5,236 matches
-
concepute, dinamice, interesante, continuă a fi, nu blocate, dar îngreunate de o mentalitate greșită. Întîi și întîi, ele sînt deobicei programate la ore tîrzii din noapte. România literară a publicat în anii trecuți un editorial al directorului ei care se intitula Cultura de la miezul nopții. Nu s-a schimbat nimic în privința predilecției șefilor de televiziuni pentru orele nocturne destinate culturii. La originea preferinței stă deobicei teama de rating. Noaptea, cine-l vede? Dar ziua... Poate este și încredințarea acelorași șefi că
Culturale by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14662_a_15987]
-
meargă-n exil). Însă poezia e prin definiție plurivalentă. În cazul de față, ea nu ni se prezintă exclusiv drept produsul unui "cronicar ascuns", care-și transcrie timpul zbuciumat în maniera bizantină a două variante (prima secțiune a cărții se intitulează, insidios-oficios, fragmente din monografiile oficiale ale imperiului, a doua, cu o detentă tehnică, dar și morală, fragmente din monografiile apocrife ale imperiului), ci și ca o vi-ziune asupra lumii în genere, adică o lume în lume. Viciului de funcționare a
Un imperiu crepuscular by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14650_a_15975]
-
informația. Cele din prima categorie au, în majoritatea cazurilor, un domeniu delicat șex.ț, iar cele din a doua categorie sînt găzduite pe diferite servere cu adrese fără calități mnemotehnice deosebite, pline de reclame obositoare...! l Ora literaturilor balcanice se intitulează ancheta numărului 7 al VIEȚII ROMÂNEȘTI. Participă Valentin Tașcu, Mircea Popa, Vasile Andru, Blagoj Za�ov și Caius Traian Dragomir. l Ca deobicei, extraordinar numărul din toamna 2002 al revistei LETTRE INTERNATIONALE, ediția română publicatș de F. C. R. Primul grupaj
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14665_a_15990]
-
al VIEȚII ROMÂNEȘTI. Participă Valentin Tașcu, Mircea Popa, Vasile Andru, Blagoj Za�ov și Caius Traian Dragomir. l Ca deobicei, extraordinar numărul din toamna 2002 al revistei LETTRE INTERNATIONALE, ediția română publicatș de F. C. R. Primul grupaj de texte se intitulează 24 de ore în America Latină, al doilea, Memorie, istorie, uitare. În cadrul Bibliotecii L.I., texte de J. M. Coetzee, candidat anul acesta la Nobel, și de Bashevis-Singer și Márquez, deținători ai premiului. Plasa cu peștii mari În fel și chip a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14665_a_15990]
-
J. M. Coetzee, candidat anul acesta la Nobel, și de Bashevis-Singer și Márquez, deținători ai premiului. Plasa cu peștii mari În fel și chip a comentat presa centrală arestarea consilierului guvernamental Fănel Păvălache. În ADEVĂRUL (22 oct.) Adrian Ursu își intitulează editorialul Băgatul mortului în Palatul Victoria. Și pentru a fi mai convingător editorialistul chiar descrie un simulacru de înmormîntare, de un umor negru care cu siguranță că i-a plăcut lui Șerban Mihăilescu, faimosul Michi�, vizat îndeobște de acest articol
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14665_a_15990]
-
dar spiritul și tradiția Antichității transpar volens, nolens chiar și în operele cele mai futuriste (Hurmuz, de pildă, nu știa că "Aristotel/ nu mâncase ostropel"). Un autor atât de modernist la vremea sa, cum a fost James Joyce, și-a intitulat cel mai cunoscut roman al său după numele legendarului rege al Itacăi, Ulise, iar Lampedusa era atras irezistibil de o sirenă, o încarnare a Greciei clasice, care se lasă cucerită numai de cei înzestrați cu capacitatea de a percepe și
Antichitatea greco-romană, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14029_a_15354]
-
ocolul lumii în o sută de cărți, cum suna deviza unei manifestări desfășurate pe durata a 24 de ore, organizată de posturile de radio WDR, Deutsche Welle și Institutul Goethe. Printre cărțile acestei primăveri, figurează și romanul lui Franz Hodjak, intitulat O valiză plină cu nisip, apărut chiar în aceste zile la Editura Suhrkamp. Este istoria unei călătorii plecarea definitivă din România a unei familii de etnici germani, confruntați cu realitățile occidentale. Tematic, romanul lui Hodjak se înrudește cu Scurtul drum
Literatura în vremuri de război by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14047_a_15372]
-
drum spre casă al lui Cătălin Dorian Florescu, originar din România și stabilit în Elveția. Acest al doilea roman al autorului român, convertit la limba germană, are imprimată pe copertă imaginea unei valize... Cerul pustiu. O călătorie în interiorul Balcanilor, se intitulează volumul de eseuri al scriitorului Richard Wagner, originar și el din România, carte apărută tot în această primăvară la Aufbau Verlag din Berlin. La 27 martie, în programul Institutului Goethe din România figura o întîlnire a scriitorului cu publicul din
Literatura în vremuri de război by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14047_a_15372]
-
