mărci prozodice, pare să reprezinte mai degrabă regula decât excepția. De aceea, selectarea câtorva repere ale poeziei metatranzitive de peste Ocean este o operațiune dificilă, inevitabil simplificatoare. Radiografiile lui Edgar Lee Masters asupra vieții închise de provincie, intimismul cotidianist al lui William Carlos Williams, citadinismul agresiv al beatnicilor, recursul la narativitate ca alternativă la „impasul liricului” în cazul unor poeți ca Ezra Pound sau Wallace Stevens (cărora li s-ar putea adăuga și T.S. Eliot, autor pe care
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
aștepta s-o ajungă, la celălalt capăt, ecoul violentei pofte de a nega mediocritatea și lipsa de sens a unei existențe trăită sub sufocantul clopot de sticlă al prea timpuriei ratări. Al treilea certc "Al treilea cer" Sinonimii Intim, intimitate, intimism: cuvinte misterioase, trăind În amăgirea, În aproximația și În iluzia propriei lor adâncimi. A proteja, a ascunde, a tăinui, a camufla. Sinonime ale unei aceleiași imprecizii semantice. A nu depăși superficiul Întâmplărilor, a nu fora În adâncimea lor. A nu
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
nu depăși superficiul Întâmplărilor, a nu fora În adâncimea lor. A nu agresa intimitatea. A nu coborî prea adânc spre rădăcina lucrurilor. A ignora atât semnificantul, cât și semnificatul. Adică adânca lui Înrădăcinare socială. Printr-o bizară suită de transformări, intimismul a ajuns să semnifice retragerea din lume, ascunsul, secretul, ne-dezvăluirea. Se ignoră Însă că o Întreagă cultură (cea anglo-saxonă) s-a fundamentat pe valoarea axiomatică a intimității, pe disprețul afișat a ceea ce se numește societate. Chiar forma de socializare
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
fi, Însă, o enormă greșeală să echivalăm intimul cu diversele esoterisme care bântuie În zona interpretărilor textualiste. La fel de contraproductivă este, Însă, poziția contrară. Pierre Reboul consideră, de pildă, că intimul este un mesaj, fără Îndoială, dar unul fără conținut - după cum intimismul a fost și va fi un conținut fără mesaj. Nimeni nu poate exprima inexprimabilul. Ci doar să dai sentimentul că, dincolo de spus sau prin spus, există ceva ce nu poate fi exprimat. Nu poți să-l decodezi pe Dumnezeu, care
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
poți să-l decodezi pe Dumnezeu, care rămâne mereu ascuns...2 A fi de acord cu aserțiunea lui Reboul Înseamnă a accepta ruptura În sânul tradiției deja menționate și care continuă să se prezinte ca un bloc compact. Intimul și intimismul sunt grade ale acceptării unei conjuncturi existențiale care l-a Împins pe scriitor la o soluție disperată: să se replieze În zona interiorității, defavorizând prezența publică. Reboul adoptă o poziție extremistă, dar foarte ușor de contracarat, fie și pentru că mesajul
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
de răscruce dintre Înăuntru și În afară, e de la sine Înțeles că el nu-și poate justifica nici una din prejudecăți. Secretul, Închiderea, opacitatea se dovedesc forțe inerte, pasive, ușor Înfrânte de un involuntar dar atotprezent instinct al comunicării. Intimul (și intimismul) nu se epuizează niciodată În spațiul limitat al paginii. Formule comunicaționale prin excelență (ne relevăm intimitatea nu pentru a o ascunde imediat În adâncimi Încă mai mari - ar fi mai simplu să o „tăcem”! -, cât pentru a o face mai
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
București, 1999. Simion, Eugen, Scriitori români de azi, volumul I-IV, Editura David & Litera, București, 1998. Simion, Eugen, Ficțiunea jurnalului intim, volumul I. Există o poetică a jurnalului?, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005. Simion, Eugen, Ficțiunea jurnalului intim, volumul II. Intimismul european, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005. Simion, Eugen, Ficțiunea jurnalului intim, volumul III. Diarismul românesc, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005. Solomovici, Teșu, Un dosar incendiar: Pacepa, Editura Teșu, București, 2005. Starobinski, Jean, Textul și interpretul, traducere și prefață de Ion