sforile înnodate din loc în loc și de care atârnă alte sforicele mai mici și felurit colorate, prinse de sfoara principală și care era calculatorul vremii, dacă voiți. Dacă lectura va lâncezi, puteți să săriți rândurile până la capitolul IX, pagina 233, intitulat Reglementările, unde veți întâlni și o istorie picantă a cenzurii... Se va afla că în Enciclopedia lui Diderot cenzura era socotită ceva firesc, spunându-se despre cenzori că ar fi niște: oameni de litere (respectabili n.n.) însărcinați cu examinarea cărților
Milton, 1644 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14109_a_15434]
-
Elvira Sorohan Numai un critic cu un condei artist și inteligență probată asociativ, cum e Florin Faifer, putea să-și intituleze, salvator pentru el însuși, un volum de eseuri Pluta de naufragiu. După ce parcurgi cu încântare paginile volumului, în întregime scrise cu o mare risipă de talent, te întrebi cine e cel ce flutură flamura (vezi coperta) întru salvarea celor de pe
Un fidel al Mnemosynei by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/14104_a_15429]
-
în fondul chestiunii, e de văzut ce înseamnă detractor. Este evident că nu orice critic, oricît de drastic sau de neînțelegător, trebuie considerat detractor. Dl Dobrescu e conștient de diferența dintre unul și altul. Ampla prefață a d-sale se intitulează întocmai ca editorialul meu. "Detractorul este, în accepție curentă, persoana care lucrează cu bună-știință la știrbirea (sau distrugerea) bunei reputații a cuiva", scrie dl Dobrescu din capul locului. Definiția, corectă, comportă două remarci. Detractorul este de rea-credință și își face
Critici și detractori by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14158_a_15483]
-
LITERARĂ din 3 martie o notă semnată A. Gh. care semnalează deraierea artistică, morală și lexicală a publicației conduse cîndva de regretatul G. Țeposu și mai apoi de dl Tudor Urian. Editorialul dlui Buduca, la preluarea, probabil, a conducerii se intitulează (să ne ierte cititorii noștri!) Muie sponsorilor noștri. În text dl Buduca susține despre cultură că "este o afacere de stat, totuși". Și comentează în același stil golănesc de pe stadioanele patriei: "Muie Statul Român". Ne cerem încă o dată iertare. Și
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14157_a_15482]
-
tot ce am publicat noi, Caraion a scris cu mînușița lui. Din păcate! l Din păcate, Ion Caraion a scris și alte lucruri greu de justificat. A uitat dl L. A. că tot el este autorul oribilului necrolog din septembrie 1944 intitulat Gorila? E nevoie să-i aducem aminte că Gorila (aluzie la titlul romanului cunoscut) era L. Rebreanu? Și că necrologul se încheia cu dorința autorului său de a-l vedea pe un tînăr preot blestemînd mormîntul proaspăt al marelui scriitor
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14157_a_15482]
-
să ducă la genocid. Havel nu e singurul care crede că Rusia rămîne un pericol, mai există și ruși cît se poate de onorabili și de rezonabili care gîndesc la fel. De exemplu, istoricul Afanasiev, a cărui ultima carte se intitulează "Rusia primejdioasa. Țările Europei de Est simt această primejdie." Iată de ce ele au nevoie de protecție, protecție pe care o caută mai degrabă în America, decît în Franța sau Germania, țări care simpatizează cu Puțin. Solidaritatea țărilor de est cu
Dialog despre terorism by Dan Alexe () [Corola-journal/Journalistic/14182_a_15507]
-
la "România Muncitoare", Brăila, 1936. Avansul în credibilitate îl deține totuși cercetarea directă a periodicelor, efectuată de Ion Ursulescu în ediția Publicistica de tinerețe (1906-1916) și Publicistica de maturitate, în curs de apariție. Un tablou sprijinit pe ceea ce Ion Ursulescu intitulează Grupaj selectiv de pseudonime corelate cu scrierile respective și Cronologia articolelor reproduse în volum, între 1906 și 1921, încheie această lucrare, asupra căreia s-ar mai putea spune multe, ca viziune, cuprindere și responsabilitate științifică, pe care autorul ei o
Despre pseudonime by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14224_a_15549]
-
generale care să nu fie viciată ideologic, să scrii istorie literară. În plus, o generație întreagă de comentatori se formase în spiritul lui G. Călinescu și era predispusă mai degrabă spre critică decît spre istorie literară. Puținele sinteze s-au intitulat (și chiar au fost) panorame de gen ale literaturii dintr-un deceniu ori altul de după război. Pînă și data de la care ar fi trebuit să vorbim despre "noua literatură" a rămas nesigură. Anul 1944 se impunea din rațiuni politice, deși
De ce lipsesc istoriile literaturii din comunism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14215_a_15540]
-
cuprinsă în portretizarea epică a faptelor de după înstăpânirea brutală a comunismului la noi, începuturile organizării exilului românesc, una din formele luptei sale pentru supraviețuire națională prin inițierea "frontului publicistic al emigrației noastre", sunt cuprinse de Nicolae Florescu în prefața sa, intitulată Înainte de "Caete de Dor". Sprijinită pe constanta sigură a informației, sinteza lui este străbătută de ideea că "lupta exilului românesc a fost, înainte de orice, una morală". Ca organizare, ediția critică a publicației " Caete de Dor" este concepută în serie de
"Caete de Dor" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14282_a_15607]
-
decât ale lui Coșeriu, care a fost nu numai un lingvist, ci și un filolog complet, un romanist cu o profundă cunoaștere a limbilor clasice și a gândirii antice, un umanist cum nu mai există. Deoarece a știut să-și intituleze cu iscusință operele și lucrările, este ușor să realizezi din titlurile sale un compendiu de probleme pe care le-a tratat și care nu vor mai putea fi niciodată tratabile fără a ține seama de doctrina sa: formă și substanță
Eugen Coșeriu by Florina Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/14292_a_15617]
-
lista de cărți pe care am întocmi-o în cazul unui exil pe o insulă pustie. Ion Pop vine cu o listă fără surprize, plină de personalități incontestabile ale literaturii române, comentate corect, �cuminte", atitudine deliberată în modestia ei. se intitula prima carte de versuri a lui Ion Pop. Cartea lui Ion Pop este încă un semn că literatura română se află într-o etapă a autopromovării, într-o epocă a listelor. Criticul intuiește că este necesară (re)propunerea literaturii cu
Biata mea cumințenie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15020_a_16345]
-
clasice, ale observației, interpretării, rigorii, verificării și, prin urmare, cu un minimum de implicare personală în demersurile cercetării. E o constrângere cerută de temă și de limbajul și comunicarea universitară a cercetării internaționale. Cealaltă carte e cu totul diferită... Am intitulat-o Mémoire, alegând intenționat un cuvânt polisemic. De ce memorie? Fiindcă, pe de o parte, fac un memoriu despre propriile mele demersuri, despre ezitările și îndoielile mele, despre ipotezele adevărate sau care se adeveresc a fi bune sau greșite pentru interpretare
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
coredactor pe Ion Negoițescu), au apărut, în ultimele numere sosite (unele, cu întîrziere) la redacție cîteva lucruri foarte interesante. Ca de obicei, DIALOG face numere așa-zicînd tematice, pe o problemă sau un autor. Numărul din dec.-iulie 1999, de exemplu, intitulat Destine, e consacrat unei extrem de utile discuții dintre Matei Gall și Andrei Goldner. Cel dintîi a fost comunist, condamnat pentru activitate ilegală, deportat în Transnistria, unde scapă ca prin minune din masacrul comis de nemți și de calmîci la Rîbnița
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15058_a_16383]
-
la Editura Aula. Ceea ce atrage atenția de la bun început este aspectul, de-a dreptul ieșit din comun al cărții, (nu mai mare de 10 cm pe 14), avînd deci dimensiunile unei mini-agende telefonice. Daniel Pișcu ar fi putut să o intituleze, tot atît de bine, Game (echivalentul englezesc al substantivului joc), la care cititorul amator de calambururi este tentat să se gîndească, înainte de a începe lectura. În realitate însă, poetul compune - ludic și manierizant, ce-i drept - niște game grațioase, care
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Journalistic/15042_a_16367]
-
sistematic de editori, traducători și critici literari se numără acela că romanul muschetarilor e însoțit de alte două texte, scurte, în cheie fantastică, ale autorului. Ce nu mai sînt demult, demult incluse în reeditări și nici traduse. Cel dintîi se intitulează Histoire d'une âme (Povestea unui suflet), publicat ulterior, în Causeries, sub numele Une âme à naître (Un suflet pe cale de a se naște). Povestea acestui suflet merită un studiu separat, în alt context. Pentru moment, e importantă intriga. Cadrul
Mitul Muschetarilor by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15034_a_16359]
-
poate, dintre Infern și Pămînt. Infernul și Paradisul par egale în această metaforă dumasiană. Ediția princeps, în volum, a primului roman al Muschetarilor se încheie cu un text - la fel de important pentru interpretarea ciclului, și chiar a operei dumasiene, în întregime - intitulat Histoire d'un mort racontée par lui-même, ulterior tot o Causerie, sub titlul Invraisemblance (Neverosimil). Este povestea, fantastică, dar relatată cu un fin umor, a unui mort scos de Satana din mormînt pentru a-l face să "trăiască" o aventură
Mitul Muschetarilor by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15034_a_16359]
-
dar care, după spusele lui Lovinescu, deși avea, trupește, "linia apolonică", purta fatalmente "defectul întristător al unei dezarmonii sufletești". Ruptura de serenissimul magistru se produce în 1909, cînd proaspătul academician își citește discursul de recepție, cu un gros substrat polemic, intitulat Poporanismul în literatură. Aroganței i se răspunde cu răceală și dispreț. Oricum, în ciuda onorurilor de care se va bucura pînă la moarte, ca președinte al Societății Scriitorilor Români (1916) ori ca senator de Putna și ministru de Externe în guvernul
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/15090_a_16415]