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
literare ale scriitoarei, distinse în 1996 cu premiul USR: "Scenarii și limbaje poetice", 1989; "Marin Sorescu și deconstructivismul", 1995; "A discourse Analysts's Charles Dikens", 1999; "Discursul modernist", 2000; "Discursul postmodern", 2002; "Sensul sincronismului", 2004. Invalidarea superstițiilor despre izolarea și intimismul resemnat la interesul local al literaturii române este încă un teren aproape nedefrișat și deci un reper aproape obligatoriu pentru cercetătorii, eseiștii și interpreții acesteia. Am greși dacă am susține că bazele școlii comparatiste nu au fost puse și că
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
cel care duce mesajele la curte, știe a lecui boalele femeiești, este cel care ia sînge cu lanțeta, șpțer, Înțelege alfabetul plantelor, mișcarea stelelor și caracterul oamenilor. Este pragmatic, docil și Întotdeauna pret a porte-ul tuturor. Marian Constandache Obiectele intimismului casnic Oglinda cît și luciul lacului sunt două modalități autonome În sistemul metatextului eminescian. Avem de a face cu o producere de lectură, citim semne pe aceste suprafețe care sunt acum pagini. Tremurul eroului În oglindă dar și cercurile care
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
fata se retrag Într-un ungher tocmai pentru a-și desăvîrși opera de fecundare. Odaia, spațiu feminin prin excelență, securizat, pîntecul și cupa, nacela proteguitoare, precum și cupa Graalului ... În această odaie Îl invită fata pe zeu să vină În spațiul intimismului extrem „pătrunde În casă și În gînd” casa și gîndul, matricea și sabia, raza fiind aici un simbol profund sexual, astfel că relația odaie - casă / cămara-ungher iată un traseu plin de semnificații bogate. Odaia corespunde și retortei athanorului. Casa simbolizează
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
cu înregistrarea stărilor tranziente, a afectivității volatile, a vagului sau, cu alte cuvinte, a indeterminatului, toate decurgând dintr-o pictură ca expresie a sensibilității într-un registru liric, idealizant, ceea ce pictorul denumește prin termeni ca "intim" și "înălțător". Individualismul și intimismul se înscriu pe același portativ al sensibilității simboliste, însă observația esențială îl apropie pe artistul plastic de poet, cele două arte regăsindu-se într-o relație simbiotică tipic simbolistă. Astfel, "Artiștii epocei noastre, desgustați de proza de toate zilele, se
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dintre aceste figuri constituie o mise en abîme a interiorității artistului. "Toate siluetele înfășurate în draperii caste ce evocă stilul renașterii bizantine își mărturisesc caracteristica lor"589. Casa beneficiază de o grădină separată, însă acest hol cu tavanul pictat corespunde intimismului estetizant al pictoriței, având la bază anularea raportului dintre exterior și interior. Vegetația tropicală este transplantată nu ca la Des Eeseintes, într-o seră care să reconstituie un colț exotic, ci prin intermediul transpunerii ei murale în culoare, devenind parte a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
114. Cu diferența, dată de rotirea spiralei, că, descalificându-i pe tribunul tunător sau pe conducătorul carismatic, îndepărtând Furia, Rictusul sau Perioada în favoarea banalului și tonului calm, micul ecran promovează cam peste tot în lume acest cald-rece insolit: cezarismul comod sau intimismul autoritar. Se cunosc metastazele comunicării audiovizuale asupra limbii publice sau obligațiile francezei videosferice: fraze de mai puțin de opt cuvinte, polisilabicele sacrificate monosilabicului, prioritatea termenilor afectivi (prieten, iubire, sentiment etc.) și dinamici (construcție, progres etc.). Teleevanghelistul folosește maxim cinci sute
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
particulară versificată, amintindu-și clipe de intimitate: „Atunci strâns în brațe-ntâia oară, / Te-aș fi certat, poate, ca pe copii, / Dar se strânsese vânt de primăvară, / Prin inimă, prin codri, peste Jii”. În efortul de înfrângere a sentimentalismului, a intimismului, pe alocuri dulceag și chiar ușor impudic, Z. cedează intermitent unei tentații diametral opuse. Există, chiar în cărțile de după 1964 (moment de schimbare benefică în scrisul poetei, ca și în tot scrisul românesc), formulări net prozaice și declamative, convențional patetice
ZAMFIRESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290699_a_292028]
-
lupta de clasă și Înaltul exemplu al artei marii țări Sovietice este un adecvat răspuns la ștergerea vinei acceptării și a participării la crima nazistă. Un Goethe, tratat În totalitate drept o „slugă a prinților”, Rainer Maria Rilke, poet al „intimismului mic burghez”, sau T. Mann, tratat drept „reprezentant al spiritului marii burghezii opulente și reacționare”, iată doar câteva exemple din „alunecările” penibile ale criticii și istoriografiei germane de după război, În mediile universitare mai ales, Îmbibate de un marxism militant, nu
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
din întâmplare. 1282 Sylvia Plath, Fantoma își ia rămas bun. 1283 George Coșbuc, Postume, Cântece de vitejie, Editura pentru literatură, București, 1966. 1284 George Topîrceanu, Romanța gramofonului, Editura Curtea veche, București, 2010. 1285 Liviu Pendefunda, " Rondelul miezului de miere sau intimismul cosmic", în Mișcarea cerească, Editura Contact internațional, Iași, 1993. 1286 idem, Rondelul veșnic al furtunii nenumite, Mișcarea cerească, Contact int'l 1993. 1287 Louis Aragon, 1897-1982, Liturghie pentru Elsa (Ectenie) 1288 Mihai Eminescu 1289 Liviu Pendefunda, Ros lucis, Princeps Edit
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
stânga, caracterizată printr-o pendulare continuă între literar și extraliterar. În articolele-program se afirmă o orientare spre estetic (deși există constant o tendință de subordonare a literaturii socialului), necesitatea ieșirii din "turnul de fildeș", un refuz al sentimentalismului și al intimismului, preferându-se o tematică socială. Păstrând ceva din structura revistei Cadran, Albatros pare a împrumuta și o serie de idei vehiculate în paginile celei dintâi. Se poate, de asemenea, observa un anume eclectism în materie de opinii exprimate. Programul revistei
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
between literature and extra-literature. The articles containing its guiding principles profess an orientation towards the aesthetic (although there is a constant tendency to subordinate literature to social issues), the need to escape ‚the ivory tower', the rejection of sentimentalism and intimism and the penchant towards social topics. Not only did the Albatross preserve some structural elements of Cadran, it also borrowed from it a series of ideas. One can also notice some sort of eclectics in terms of opinions that were
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
campanie susținută de atragere spre literatura angajată a scriitorilor din acea vreme, în perioada 1944-1947 există o varietate de formule și tendințe literare, realitate demonstrată de operele publicate acum: suprarealism: Gellu Naum, Paul Păun, Gherasim Luca, D. Trost, Virgil Teodorescu; intimism și fantezism: Constant Tonegaru, Dimitrie Stelaru, Emil Botta, Barbu Brezianu etc.; modernism: Tudor Arghezi, Ion Frunzetti, Al. Lungu, Mihail Crama ș.a.; neoromantism: poezia din Revista Cercului Literar de la Sibiu: Radu Stanca, Ștefan Augustin Doinaș.", Luca Daniel, Dinamica prozei în perioada
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
mai târziu mi-am dat seama, oricât de patetic ar suna, că la mine totul trece prin scris, așa cum fericirea unora trece prin stomac. Dacă nu era scrisul, poate n-ar fi existat „vara trecută“. Literatura ta dă impresia de intimism și, ciudat, în același timp de impersonal. Scrii despre tine? Adela Greceanu este „Domnișoara Cvasi“? Sau scopul literaturii nu este tocmai acela de a scrie despre noi înșine? Poate că literatura nu e decât o îngânare a vieții. Un tic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]